2,394 matches
-
Iorga lucra la Istoria sa Universală. Avea atunci 69 de ani; te înfricoșezi gîndindu-te la cît de mult ar mai fi putut realiza. Cum a reușit oare Iorga să realizeze atît de mult? Lucrări de genuri atît de diverse: cărți savante, articole, monografii istorice și literare, piese de teatru, poezie, romane și articole? Cîteva din cărțile lui au fost republicate (în funcție de actualitatea lor), uneori după o revizuire serioasă și adesea sub titluri diferite. Iorga a publicat volume alcătuite practic din articolele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
145. Iorga nu a abandonat politica. Dat fiind faptul că Brătianu nu îl ținea departe de politică, se putea dedica în mai mare măsură activităților lui profesionale. Ceea ce constituia un element împrospător față de relațiile lui Iorga din cadrul Suprafanarului! Activitățile acestea savante din primii zece ani ai perioadei interbelice erau exagerat de numeroase, încadrîndu-se în structura "Sistemului Versailles". Iorga și-a reluat cursurile la Universitatea de la București. În 1928, a devenit decanul Facultății de Litere, iar ulterior Președinte al Universității de la București
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta, Eliade fusese un mare admirator al lui Iorga, al activității și personalității sale. Nu-l admira atît pentru realizările științifice ale lui Iorga cît pentru dinamismul, energia, randamentul și "forța lui cosmică". Critica lui Eliade avea drept obiect activitățile savante, politice și literare ale lui Iorga. Atitudinea sa critică a devenit mai dură în articolele ulterioare, admirația descrescînd proporțional. Punctul culminant a fost atins de recenzia lui Eliade asupra lucrării lui Iorga Eseu de sinteză a istoriei omenirii. Care erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despărțitoare ca între două continente a diferențelor politice pe care Iorga nu le uita niciodată 146. Cuza era mai puțin sentimental decît Iorga. În vreme ce Iorga intervenea pe lîngă rege și pe lîngă toți cei care-i veneau în minte în favoarea savantului evreu german Tiktin, persecutat acum de către naziști, Cuza își urmărea neobosit viziunea întunecată asupra antisemitismului. El a încercat încă din 1932 să-l convingă pe regele Carol să ia măsuri împotriva evreilor, propunînd deportarea tuturor evreilor în Uganda, ba chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scria: "Ce bine că unii profesori au supraviețuit Războiului cel Mare!" Iorga, Credința mea, București, 1931, p. 169. Gheorghe Brătianu, deși aparținea Noii Școli, voia să-l sprijine pe Iorga, dar n-a putut să o facă din cauza acestei controverse savante. Descendentul uneia dintre familiile aristocratice maghiare din Transilvania, episcopul de Alba Iulia, Contele Károly Majláth, i-a trimis și el salutări lui Iorga. BARSR, Coresp. lui N. Iorga, vol. 369, doc. 156 53 Iorga, Credința mea, pp. 81, 99, 125
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
le mulțumesc În mod special lui Harold James, Mark Mazower și Andrew Moravcsik. Amprenta lucrărilor lor este vizibilă În paginile ce urmează. Ca toți cei care studiază Europa modernă, Îi sunt extrem de Îndatorat lui Alan S. Milward pentru studiile lui savante și iconoclastice despre economia postbelică. Dacă pot pretinde că sunt familiarizat cu istoria Europei Centrale și de Est - un subiect adesea neglijat de istoriile generale ale Europei, scrise de specialiști din jumătatea de vest a continentului -, acest lucru se datorează
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
importanță crucială clasei, și mai ales claselor sociale inferioare. Scopul ei nu era doar să nareze sau să explice un moment istoric dat, ci să-i dezvăluie semnificația profundă. Acest gen de istoriografie părea să conecteze trecutul și prezentul, speculația savantă și implicarea În actualitate - și exact În această lumină era Înțeleasă (uneori greșit) de o generație nouă de studenți. Cu toate aplicațiile ei politice, istoria rămâne o disciplină impermeabilă la speculații abstracte: cu cât Teoria avansează, cu atât Istoria se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se conformeze. Lucru cu atât mai posibil cu cât oponenții regimurilor de partid din Europa de Est Între 1956 și 1968 nu erau deloc anticomuniști. Drept răspuns la afirmația lui Sartre că revoluția ungară a fost marcată de un „spirit de dreapta”, savantul maghiar refugiat François Fejtö a replicat că la dreapta erau staliniștii. Ei erau „versaillezii”. „Noi rămânem oamenii stângii, credincioși ideilor, tradițiilor și idealurilor noastre.” Insistența lui Fejtö asupra credibilității unei stângi antistaliniste avea să fie și tonul opoziției intelectuale est-europene
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altă parte, se consolau cu reputația lui Wojty³a de fermitate teologică neclintită și de absolutism politic și moral născut din experiența sa de preot și prelat sub comunism. Deși cunoscut ca „papă al ideilor”, deschis pentru schimburi intelectuale și dezbateri savante, nu va face compromisuri cu dușmanii Bisericii. Ca și cardinalului Joseph Ratzinger, puternicul șef al Congregației pentru Doctrina Credinței (și succesorul său În funcția papală), lui Karol Wojty³a Îi pierise entuziasmul reformator inițial sub șocul extrem al reformelor lui Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
deja ulcioare pe care erau menționate varietatea viței, desemnarea podgoriei, "anul producției de vin", numele proprietarului și al stăpânului cramei, ceea ce determina o protecție a denumirii originare. Etichetarea permitea mai ales suveranului și elitei domnitoare să alcătuiască într-un spirit savant o hartă a vinurilor bune din Egipt: cele din delta Nilului, bineînțeles, dar și podgoriile din regiunea Memfis (vinurile de Letopolis, azi Cairo, și cele de Peluzia, de exemplu) foarte apreciate de Pepi al II-lea, faraon al celei de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la table (în traducere Gastronomia sau omul de la țară la masă). Jurnalist și poet în același timp, Berchoux era prieten cu Anthelme Brillat-Savarin, autorul lucrării Fiziologia gustului, considerat și el, la rândul său, părinte fondator al gastronomiei. Invenția acestui cuvânt savant, ca să nu spunem pedant, este atribuită însă astăzi, în mod curent, lui Laurent Grimot de la Reynière datorită operei sale Almanahul gurmanzilor, publicat între 1803 și 1812. În afară de această carte, care a apărut de opt ori în cursul acelor ani (cu excepția
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o arată și prima sa carte, Un loc geometric (1973), domină natura lirică a autorului, dorința de-a recepta cultura prin filtrul propriei subiectivități, ca reflecție, și nu ca judecată de valoare. Notații ample, file de jurnal deghizat în glose savante, preocupări de estetică laolaltă cu puseuri de hedonism, dar și de activism în unghiul ierarhizării faptelor artistice. Volumul Citind sau trăind literatura (1976) vine după cinci ani de la marea cotitură din viața autorului: intrarea în redacția revistei „Vatra”. Ceea ce contează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
despre opoziția reală față de lumea în care trăiește; adolescenta care descoperă, pe rând, ipocrizia părinților prea bine adaptați și a iubitului inconsistent psihic; formele împotrivirii - bătrânul evreu botezat în închisoare care refuză compromisul (modelul Steinhardt este lesne de recunoscut), bătrâna savantă care ocrotește pe medicul protestatar ce-și părăsește profesiunea pentru a nu face concesii; scriitoarea amatoare, îndrăgită de har, care-și distruge opera scrisă pentru a fi cunoscută de un singur cititor; naratoarea însăși, cu inteligența ei mereu vie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
știe de ce Shakespeare este poet. pretinde, în mod tacit, că știe dacă Gertrude Stein e poetă sau nu și, dacă nu, de ce nu este". *10 Excluderea literaturii recente din studiile serioase a fost o consecință deosebit de nefastă a acestei atitudini "savante", într-un timp, termenul de literatură "modernă" era interpretat de academici într-un sens atât de larg, încât aproape nici o operă de după Milton nu era considerată drept un obiect de studiu vrednic de atenție. Ulterior, secolul al XVIII-lea a
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
generate de conștiința trecerii timpului și a fragilității ființei umane, de unde predilecția pentru stările vagi, nedefinite, ale „tainicului asfințit de lume”. Rafinamentul universului și limbajului poetic se vădește în cultivarea impresiilor și cuvintelor rare („defilee” rimează cu „Erythree”), în cizelarea savantă a versurilor care dobândesc astfel sonorități muzicale deosebite: „Scoici nautili, vegetație marină/ se adună/ cunună/ în părul tău negru și des./ Parcă mângâi ușor/ în miez de lumină/ un fragil vas minoic de stil Camarès.” Volumul Plante carnivore (1980) aduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
sus sunt adăugați Clément Massier și Levy-Dhurmer, elogiat pentru reflexele hispano-arabe și ale sale "incandescențe și labradorizări 122", "apusuri de soare sau aurore boreale", Glatigny la Versaille cu emailurile sale, Dalpoyrat Lesbros pentru gama sa cromatică de "roșiuri sângerânde, griuri savante, nuanțe de mucegai rare", demne de cele celebrate de Huysmans. Alphonse Voisin Delacroix la Paris expune fantezii macabre: "aceste lămpi cu flori sub forma unor tibii înverzite, aceste scrumiere sub forma osului iliac roase de compoziții purulente" și alte curiozități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în tratarea unor motive fantastice de origine folclorică"541. Criticul sesizează însă schimbarea peisajului liric și apariția în cadrul decorativismului bizantinizant a notelor expresioniste cu volumul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
construirii unui ambient eclectic simbolist, chiar dacă nu toate lucrările pot fi încadrate strict în acest curent. Însă remarcabilă este alternanța de stiluri și elemente decorative a căror acomodare conferă, de fapt, formula unei sensibilități estetice singulare. Indiferent de cât de savantă este combinația, elementul plasticii decorative românești reprezintă un constituent esențial. "Sufrageria, de un verde pompeian, cu lambriurile de un roșu stins, ca și mobila, având ici-colo ornamente românești. Pe pereți, lucrări de Verona, de Ștefan Popescu, de Simonidi, de frate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din cunoscutul studiu În trei volume, „Arca lui Noe”, consideră că obiectivitatea romanului „Enigma Otiliei” e paradoxală, pentru că nu ilustrează, conform definiției, prezența În text a unui singur narator, ci dimpotrivă, se constată o intervenție permanentă a autorului În calitate de comentator savant și expert. Nici nu se putea altfel, dacă avem În vedere vocația criticului și istoricului literar. De aceea, s-a spus că, la G. Călinescu, mijloacele literaturii interferează cu cele ale criticii și că toate aspectele sunt privite cu ochiul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]