3,203 matches
-
dedicate mascotei mele care acum exact trei luni a renunțat să mai lupte cu entropia. Vorbeam mai demult de “turismul” speciilor, criticând ca de obicei aspectele defavorabile zonei noastre. Dar nu tot ceea ce vine de afară e chiar rău. Exemple? Salcâmul, adus din lumea nouă În cea veche destul de recent, acum 150 de ani, s’a aclimatizat perfect, mai mult, s’a integrat În ecosistemele autohtone În așa măsură Încât prea puțini, când Îl văd atât de comun prin Dobrogea ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mică, mi-aduc aminte, strada noastră - îndeosebi după ploile torențiale de vară - era încadrată pe ambele părți de adevărate invazii de stânjenei violet. Ieșeam la poartă, mă așezam pe bancă și acolo, în liniștea serii, savuram miresmele amestecate de stânjenei, salcâm și ciulini ce apăreau ad-hoc pe marginea șanțurilor. Cred că o astfel de notă florală mi-ar stimula în mod cert trăirile și simțurile, iar dacă ar fi să definesc, i-aș spune simplu „ploaie mov”. Casele sunt construite în
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
bat din palme și joacă în ritmul incantat de ruga pentru ploaie, pentru sănătate și belșug. Același lucru făceam și noi, alergam desculți în iarbă, ne stropeam cu apă de la canal, iar fetițele aveau în păr flori de iasomie și salcâm uneori. Urma apoi pomana mare a Caloianului la care participau toți copiii, rareori și părinții acestora. Sarcina organizării revenea mămicilor noastre, iar tăticii supravegheau în tăcere. Mama a organizat ceremonialul Caloianului de două ori, mesele fiind pe cinste și cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
câteva locuri speciale în inima mamei pe care le vizităm, le revedem, ori de câte ori revenim în Brăila. Mă gândesc aici la centrul vechi al orașului, faleza Dunării, liceul care-i produce atâta nostalgie, Bulevardul „Karl Marx” înțesat de trandafiri, tei și salcâmi, Grădina Mare și, nu în ultimul rând, cimitirul nostru de cartier, Sfântul Mina. Fiecare loc are povestea sa, însă două repere rămân sacre în sufletul mamei mele, cimitirul și clădirea liceului de pe faleza Dunării. Prin ochii mei de copil văd
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
turna, galantonește, untdelemn gre cesc, sare și piper, și din care vardistul mușca, cu untdelem nul prelins pe mustăți și pe bărbie, de-mi lasă și astăzi gura apă. și când făceam fotografii (pe care le păstrez) și traforaj sub salcâmii (la care privesc și astăzi) din curtea boierului Suțu, cu parcul și havuzul din fund, În care un cocostârc cu aripile tăiate călca „rar și meditând“; și făceam teatru pe nasturi, moneda noastră curentă, punând În scenă o poveste de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aci, ca o Încheiere și cu un cuvânt de mulțumire și de recunoștință, pe câteva mari preotese ale cultului nostru culinar de altădată, cum era coana Lucreția a lui nea Liță, bunul cârciumar din spatele oborului de porci, [de la] La doi salcâmi, mustăcios, cu fața veselă și focos sub cămașa totdeauna desfăcută la piept, și care ne aducea vinul din bordeiul numai cu răcoarea pământului, iar coana Lucreția ne răsfăța, drăguța de ea, cu pui de porumbei la tavă pe orez și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rugăciunea, spovedania și Împărtășirea cât mai dese, faptele bune, milostenia și toate cele care țin de profilul adevăratului creștin. Între timp, mi-a oferit și o ciorbă și o varză de post, iar la pachet, un borcan de miere de salcâm, numai bună pentru ceaiurile Sofiei, care s-a bucurat enorm când m-a văzut luni dupăamiază. Am rezolvat-o și cu Lucian, Încheind definitiv tranzacția Începută În primăvară, primind restul de bani și semnând ultimul act la notar. În drum
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
îndestulat cu atâtea merite, cum să fi fost ocolit Truman chiar de toate defectele?! 12 TC "12" \l 1 Venise luna mai a anului 1956, orășelul nostru, Serenite, se transformase într-un regat al miresmelor. Înflorise liliacul, apoi au urmat salcâmii și imediat după ei, la începutul lunii iunie, au dat în floare teii, care împrăștiau un miros îmbătător, mai ales spre seară, când adia vântul: atunci aroma trecea pe străzile orașului în valuri compacte ca o armată romană sau ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
ora zece dimineața până la șase și un sfert, când a început să plouă. Dar ce ploaie! Să înece orașul, nu alta! În ciuda asigurărilor primite de la angrosistul Postolache cum că albastrul cu care pompierii au stropit nu numai aleea, ci și salcâmii, cu farmecul lor unic, ialomițean, era stabil, jumătate dintre cetățenii reprezentativi ai urbei, care se înghesuiau în jurul oaspeților de la București, s-au albăstrit rapid din cap până-n picioare, în vreme ce jumătatea cealaltă, care s-a repezit să se adăpostească sub salcâmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
salcâmii, cu farmecul lor unic, ialomițean, era stabil, jumătate dintre cetățenii reprezentativi ai urbei, care se înghesuiau în jurul oaspeților de la București, s-au albăstrit rapid din cap până-n picioare, în vreme ce jumătatea cealaltă, care s-a repezit să se adăpostească sub salcâmi, doar din loc în loc. Și în special doamnele, care purtau rochii deschise, crem și roz. Multă vreme după incident - după albăstreala aia a noastră, cum o numeau în lipsa primarului consilierii -, Marinache s-a așteptat să fie dat afară din partid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
care urma să-l străbată călăreții și trăsura ce-l aducea de la Hălăucești pe tânărul preot erau acoperite de fiecare gospodină cu cele mai frumoase scoarțe și lăicere viu colorate, iar flăcăii au amenajat arcuri din crengi de tei și salcâm pe traseu și la poarta bisericii. Fetițe îmbrăcate în rochițe albe, așezate pe două rânduri formau un culoar de la poartă până la ușa bisericii, aruncau din coșulețele ce le purtau, petale de flori în fața sărbătoritului pe melodia „Fecioara la munte” cântat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
partidului care zicea că are ca preocupare de bază „grija față de om”! După câteva săptămâni de spitalizare, a reușit să se deplaseze singur și după externare a preferat să mai stea câtva timp tot în București la gazda de pe Str. Salcâmilor nr. 9, la care a stat înainte de arestare, la o doamnă care și acum l-a îngrijit ca o mamă. A venit apoi în Moldova pe la începutul lunii iunie, la parohia Mărgineni de lângă Bacău căci încă nu se simțea capabil
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
s-a încuibat în cap. Vorba pleacă în zbor, dar tăcerea zace și zace în tine și are miros. Mirosea a locul din casă unde tocmai mă găseam alături de mine și pe lângă ceilalți. În curte tăcerea mirosea a flori de salcâm sau a trifoi proaspăt cosit, în odaie a naftalină sau a gutuile aliniate pe dulap, în bucătărie a carne sau a aluat. Fiecare purta cu sine în cap treptele pe care tăcerea se plimba în sus și în jos. Întrebarea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
adunat nu este suficient pentru toată iarna. Prin urmare cât mai este încă vreme frumoasă va trebui să mai mergeți pe câmp și să adunați resturi vegetale ca și până acum, deoarece fără foc nu vom supraviețui. În ceea ce privește plantația de salcâmi de pe lângă sediul gostatului, nu aveți voie să tăiați de acolo nici un copăcel. Liziera este supravegheată permanent. V-ar putea aresta Doamne ferește! și v-ar putea trimite la școala de corecție. Eu n-aș avea cum să vă ajut și aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
amărâții ăștia și, printr-o simplă apăsare de buton i-a teleportat în cel mai liniștit, cel mai frumos și cel mai îmbietor colț al Raiului. Aici curgea un pârâiaș cu lapte de bivoliță, îndulcit cu miere de albine de salcâm, iar în arinii de pe maluri atârnau provocatori și apetisanți caltaboși și cârnați usturoiați făcuți din carne de urs, de porc mistreț și de căprioară, tăvăliți din belșug în piparcă ungurească, alături de franzele proaspete și rumenite și gogoși făcute din făină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cel mai consistent, asemănător carpenului din flora silvică; celelalte două, păstrând proporțiile necesare, comparabile cu teiul și plopul. Copii, ne aflăm într-o situație delicată: tizicul s-a terminat. Va trebui să mai facem rost de niște crengi uscate de salcâm pe care le-a rupt vântul. Da, mama, așa vom face. Mama a plecat la muncă. Am așteptat să se lumineze deplin, apoi am gustat ceva din ce ne pregătise și am plecat. Țuki, să ai grijă de Bebi. Dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dintre noi avea sfoara pentru legat și transportat sarcina de vreascuri iar în plus Mircea și-a luat și toporișca. Am luat-o pe strada nr. 9, până la dispensar, apoi am cotit-o pe strada nr.8, spre păduricea de salcâmi. Din această expediție care avea drept scop procurarea de combustibil solid și ale cărei consecințe eram departe de a le bănui măcar făcea parte în mod obligatoriu și Leu, campionul, bodyguardul și ghidul nostru inegalabil. Pe zăpada așternută într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Lazăr cel plâns și îngropat de patru zile ar fi fost adus aici, în această pădurice mirobolantă, în mod cert nu s-ar mai fi apelat la serviciile Fiului Domnului pentru resuscitarea lui, ci în parfumul amețitor al florilor de salcâm, pe fondul zumzăitului cantabil și liniștitor al neobositelor albine el, mortul Lazăr -, ar fi înviat instantaneu, chiar dacă ar fi fost trecut râul Stix de 365 de zile. Parfumul florilor de salcâm te îmbătau, te amețeau, făcându-te să te crezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
resuscitarea lui, ci în parfumul amețitor al florilor de salcâm, pe fondul zumzăitului cantabil și liniștitor al neobositelor albine el, mortul Lazăr -, ar fi înviat instantaneu, chiar dacă ar fi fost trecut râul Stix de 365 de zile. Parfumul florilor de salcâm te îmbătau, te amețeau, făcându-te să te crezi în Rai ori în grădinile suspendate aparținând alteței sale regale Semiramida. Salcâmi, puternici paznici de câmpie De voi se frânge cumplita vijelie Și îmblânzită vine înspre noi Sub forma binecuvântatei ploi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Lazăr -, ar fi înviat instantaneu, chiar dacă ar fi fost trecut râul Stix de 365 de zile. Parfumul florilor de salcâm te îmbătau, te amețeau, făcându-te să te crezi în Rai ori în grădinile suspendate aparținând alteței sale regale Semiramida. Salcâmi, puternici paznici de câmpie De voi se frânge cumplita vijelie Și îmblânzită vine înspre noi Sub forma binecuvântatei ploi. Parfumul tău, balsam divin Mai dulce și înmiresmat ca orice vin, M-a amețit cu vraja-i minunată Încât atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
niște baroni locali în splendida grădină a Hesperidelor sau a Raiului, fără să mai cunoaștem efectele energizante ale bombelor atomice, frumusețea dumnezeiască a lagărelor morții, a gulagurilor și nici crivățul Bărăganului. În ciuda faptului că aveau coroanele puțin dezvoltate, păduricea de salcâmi era plină de ciori. Vă mai amintiți portretul ironic, acid și zeflemitor al negresei creionat de poetul "Baladelor vesele și triste", din care însă nu lipsesc notele de simpatie față de această zburătoare? "Cu alură interlopă Ca un muzicant în frac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
negresei creionat de poetul "Baladelor vesele și triste", din care însă nu lipsesc notele de simpatie față de această zburătoare? "Cu alură interlopă Ca un muzicant în frac, Cuvioasă ca un popă Și smolită ca un drac." (G. Topîrceanu) Coronamentul fiecărui salcâm era gazda primitoare a 3-4 cuiburi ale acestor păsări negre, gălăgioase, antipatice și enervante. Nu e de mirare deci că celebrul autor al "Amintirilor din copilărie" nu le-a iubit în mod special și că o dată chiar și-a manifestat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
frunze, cu resturi vegetale uscate, cu iarbă și cu pene, încât ouăle stau ca într-un legănuț moale și confortabil de care se vor bucura viitorii puișori, legănați cu dragoste în ritmul de "huța-huța" de balansul atent și gingaș al salcâmului ospitalier, ajuns pe post de doică. Nu vă amintiți cât de veseli, cât de drăgălași erau și bine dispuși în mica lor garsonieră, cântând cu patos, cât îi ținea gura? "M-am născut într-un salcâm Într-un cuib de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
atent și gingaș al salcâmului ospitalier, ajuns pe post de doică. Nu vă amintiți cât de veseli, cât de drăgălași erau și bine dispuși în mica lor garsonieră, cântând cu patos, cât îi ținea gura? "M-am născut într-un salcâm Într-un cuib de cioară Și de-al dracu' ce eram Scoteam ciocu' afară. Hopai-țupa, hopai-țupa Puișorii stau deasupra Și așteaptă seara Ca să vină cioara." (Cântec de lăutari) Ei bine, aceste cuiburi ardeau cu tot cu puii eclozați, cu tuleiele deja crescute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cuiburi ardeau cu tot cu puii eclozați, cu tuleiele deja crescute, alții având chiar pene mărișoare, căci se alesese intenționat această perioadă de timp. Unii dintre pui ajungeau la marginea cuibului căutând un mijloc de salvare. Dar n-aveau nicio șansă. Fiecare salcâm era verificat, fiecare cuib era incendiat cu tot cu locatar. Era un Auschwitz ornitologic made in Bărăgan. Iar cei care-și căutau salvarea ieșind din cuib erau omorâți jos de cei care aveau lopeți și stingeau jarul căzut de sus. Totul era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]