5,987 matches
-
stabilește rezultatul alegerilor pentru consiliul județean; eliberează consilierilor certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului județean procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării alegerii acestora; ... j) organizează, daca este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin; ... k) comunica date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin biroul electoral județean, Biroului Electoral Central și Guvernului și aduc la cunoștință populației din cuprinsul circumscripției electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor; ... l) primesc de la birourile electorale ale secțiilor
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
fraudă electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se mențiunea despre această în procesul-verbal al operațiunilor de votare. ... (8) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin, menționând și data. ... (9) Președintele poate lua măsuri că staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. ... (10) Până la finalizarea procesului de eliberare a cărților de identitate, potrivit legii, pentru cetățenii cu drept de vot care
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
vot mai mult de jumătate plus unul și nici un candidat nu a obținut jumătate plus unul din numărul voturilor valabil exprimate, ceea ce se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se va organiza turul al doilea de scrutin. ... (4) Alegerile în turul al doilea de scrutin au loc la două săptămâni de la data alegerilor precedente, la alegeri participând numai primii 2 candidați în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia. În situația în care pe
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
nici un candidat nu a obținut jumătate plus unul din numărul voturilor valabil exprimate, ceea ce se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se va organiza turul al doilea de scrutin. ... (4) Alegerile în turul al doilea de scrutin au loc la două săptămâni de la data alegerilor precedente, la alegeri participând numai primii 2 candidați în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia. În situația în care pe locul doi se situează candidați care au obținut
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia. În situația în care pe locul doi se situează candidați care au obținut un numar egal de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, aceștia vor participa în turul al doilea de scrutin alături de candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în favoarea sa. ... (5) Alegerile în turul al doilea de scrutin se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. ... (6) În turul al doilea
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
un numar egal de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, aceștia vor participa în turul al doilea de scrutin alături de candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în favoarea sa. ... (5) Alegerile în turul al doilea de scrutin se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. ... (6) În turul al doilea de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. ... -------------- Art. 78 a fost modificat de
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în favoarea sa. ... (5) Alegerile în turul al doilea de scrutin se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot. ... (6) În turul al doilea de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. ... -------------- Art. 78 a fost modificat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 28 din 12 aprilie 2000 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 153 din 13 aprilie 2000
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj. Articolul 80 (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (4), decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. ... (2) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (4), decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor. ... (2) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarandu
LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 (**republicată**) (*actualizată*) Legea privind alegerile locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107602_a_108931]
-
declarat pierdut, furat, deteriorat sau distrus este nul de drept, utilizarea acestuia pedepsindu-se potrivit legii. Pe baza declarației alegătorului, primarul va înștiință prefectul, care va publica în Monitorul Oficial al României, cel mai tîrziu cu 30 de zile înainte de scrutin, lista cărților de alegător pierdute, furate, distruse sau deteriorate. Articolul 10 La schimbarea numelui, prenumelui sau domiciliului, alegătorului i se eliberează o nouă carte de alegător. Alegătorul care se găsește în situațiile prevăzute la alin. 1 solicită primarului eliberarea unei
HOTĂRÎRE nr. 729 din 10 noiembrie 1992 privind organizarea activităţii de întocmire şi eliberare a cărţii de alegator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108907_a_110236]
-
în unitatea administrativ-teritorială respectivă." 2. Articolul 17 va avea următorul cuprins: "Art. 17. - (1) La cererea cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri cu cel puțin 3 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuți de către primar într-o lista electorală suplimentară, pe baza actului de identitate. (2) Primarul din localitatea de reședință va solicita primarului din localitatea de domiciliu radierea din lista electorală a persoanei în cauză. Solicitarea se va face
LEGE nr. 164 din 30 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea unor prevederi ale Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121379_a_122708]
-
fost cîștigate de o serie de partide fragmentate de dreapta și de stînga. În alegerile prezidențiale din Adunarea din mai 1980, Karamanlis, în vîrstă de șaptezeci și trei de ani în acel moment, a cîștigat după al treilea tur de scrutin. Sperînd să impună noi alegeri înainte de data prevăzută (noiembrie 1981), cei 93 de membri ai PASOK nu au participat la vot. Ghiorghios Rallis, noul prim-ministru, și-a anunțat intenția de a menține legături strînse cu Europa Occidentală și de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
îl descrie T. Gallagher (2004, p. 114), FSN a repurtat o victorie triumfală în primele alegeri postdecembriste. Ion Iliescu, candidatul FSN, a obținut un scor de 85,1 la sută din voturi, devenind astfel președintele României din primul tur de scrutin. La alegerile legislative, FSN a obținut 66,31 de procente din totalul de voturi exprimate, asigurându-și o incontestabilă dominație parlamentară. PNL nu a strâns decât 6,4 la sută din voturi, iar PNȚCD de-abia 2,6. În pofida rezultatelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
voturi, în timp ce partidul succesor al PCR, acum sub o nouă identitate nominală - Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) - a colectat doar 21,52 la sută din voturile pentru Camera Deputaților. La prezidențiale, deși Ion Iliescu a câștigat primul tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit bifarea unei importante condiții procedurale a democrației: transferul pașnic al puterii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost însă PRM, care a strâns 19,48 de procente din totalul de voturi. La prezidențiale, Ion Iliescu a reușit în cele din urmă să se impună în fața fanaticului Corneliu Vadim Tudor în cel de-al doilea tur de scrutin, în care a obținut 66,83 la sută în comparație cu cele 33,17 de procente din voturi care l-au ales pe liderul PRM. Atrasă din ce în ce mai tentant în siajul UE, care a ademenit elita politică românească cu fonduri uriașe, guvernarea s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un candidat să aibă majoritatea absolută a voturilor populare. În unele cazuri poate învinge și cu o majoritate relativă de voturi. Dacă este nevoie de o majoritate absolută și aceasta nu este obținută de nici un candidat în primul tur de scrutin, se trece, de obicei, la balotajul între doi candidați individuali, cu siguranța că învingătorul va obține majoritatea absolută de voturi. Formule pentru alegerea în funcțiile monocratice Totuși, lăsînd la o parte cazurile istorice, pot exista și alte formule. De exemplu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la alegerile prezidențiale din 1970 în Chile, și chiar și astăzi în Bolivia, dacă nici un candidat nu obține majoritatea absolută de voturi, alegerea președintelui revine Congresului. Evident, reprezentanții din Congres nu sînt obligați să aleagă candidații aflați în frunte după scrutinul popular. În Chile, în 1958 și în 1970, Congresul chiar a ales primul situat pe listă, respectiv candidatul de dreapta Jorge Alessandri și candidatul Unității Populare Salvador Allende, dar în Bolivia, după acorduri între partide, în 1958, Congresul l-a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
comportamentului candidaților și partidelor. În al treilea rînd, trebuie să examinăm consecințele alegerii și aplicării unui anumit mecanism electoral asupra sistemului politic cu privire la obiectivele propuse și la rezultatele care pot fi obținute. 4. SISTEMELE MAJORITARE CU UN SINGUR TUR DE SCRUTIN (PLURALITARE) Sistemul pluralitar Măcar la prima vedere, sistemul electoral majoritar cu un singur tur (pluralitar) în colegiile uninominale ridică un număr mic de probleme și de întrebări. Însă nu e decît o primă impresie: numeroase probleme și întrebări apar mereu
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
le pot și influența. Dacă partidele continuă să prezinte în circumscripțiile uninominale candidați care nu pot învinge, numai o parte dintre alegători, cei stator-nici, vor continua să voteze pentru candidații care nu au șanse de cîștig. După cîteva tururi de scrutin, o parte semnificativă dintre alegători vor decide să-și dea votul în favoarea candidatului preferat dintre cei probabil reduși la doi în măsură să obțină funcția. Aceasta va avea drept urmare faptul că în fiecare circumscripție uninominală se va dezvolta o competiție
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
este numit și majoritar, pentru că în primul tur cîștigă mandatul candidatul care a obținut majoritatea absolută a voturilor. În situația, destul de probabilă, în care nici unul dintre candidați nu obține majoritatea absolută a voturilor, se organizează un al doilea tur de scrutin, la distanță de una sau, cel mai adesea, două săptămîni. În al doilea tur obține mandatul candidatul care are mai multe voturi, apropiindu-se mai mult de majoritatea absolută. Asta depinde de numărul de candidați rămași în competiție. Chiar aceasta
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
chiar o garantează: așa s-a întîmplat în Franța în ultimii patruzeci de ani și probabil se întîmplă oriunde se consolidează și se stabilizează un sistem de partide. În acest punct, legea generală formulată de Duverger [1961, 253] conform căreia "scrutinul majoritar cu balotaj duce către un sistem de partide multiple, flexibile, dependente și relativ stabile" merită cîteva precizări, unele dintre ele formulate de însuși Duverger [1986, 80-84]. El scrisese aceste idei în 1951, înainte de înființarea celei de-a Cincea Republici
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
exploatată așa cum se cuvine, de a se prezenta la al doilea tur candidați care nu participaseră la primul tur [Campbell 1965, 86-90]. Turul dublu și coalițiile Într-o notă la ceea ce a afirmat, Duverger menționează că "legea" se referă la scrutinul cu două tururi cu prag pentru accesul la al doilea tur, și nu la sistemul de balotaj. Două precizări sînt impor-tante: prima se referă la incidența alegerii populare directe a președintelui republicii în încurajarea formării de coaliții bipolare. A două
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Listele circumscripțiilor de land sînt, așadar, blocate: candidații vor fi aleși, în funcție de ordinea pe lista întocmită de partidele respective. Atunci cînd un partid a obținut mai multe locuri uninominale decît ar fi avut dreptul pe baza pro-centului de voturi din scrutinul de listă, păstrează surplusul de locuri ("mandate adăugate"). În alegerile din octombrie 1994, de exemplu, creștin-democrații au obținut peste 12 locuri în plus, în timp ce social-democrații n-au obținut decît patru. Poguntke [1995, 350-351] a demonstrat că, fără acele 12 locuri
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Ungaria a adoptat un sistem electoral mixt aproape perfect. Parlamentul ungar "este alcătuit din 386 deputați, care sînt aleși astfel: 176 în cirscumscripții uninominale cu sistem majoritar cu două tururi, 152 de pe listele prezentate de către partide în circumscripțiile regionale cu scrutin proporțional pe listă, în timp ce 58 de locuri sînt împărțite pe listele naționale ale partidelor, într-o circumscripție unică națională pe baza sumei voturilor rămase ("resturilor"), insuficiente pentru a obține un mandat, obținute atît în cirscuscripțiile uninominale cît și în cele
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]