4,146 matches
-
În micul apartament de la etajul 3. Părea surprins, dar n-a Întrebat nimic. A clătinat doar din capul lui mic și ascuțit. În lift, aproape unul de celălalt, am simțit, din nou, mirosul lui specific, amestec de transpirație, băutură și săpun. Era proaspăt ras, ceea ce nu se Întâmpla În fiecare zi. Am intrat, l-am invitat să ia loc. Pe masă, erau pregătite sticla și paharele. Am turnat. I-am Întins paharul. Am ciocnit. N-a Întrebat nimic. Și-a scos
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
îngrozitor de clorură de var din W.C., chiar dacă s-ar fi permis, nu puteai sta mai mult, căci te sufocai. Spălatul rufelor de corp era o altă problemă, care se rezolva folosind ca vas de spălat gamela și o cojiță de săpun. Uscatul rufelor în atmosfera umedă din celulă se făcea în câteva zile așa că de cele mai multe ori se îmbrăcau încă jilave. La intervale neregulate erau scoși la baie cu picioarele goale în bocanci și zeghea pe cap, deși din nici un unghi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
va pune la dispoziția comandantului de detașament cota respectivă, pentru hrana și solda evreilor, iar restul va fi vărsat armatei pentru plata soldelor ofițerilor, subofițerilor și oamenilor concentrați, precum și pentru dotarea detașamentelor cu cele necesare (cazan pentru mâncare, veselă, lemne, săpun, mese, scaune, etc.). Toți evreii, fără excepție, vor mânca dela cazan, fiind obligați a-și aduce numai vesela necesară. Cheltuielile de încadrare ale detașamentelor ce lucrează în folosul întreprinderilor și instituțiilor de Stat, vor fi suportate din taxele plătite de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
după aceleași norme ca detașamentele de lucru C.F. cu No. 46-67. 7. - EVREII sunt obligați să-și aducă vesela (farfurie, cuțit, lingură, furculiță, cană), îmbrăcămintea și lenjeria necesară, cazarmamentul (pătură și un dos de saltea), precum și articole de toiletă (perii, săpun, etc.). 8. - STAREA SANITARĂ. Privește C.F. care va înființa infirmerii și va da medicamentele necesare. Asistența medicală se va asigura de medicii evrei. Cazurile de scutiri sau trimiteri în spitale, vor trebui supravizitate de medicul instituției unde lucrează, al Cercului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
folosi. Pentru moment nu mi-am dat seama de ce anume aș fi avut nevoie neapărat. Am intrat în baie, am pornit boilerul și după ce m-am asigurat că funcționa, am lăsat să curgă apa în cadă. Mai aveam în baie săpun, lame de ras, periuță de dinți, prosop, șampon. Până și halatul de baie era întreg. Poate că îmi dispăruse câte ceva, dar aveam strictul necesar. Până s-a umplut cada, am aruncat niște priviri prin dormitor. Fata stătea tolănită și răsfoia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
acestora [1], este sintetizat din palmitat CoA sub acțiunea unei enzime microsomale de elongare a catenei [1] izolat din grăsimea de oaie și conținut în cea mai mare parte a grăsimilor animale și uleiurile vegetale [4], este utilizat în prepararea săpunului și a unor produse farmaceutice ca supozitoarele [4]. 193 Moldoveanu E, Neagu M, Popescu LM, Dicționar de biochimie și biologie moleculară, Editura Medicală, București, 2001, 12. 194 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 156. 195 Moldoveanu E, Neagu
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
le vindea în magazin sau uneori pur și simplu pentru a le asigura accesul la bunurile raționalizate, pe cartelă, dar care nu se găseau. Medicamentele, produsele sanitare și instrumentele medicale, facilitățile din serviciile medicale erau precare. Produsele de igienizare (detergenți, săpun, vată, hârtie igienică) erau dificil de găsit și de o proastă calitate. Documentele oficiale specificau faptul că „igiena unui locuitor al țării se poate rezolva cu 1,9 kilograme de săpun anual”(Tismăneanu, 2005, p. 442). Pentru procurarea din comerț
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din serviciile medicale erau precare. Produsele de igienizare (detergenți, săpun, vată, hârtie igienică) erau dificil de găsit și de o proastă calitate. Documentele oficiale specificau faptul că „igiena unui locuitor al țării se poate rezolva cu 1,9 kilograme de săpun anual”(Tismăneanu, 2005, p. 442). Pentru procurarea din comerț a bunurilor necesare, oamenii se așezau la cozi interminabile, indiferent de anotimp, începând cu ora 4 dimineața, în vreme ce magazinele se deschideau la ora 7,00 sau 8,00 dimineața. Se dezvoltase
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și puneam un maldăr de stuf și făceam baie cu apa aia rece. Eu și cu Herzog Christian, un băiat înalt, frumos, mergeam la copcă și la minus 20 de grade eu îi turnam lui Herzog care se spăla cu săpun... C. I.: Aveați săpun? S. Ț.: Da, aveam, făceam rost. Și după ce termina Chris treceam eu la rând. Credeți că simțeam temperatura aia? Credeți că am fost vreodată răciți, să strănutăm sau să ne curgă nasul? Nici vorbă! Toată grupa
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de stuf și făceam baie cu apa aia rece. Eu și cu Herzog Christian, un băiat înalt, frumos, mergeam la copcă și la minus 20 de grade eu îi turnam lui Herzog care se spăla cu săpun... C. I.: Aveați săpun? S. Ț.: Da, aveam, făceam rost. Și după ce termina Chris treceam eu la rând. Credeți că simțeam temperatura aia? Credeți că am fost vreodată răciți, să strănutăm sau să ne curgă nasul? Nici vorbă! Toată grupa făceam baie la copcă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu-l mai țin minte. Ei bine, Dumitru Racoviță i-a spus sorei mele că toți cei care au păzit în acea noapte casa, după ce noi am plecat, ridicați de către Securitate, au furat tot ce se putea fura din casă: săpunuri, scule, veselă, tacâmuri, tot. Fugeau cu coșurile de săpun și le ascundeau prin vie și se întorceau să mai apuce câte ceva. C. I.: Dar numele celor care v-au ridicat atunci l-ați aflat cumva? R. R.: Nu, că nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
i-a spus sorei mele că toți cei care au păzit în acea noapte casa, după ce noi am plecat, ridicați de către Securitate, au furat tot ce se putea fura din casă: săpunuri, scule, veselă, tacâmuri, tot. Fugeau cu coșurile de săpun și le ascundeau prin vie și se întorceau să mai apuce câte ceva. C. I.: Dar numele celor care v-au ridicat atunci l-ați aflat cumva? R. R.: Nu, că nu aveam cum! Dar cred că unul dintre ei era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
două fetișoare de vreo trei ani care plângeau. Și mama lor s-a dus și a întrebat o polițistă din acelea care ne păzeau: "ce faceți cu noi? Ne mai țineți mult pe aici?" Da, vă ducem să vă facem săpun", a fost răspunsul. Eu eram pe aproape când a venit răspunsul acesta, că mă plimbam pe holul acela mare și plângeam. O femeie gardian a venit și m-a luat de după umeri și mi-a spus: "Puiule, nu mai plânge
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
R. R.: Mai venea pe la noi o femeie care lucra la unitatea militară, spălătoreasă. Se împrietenise cu mama, văzuse că avea copii mulți și odată a venit cu jumătate de ladă de marmeladă, altădată venea cu câte o bucată de săpun. Era singură, n-avea bărbat. În rest, mama îi cunoștea pe toți deportații politici, că se întâlneau la Miliție la apel. Dar mama nu a vrut să intrăm în legături cu niciunii, nu știu de ce. Mama se întâlnea cu ei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că Securitatea este cu ochii pe dumneavoastră? I. N.: Da, pentru că și eu la rândul meu îl mituiam. Ba cu o bere, mai cu una, mai cu alta și el îmi spunea tot. Mai avea nevoie de o bucată de săpun, de câte o pereche de pingele sau de o pereche de cutare, cum era atunci criza aia de după război... și ăsta îmi mai șoptea. C. I.: Intendența era un sector important, nu trebuia să dispară materiale și supravegheau totul. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai pun la loc? I. N.: Nuuu, asta aranjam eu, le dădeam la reformă. Mă ducea bila, aveam delegații pe la București, mă duceam cu acte. Dar eu nu vindeam cizmele, eu n-am luat pentru mine nici măcar o bucată de săpun sau o haină ceva în plus. Eu am ieșit curat, mi-au făcut percheziție acasă și n-au găsit nimic în plus față de ceea ce primeam eu conform fișei mele. C. I.: Dar căpitanul Bârzu lua cizme de la dvs și le
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
anume vorbeați? D.V.: Credeți că aveam timp să discutăm împreună? Stăteam împreună, ne vedeam, și aici la Iași mă ajuta adeseori. La penitenciarul Iași mi-a găsit odată în curtea închisorii o bucățică de geam pe care o dădea cu săpun și cu praf de var de pe perete și pe care scriam versuri cu un pai, pe care apoi le memoram. Am scris un poem, și la Iași și în bălțile Brăilei, un poem pe care l-am publicat deja într-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
se făceau ore, se țineau prelegeri, ore de limbi străine, spaniolă, franceză. Și la Gherla și la Jilava se făceau cursuri, erau oameni pregătiți, era o a doua facultate. Vreau să vă spun că se confecționau piese de șah din săpun, din lut. Nu exista tablă de șah, se confecționa din câte un petic de pânză și pătrățelele le coloram cu zeamă de iarbă stoarsă, că de unde creion sau culori!? La Grind erau pictori, îți făceau tabloul în două secunde. Erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
peștelui prins și dat în consumație publică." - untu se asigura, negreșit, pentru curtea domnească și, poate, și pentru curtea Sultanului; - bezmenul de ceară era darea de ceară pentru luminarea curții domnești. „Cămerașul de lumini avea seama birului de ceară și săpun", „cheltuit la lumânări" și „opaițuri pentru curte", zice Cantemir în Descrierea Moldovei; - ialovițe de siliște - vaci sterpe - și grase, ținute la suhat, bune pentru oastea turcească când aceasta era în expediții - duse la „Vizirul, la Caracal și la Hotin", dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alte angării este enumerată și gloaba numită gheața. Gheața care se tăia și se căra la Domnie de către cei globiți. Seul, ceara și mierea serveau tot curții domnești și se luau pentru a servi unor trebuințe ale curții, la făcutul săpunului, a lumânărilor și a opaițurilor pentru luminarea curții palatului. La început ele s-au perceput în natură, iar mai târziu și în bani. „Să lăsați în pace poslușnicii sfintei Episcopii de său și de ceară și de cheltuială și de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
persoanele autorizate, în borcane sau sticle închise și marcate cu cap de mort. * Când se lucrează cu substanțe toxice trebuie să se evite ducerea mâinilor la nas, gură sau ochi iar după terminarea lucrului se vor spăla cu apă și săpun. *Conectarea oricărei instalații electrice de laborator se va face numai după verificarea acesteia de către conducătorul de lucrări. 2.4. Manipularea sticlăriei Înaintea începerii experiențelor trebuie verificată calitatea sticlăriei care se folosește. *Vasele care prezintă zgârieturi, crăpături, bule de aer incluse
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
Noi, tinerii, am supraviețuit doar pentru că am furat lemn pe care apoi l-am vândut. într-adevăr, chiar dacă femeile munceau la fel de greu precum bărbații, rezistau mai ușor fără mâncare, iar multe dintre ele chiar își schimbau rațiile de pâine pe săpun. Pentru multe femei acest schimb s-a dovedit a fi extrem de eficient, deoarece faptul că se îngrijeau de igienă le-a conferit o mai mare rezistență în fața bolilor. în plus, femeile puteau coase și croșeta fie pentru ele, fie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
MOTTO Arthur Kornberg, laureat al Premiului Nobel pentru medicina, 1959 PREFAȚĂ Zilnic întâlnim și folosim produse chimice. Ne spălăm pe mâini cu săpun, dar săpunul este un produs chimic; ne îmbrăcam, dar stofele, încălțămintea sunt tot produse chimice; mâncăm produsele pregătite de mama “chimista” casei în “laboratorul” propriu, bucătăria, când suntem bolnavi luăm medicamente, de asemenea produse chimice, respirăm oxigen - substanță chimică, etc.
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
MOTTO Arthur Kornberg, laureat al Premiului Nobel pentru medicina, 1959 PREFAȚĂ Zilnic întâlnim și folosim produse chimice. Ne spălăm pe mâini cu săpun, dar săpunul este un produs chimic; ne îmbrăcam, dar stofele, încălțămintea sunt tot produse chimice; mâncăm produsele pregătite de mama “chimista” casei în “laboratorul” propriu, bucătăria, când suntem bolnavi luăm medicamente, de asemenea produse chimice, respirăm oxigen - substanță chimică, etc. Și...pentru că
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
sau viitoare. În ultimii ani a crescut interesul și dorința oamenilor de a înțelege forțele majore care le controlează viața. Chimia modernă a contribuit substanțial la creșterea calității vieții, prin elaborarea în condiții avantajoase a unei game largi de material: săpunuri, detergenți, medicamente, alimente prelucrate, îngrășăminte chimice, combustibili nucleari, compozite practice etc. Prezenta lucrarea reunește simplitatea și imaginația cu aplicabilitatea practică. Este o invitație certă la un fascinant spectacol chimic declanșând curiozitate și dorința de experimentare. Autoarea AMPRENTE INVIZIBILE Pe locul
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]