5,379 matches
-
20-22, 15 septembrie-15 octombrie 1932). Lumina Costești - Tutova : director Preot Ioan D. Leon, Costești, județul Tutova scria revista „Documente răzășești” în octombrie 1932, popularizând ziarul și revistele primite la redacție. 365 Lumina Lumina, foaie pentru îndrumarea religioasă și culturală a sătenilor, redactată de un comitet, director preotul Ioan D. Leon, avea redacția și administrația la parohia Costești, județul Tutova, Eparhia Hușilor, apărea o dată pe lună, în octombrie decembrie 1932, la numerele 10-12, fiind în al doilea an de activitate. Era editată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cm. în 1932, 20/29 cm până în august-septembrie 1933 (nr.8-9), 15/23 cm din octombrie-noiembrie 1933 (dar în 24 pagini) și 16 pagini în decembrie 1933, la Tipografia Gh. Cerchez Huși. Cuprindea materiale de îndrumare religioasă și culturală a sătenilor, întocmai cum se spunea și în subtitlu revistei: „De ce te-ai rătăcit?" și rânduri pentru Nicolai Creangă Costești și pentru alții ca el trecuți la creștinii după Evanghelie; „Biserica și intelectualii care militau pentru o mai strânsă legătură la sate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
285 Calendarul pe anii 1911 / 1914 a periodicului Ion Creangă........................................ .............................286 Calendarul sportiv al Regiunii Bârlad.................286 Calendarul Portativul..................................... ....287 Calendarul financiar 1916 .................................287 Calendarul Tutovei ............................................291 Calendarul Tutova pe anul 1888 ........................292 Calendar de birou, 1883 ....................................292 Calendarul gospodarilor săteni...........................293 Calendar de buzunar pe 1906............................294 Calendar de perete pe 1884... ............................294 Calendarul nostru pe 1918 ................................294 Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu ocazia semnării documentelor de înfrățire de către Primari (Ion Juverdeanu de la noi) și turcul care, neștiind nici o altă limbă decât turca, am avut interpretă. Nu a fost ușor deloc nici la Prefectura TOURS, în 1999, când, împreună cu un grup de săteni din Miclești, am fost în schimb de experiență la Neuille Pont Pierre. în ziarul La nouvelle Republique, vendredi 20 aôut 1999, nr. 16.667 se consemnează că "le tout etant filmé par Dumitru Marin, le directeur de TVV canal 36
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din loc în loc ochiuri de apă sub umbra sălciilor. Animalele erau costelive și răgeau de foame și sete, iar în păduri se strângeau frunzele verzi pentru a fi uscate și date la oi, capre sau vaci. Caii mureau pe câmpuri. Săteni și târgoveți bejeneau prin Ardeal sau Oltenia, unii în străinătate (dar erau probleme de circulație după război). Mulți copii din Moldova au fost trimiși într-un fel de tabere spre a fi salvați. Cu accidentele de rigoare. Nu vă puteți
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de câțiva ani iarna a devenit și pentru basarabeni un adevărat coșmar. Întreruperi sistematice ale curentului electric din rațiuni, bănuim, de economisire, scufundând în beznă sate și raioane întregi. Lanțul acestor nefericiri poate continua. Câtă disperare ascunde de pildă gestul sătenilor care pleacă, fără nici o acoperire legală (citește protecție) la muncă în Rusia, de unde se întorc, dacă se întorc, bătuți și prădați de banii câștigați adesea în condiții umilitoare. Însă cel mai sfâșietor este faptul că în ochii multor oameni nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
exteriori în raport cu propriul interes, basarabenii de rând nu realizează sensul unor noțiuni ca cenzură, dictatură, restaurație ș.a., vehiculate de protestatarii de la Chișinău. Mai mult, greva jurnaliștilor de la Televiziunea de Stat împotriva controlului politic instaurat de comuniști i-a supărat pe sătenii noștri, deoarece s-au întrerupt concertele de muzică populară. Oamenii aceștia, „poporul” cum sunt generic numiți ei, nu sunt decât un obiect de referință la care apelează, cu egală îndreptățire, puterea și opoziția. Conaționalii noștri de la țară alcătuiesc o specie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au înregistrat însă și eșecuri. În unele localități, lipsise aproape complet acel public căruia îi erau destinate "producțiile artistice" ale serbărilor. Starea vremii nu fusese, de această dată, vinovată. Dimpotrivă, ziua frumoasă de primăvară pare să fi contribuit la absența sătenilor, plecați la muncile câmpului. Faptul că sărbătorirea avusese loc în cursul săptămânii, fără să coincidă cu o sărbătoare religioasă reducea din start audiența rurală. Cel puțin aceasta ar putea fi o explicație de domeniul evidenței: "fiind [...] la câmp, la o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Faptul că sărbătorirea avusese loc în cursul săptămânii, fără să coincidă cu o sărbătoare religioasă reducea din start audiența rurală. Cel puțin aceasta ar putea fi o explicație de domeniul evidenței: "fiind [...] la câmp, la o depărtare de 20-30 km, sătenii au plecat la prășit cu tot calabalâcul, încă de săptămâna trecută, rămânând în sat aproape copii de la școală, numai"195. Slaba participare a țăranilor la astfel de festivități era un fapt destul de obișnuit, pe care unii raportori l-au interpretat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
existență i-a oprit și îi oprește a lua parte la asemenea sărbători, ci puțina dragoste ce au pentru școală și țara în care trăiesc"196. Putea fi și mai grav, după cum reiese din raportul școlii din comuna Andrieșeni: "că sătenii nu au luat parte nici unul, nu e atât de dureros pentru noi, deoarece autoritățile, de la care treb[u]ie ei să ieie exemplu, ce sunt chiar obligate să simtă această datorie, nu au simțit-o, ci au fost preocupate cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școala din "satul Coșernița, jud. Soroca", la 6 februarie 1920, "pentru a asista la serbarea națională Unirea tuturor Românilor conform ordinelor din nainte (s.n. C.M.)". Aici, inspectorul a constatat că fusese celebrat un Te-Deum la care luaseră parte prea puțini săteni și că "serbarea școlară de elevi nu s-a făcut". Situația i s-a părut inadmisibilă. A cerut imperios "ca în viitor serbările naționale să se facă cu toată pompa cuvenită. Pe lângă slujba de la biserică să se facă serbări cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
202. Deși se insista asupra echivalenței simbolice dintre 24 ianuarie și Marea Unire din 1918, sub raportul informației istorice pentru uzul școlarilor, aceste momente erau clar diferențiate, în lecții speciale, care nu se confundau 203. Chiar și în cuvântările către săteni, se conturau două unități de expunere distincte, categoric departajate din punctul de vedere al situării temporale și al actorilor principali. Discursurile se construiau pe două mari teme cumulative: unirea Principatelor Domnitorul Al. I. Cuza România trecutul glorios, respectiv războiul pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acest efort didactic de vizualizare s-au impus și imaginile emblematice ale evenimentului, dominate de reproducerile neclare ale unor fotografii de grup, cu steaguri tricolore, având în prim plan ostași (în uniforme al armatei Austro-Ungare), preoți, țărani, sau doar pe sătenii din Galțiu 330. După caz, la această lecție se adăugau versuri despre tricolor și portretul unuia dintre conducătorii mișcării unioniste, de preferat Vasile Goldiș, cel care citise proclamația de unire la Alba Iulia. Simbolistica zilei de 1 decembrie a fost
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
caz special, expus pe larg în acest pagini, este nemulțumirea profundă a locuitorilor de atunci, similară cumva cu aceea din România. Ne referim la restricțiile impuse micii producții agricole individuale, dezechilibrând complet viața oamenilor și provocând pierderea resurselor alimentare indispensabile sătenilor 74. În anii '80, oamenii erau tot mai dezamăgiți de câștigurile lor materiale, nemaiputând fi consolați prin recompensele simbolice oferite de guvernanți. Lipsa produselor de bază s-a cronicizat, iar sărăcia se acutizase în asemenea măsură încât toată lumea considera că
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aparțin dirigintelui școlii din satul Spinoasa (com. Erbiceni, jud. Iași), M. Dimitriu (DJANI, fond Inspectoratul Școlar Regional Iași, dos. 13/1921, f. 142 f.-v.). Și din alte rapoarte reiese sentimentul unei serbări confecționate "la comandă". Un dascăl care vorbise sătenilor despre importanța evenimentului amintea de "unirea tuturor Românilor, ce ne era dat ordin ca o dată cu serbarea de 10 Mai să se serbeze (s.n. C.M.)" (vezi raportul semnat de învățătorul Teodor Păduraru, de la școala din Valea Oilor, com. Bălțați, în Ibidem
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Sevastian, dirigintele școlii din Rădeni) a găsit de cuviință să lege marea istorie a neamului de istoria micii comunități aflate în sărbătoare. Astfel, el amintea, "în altă ordine de idei", că în aceeași zi "este și patronul băncii populare Ajutorul săteanului din localitate", care tocmai împlinea "20 de ani de la înființare" (Ibidem, f. 93v.). 188 În 1921, "Ziua Eroilor" urma să se sărbătorească abia la 9 iunie (stil nou). Dar unii au anticipat. La școala din comuna Coarnele Caprei, după încheierea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fusese cu atât mai atractivă cu cât participaseră școlile reunite din Cârniceni și din Țigănași. Elevii școlii din Sorca, împreună cu cei ai școlii din Sculeni au plecat după încheierea programului la biserica din Frăsuleni, cu muzica în frunte și cu sătenii după ei, "la locul destinat pentru serbare, în pădurea Frăsului" (Ibidem, f. 126). Și elevii din Cornești (com. Miroslava) s-au adunat împreună cu cei de la școala din Ciurbești (aceeași comună) și au "plecat prin sat cântând spre pădure" (Ibidem, f.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noului prefect G. Tutoveanu. După câtva timp, în ziarul local „Moldova” din 15 noiembrie 1931, sub semnătura N. Rânzescu, apărea un cursiv intitulat „De la o inspecție” a prefectului, efectuată la primăr ia comunei Cârja, în prezența a vreo 50 de săteni, la biroul de st are civilă. - Domnule notar, mi se pare că tocmai cu star ea civilă nu este în regulă... n ai transcris la timp toate nașterile. Notarul, un foarte bun funcționar, cercetează grăbit buletinele de naștere și condicile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
foarte bun funcționar, cercetează grăbit buletinele de naștere și condicile de transcriere și răspunde bucuros: - Domnule prefect, sunt în regulă, cea din ur mă naștere a fost la 5 septembrie. - Cum!... și prefectul se ridică furtunos, fulgerând cu mânie pe sătenii care umpluseră între timp to t localul primăriei. Ați văzut? De la 5 septembrie până acum n-a mai fost nici o naștere, timp de două luni! Mă rog, da r voi ce păziți aici, nu vi i rușine obrazului? Sătenii, niște
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe sătenii care umpluseră între timp to t localul primăriei. Ați văzut? De la 5 septembrie până acum n-a mai fost nici o naștere, timp de două luni! Mă rog, da r voi ce păziți aici, nu vi i rușine obrazului? Sătenii, niște oameni înalți și zdraveni cât brazii, au lăsat nasurile în jos, rușinați - notează reporterul. Dar un bătrânel, care stătea într un colț, nebăgat în seamă de nim eni, s-adresează deodată prefectului: - Apoi, domnule prefect, iartă-i și matale
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se ceea ce se scrisese în ziar, pe baza unei scrisori... anonime: „În același număr, la rubrica „Dușman al pop orul ui”, în articolul „Primarul comunei Priponești „, sem nat „Un țăran din Priponești”, adică un anonim, se vorbea despre un anume sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din Priponești, la târg, s-au plâns prefectului, s-au plâns la „Frontul Plugarilor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
la rubrica „Dușman al pop orul ui”, în articolul „Primarul comunei Priponești „, sem nat „Un țăran din Priponești”, adică un anonim, se vorbea despre un anume sătean Petre Scumpu, care a crezut că și azi își poate îngădui să terorizeze sătenii și sătencele prin apucătur i antonesciene.” Se relata cum au venit oamenii din Priponești, la târg, s-au plâns prefectului, s-au plâns la „Frontul Plugarilor”, la poliție, - și cum peste tot sunt oameni care lucrează pentru popor, s-a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ating, chiar deloc satul, afirm cu dovezile pe masă, că to cmai acolo, la sate, se nasc neluate în seamă de publicistica metropolei, multe di n opere, iar autorii și produsele muncii loc fac un act de mare cultură pentru săteni. Ignorate de presa literară de la centru, care ar trebui să le stimuleze și să crească autori, fie și numai prin sfaturi, în localități precum Răducăneni, Chircești, Giurcani, Ciocani, Puiești, Bohotin, Pădureni, Vutcani etc. viețuiesc publicații de prestigiu, dar se și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
legîndu-mi păru-n noduri, Și-n goliciune-expus, voi înfrunta Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din frunze și scoarță se extrage un ulei eteric, utilizat în cosmetică și medicină. EXOD părăsire în masă a unei țări sau a unui teritoriu de o parte însemnată a populației stabile inițiale; emigrare în masă; exemplu: exodul rural - imigrarea sătenilor spre orașe. EXPORT transferul spre exterior al produselor și materiilor prime necesare în alte țări. FUJI YAMA vulcanul cu cea mai perfectă formă conică, simetrică, de pe Glob (este situat în Insula Houshu din Arhipelagul Japonez); FALEZĂ partea abruptă a țărmurilor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]