2,483 matches
-
În consecință, vechiul dom și 55 de case orășenești din partea de vest a străzii Pfeifergasse au fost demolate. Un cimitir folosit până la sfârșitul secolului al XVI-lea a fost descoperit recent sub Residenzplatz. Fântâna din Residenzplatz este o monumentală fântână sculptată din marmură de Untersberg. Ea este cea mai mare fântână barocă din Europa Centrală și a fost construită în perioada 1656-1661 în timpul arhiepiscopului Guidobald von Thun, după proiectul lui Tommaso di Garona. Inginer senior a fost Antonio Dario.
Residenzplatz (Salzburg) () [Corola-website/Science/328295_a_329624]
-
din marmură cu rozete pe părțile laterale și frunze de acant la colțuri. De asemenea, din aceeași perioadă datează și cele două scări de marmură ce înconjoară construcția. Statuia din vârful coloanei îl reprezintă pe Sfântul Florian și a fost sculptată în 1734 de Josef Anton Pfaffinger. Sfântul Florian, patronul spiritual al pompierilor, a fost și este unul dintre sfinții populari pentru a fi amplasați în mijlocul fântânilor arteziene. Fântâna lui Florian a fost până aproape de anul 1800 locul unde avea loc
Alter Markt (Salzburg) () [Corola-website/Science/328299_a_329628]
-
sunt Cholula, El Castillo, Xochicalco, El Tajín și altele de dimensiuni mai mici dar nu mai puțin însemnate. Templele religioase importante erau construite în vârful piramidelor, probabil pentru a fi mai aproape de ceruri. Unele temple aveau pereții decorați cu icoane sculptate în piatră, fiecare icoană fiind considerată sacră. Acoperișul stil pieptene era de asemenea decorat, și realizat din piatră de calitate precum granit sau marmură, acest tip de piramide serveau drept propagandă. Alte piramide erau folosite drept cavouri pentru regi sau
Arhitectura mesoamericană () [Corola-website/Science/328325_a_329654]
-
Germania. Ea a fost ridicată în 1638 pentru a sărbători sfârșitul ocupației suedeze din timpul Războiului de Treizeci de Ani și are în vârf o statuie de aur a Fecioarei Maria stând în picioare pe o semilună ca Regina Cerului, sculptată în 1590. Statuia s-a aflat inițial în Frauenkirche. "Mariensäule" din München a fost prima coloană de acest tip construită la nord de Alpi și a inspirat înălțarea și a altor coloane mariane în această parte a Europei. La fiecare
Marienplatz (München) () [Corola-website/Science/328368_a_329697]
-
făcut demersuri pentru înființarea unui cenaclu de creație la Bistrița și pentru alocarea unor spații pentru ateliere artiștilor plastici bistrițeni. În vara anului 1988 s-a aflat la Anieș împreună cu sculptorii Maxim Dumitraș, Anton Tănase și Mircea Mocanu, spre a sculpta, după un desen tehnic riguros, elemente din piatră destinate coloanelor și placărilor cu piatră la Casa Poporului. În afară de o serie de lucrări de sculptură mică, aflate în colecția Muzeului Județean Bistrița-Năsăud ("„Portret-Ion”, „Nicolae Iorga”, „Luptător”" și "„Portret”" în sala cu
Grigore Bradea () [Corola-website/Science/328404_a_329733]
-
un parc, unde ulterior au fost găsite mai multe fântâni și o statuie a Maicii Tereza. Pe aleea principală se găsește o biserică în stil baroc, iar salonul principal din castel era plin de tablouri deosebite. Piesele de mobilier erau sculptate manual, iar candelabrele surprindeau prin eleganță și rafinament. Instaurarea regimului comunist în România a dus la transformarea castelului în stație de reparat tractoare. Multe dintre piesele valoroase de aici au dispărut, ori au fost distruse. Dupa înlăturarea regimului, au început
Castelul Jósika din Surduc () [Corola-website/Science/327777_a_329106]
-
Palatul Telefoanelor, dar și lucrări particulare, precum Casa Capșa, Casino Hotel Marriott, vila sultanului din Brunei, sau vila din Monte Carlo a pilotului de Formula Michael Schumacher. Vulturul din Biroul Oval de la Casa Albă, unul dintre simbolurile americanilor, a fost sculptat și el tot în marmură albă extrasă de la Rușchița. În anul 1994, Adriean Videanu a înființat în București firma Titan Mar, de prelucrare a marmurei de Rușchița. Neavând fondurile necesare, firma s-a împrumutat la diverse bănci pentru a achizițion
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
de factură renascentistă, sugerează existența unei etape de construcție datând din secolul XVII. Parterul este baroc, cu bolti la interior, arce in leagăn la partea superioară a golurilor și două ferestre de formă ovoidală pe fațada principală. Portalul din piatră sculptată de la intrare este și el tratat în manieră barocă, cu forme curbe și motive specifice (cochilia de scoică). Palatul era înconjurat de o grădină frumos amenajată, cu numeroase alei străjuite de carpeni, din care nu a mai rămas aproape nimic
Castelul Teleki din Comlod () [Corola-website/Science/327240_a_328569]
-
divinități grecești, dintre care ieșea în evidență șarpele Glykon, singura statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întregul Imperiu roman. Șarpele, care are bot de miel, păr și urechi de om și coadă de leu, a fost sculptat în secolul al II-lea într-un singur bloc de marmură cu latura de 66 de cm. Subiectul le-a permis celor doi autori să exploreze teme de geologie, arheologie și istorie, pe care le-au reunit într-un roman
Statuia șarpelui () [Corola-website/Science/327296_a_328625]
-
se infiltrau ploile și zăpada, afectând grav pictura interioară. În anul 2006 a fost schimbată întreaga șindrilă de pe biserică și turn. Biserica din lemn, de mici dimensiuni, are un pridvor prevăzut cu o arcadă frontală, sprijinită direct pe patru stâlpi, sculptați în partea superioară, din care se mai păstrează doar trei, cu o deschidere centrală arcuită si două deschideri laterale, fiecare având câte două arce ornamentate cu o linie simplă pe margini, prinse în locuri decupate direct în grindă. Turla bisericii
Biserica de lemn din Stejera () [Corola-website/Science/327307_a_328636]
-
verzi burdigaliene care la rândul lor sunt acoperite de formațiuni ale miocenului (marne grezoase, gipsuri, tufuri și cenuși vulcanice tortoniene). Marginea estică a Culmii Pietricica este înclinată puternic, continuarea culmii principale făcându-se spre Siret cu o fâșie de dealuri sculptate în marne și gresii, cu vai adânci săpate de o eroziune accentuată. Porțiunea localizat între Siret și Pietricica a evoluat în cuaternar în regim de glacis piemontan, format după înălțarea culmii. Prelungirea sudică a culmii, Piemontul Orbenilor, este alcătuit din
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene. Este monument de arhitectură populară de la sfârșitul secolului al
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
al generației sale ,care prin inovațiile aduse de lucrările sale, ce cuprindeau tablouri animaliere și naturi moarte, a permis occidentalizarea picturii turce. Pictura turcă contemporană are drept exemplu de interpretare a mediului înconjurător operele sale, care la rândul lor au sculptat ,conștiința națională” prin redarea culorii locale, deși Șeker Ahmet Pașa era cunoscut pentru apropierea de natură și respingerea societății, izvorâte din bunătatea sufletească și a modului său liniștit de a fi. Cu toate că prin culorile folosite pictorul creiona curentul pre-impresionist, prin
Șeker Ahmet Pașa () [Corola-website/Science/330918_a_332247]
-
mai departe la sculptare și modelare - partea cea mai dificilă din întreg procesul de producere a săpunului, întrucât se realizează manual, cu un cuțit sau o lamă ascuțită specială pentru săpun. În această privință, impresionantă este o copie a Coranului sculptată în săpun tradițional libanez. Pe lângă uleiul de măsline, componenta principală a acestui săpun, mai pot fi adăugate ingrediente precum mierea, uleiuri esențiale, petale de flori sau ierburi aromate. Astăzi putem găsi în Tripoli aproape 400 de feluri de săpun fabricat
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
Miloia, arheolog și doctor în istoria artei al Academiei Belle Arte din Roma, care pe atunci era directorul muzeului din Timișoara. La restaurarea picturilor a fost ajutat de profesorul de pictură Iuliu Podlipny. Catapeteasma care desparte altarul de naos este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu aur sculpturile de lemn de pe iconostas și
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
centrală. Altarul este de formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul săpat în masivul de zidărie. Spațiul diaconiconului este sugerat de o simplă nișă. Despărțirea altarului de naos se face printr-o catapeteasmă de lemn. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, în stil brâncovenesc, fiind pe jumătate înlocuită datorită acțiunii din zonă și a atacului xilofag. Pardoseala în întreaga biserică este executată din lemn. Nivelul de călcare al altarului este mai înalt decât în tot restul bisericii
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
palatului, parterele grădinii geometrice au fost înlocuite cu partere brodate "à la française", inspirate de tratatele lui André Le Nôtre. La acel moment grădina a fost împodobită cu sculpturi de plumb aurite realizate de Gaspar Richter din Gdańsk și vase sculptate în marmură roșie din Chęciny. La începutul secolului al XVIII-lea grădină a fost extinsă, ornamentele parterelor în stil baroc fiind înlocuite cu motive "régence" completate cu stema lui Sieniawska în partea de nord și monograma ei în partea de
Palatul Wilanów () [Corola-website/Science/329120_a_330449]
-
ca o luptă între slavii păgâni și germanii creștini. În 1890, o statue proiectată de artistul polonez Jan Matejko reprezentând un vultur care se îndreaptă spre vest, a fost montată în partea superioară a movilei. La baza statuii a fost sculptată inscripția "WANDA", împreună cu două săbii și o furcă. Savanții Albina Kruszewska și Marion Coleman au descris-o pe Wanda ca având „castitatea pură Elainei, devotamentul filial a Cordeliei și voința de fier a reginei Boudica.”
Wanda (personaj legendar) () [Corola-website/Science/329159_a_330488]
-
acestea sunt cunoscute că Las Bolas. Sferele sunt de obicei atribuite culturii dispărute Diquís și sunt denumite uneori sferele Diquís. Sferele variază ca dimensiune de la câțiva centimetri la peste 2 metri în diametru, unele având până la 15 tone. Cele mai multe sunt sculptate din gabro, echivalent grosier al bazaltului. Numeroase legende înconjoară pietrele, cum ar fi că acestea au venit din Atlantida sau că au fost făcute astfel de natură. Unele legende locale spun că locuitorii nativi au avut acces la o poțiune
Sfere de piatră din Costa Rica () [Corola-website/Science/329173_a_330502]
-
piatră. A avut loc o cercetare condusă de Joseph Davidovits în sprijinul acestei ipoteze, dar aceasta nu este susținută de dovezi geologice sau arheologice. (Nimeni nu a fost în măsură să demonstreze că gabro, materialul din care majoritatea sferelor sunt sculptate, poate fi lucrat în acest fel.)
Sfere de piatră din Costa Rica () [Corola-website/Science/329173_a_330502]
-
cele mai ostentative a fost: "Cărămida" ("Podaj cegłę"), de Aleksander Kobzdej, și "Mulțumesc, tractoristule" ("Podziękowanie traktorzyście") ilustrat aici, precum și "Tovarășul Bierut printre muncitori" ("Towarzysz Bierut wśród Robotnikow") de Elena și Juliusz Krajewski. În sculptură, a existat o tendință spre alegorii sculptate în piatră preaslăvind muncitorul obișnuit, utilizate în principal în scopuri arhitecturale, cum ar fi cele care înconjoară Palatul Culturii și Științei din Varșovia, inclusiv cea mai mare parte a busturilor din ipsos ale oficialilor comuniști din aparatul de partid apparatcik
Realismul socialist în Polonia () [Corola-website/Science/329194_a_330523]
-
care a supraviețuit doar până în anul 1783. La acea vreme, acoperișul a început să se năruie, și a fost înlocuit cu o structură mai mică, sponsorizată de către Arhiepiscopul Kajetan Sołtyk. Intrarea în turn este păzită de o pereche de lei sculptați din piatră, operă care datează de la începutul secolului al XIX-lea. Ele au fost aduse la Cracovia de la Palatul în stil clasicist al familiei Morstin din Pławowice în timpul renovărilor din 1961-1965, în care ferestrele de la etajul al doilea al turnului
Turnul Primăriei din Cracovia () [Corola-website/Science/329238_a_330567]
-
condusă de către Minele de sare Żupy Krakowskie. Exploatare comercială a fost întreruptă în 1996 din cauza prețurilor mondiale mici ale sării și inundații le din mină. Atracțiile minei includ zeci de statui, trei capele și o întreaga catedrală, care au fost sculptate în sare de mineri. Cele mai vechi sculpturi sunt completate de noile sculpturi realizate de artiștii contemporani. Un număr de săli sunt dedicate personalităților religioase și politice ale Poloniei, având importanță istorică. Cea mai impresionantă este sala Kunegunda, pe podeaua
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
de mineri. Cele mai vechi sculpturi sunt completate de noile sculpturi realizate de artiștii contemporani. Un număr de săli sunt dedicate personalităților religioase și politice ale Poloniei, având importanță istorică. Cea mai impresionantă este sala Kunegunda, pe podeaua căreia sunt sculptați diverși pitici, imitând munca minerilor și constituind un omagiu adus acestora și folclorului polonez. Aproximativ 1.2 milioane de oameni vizitează salina Wieliczka în fiecare an. Legenda spune că, demult, o prințesă unguroaică, pe nume Kinga, în timp ce se afla în
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]
-
de război. Salina are un lac subteran, și noile exponate de istorie a mineritului de sare, precum și un traseu turistic de 3,5 km (mai puțin de 2% din lungimea de pasaje mină), care include statui istorice și figuri mitice sculptate în sare în trecutul îndepărtat. Sculpturile mai recente au fost modelate de artiști contemporani. De la începutul activității sale, mina a fost supusă unui regim deosebit de drastic în privința exploatării, utilizându-se cele mai noi tehnici în domeniu. Ulterior restaurată identic cu
Salina din Wieliczka () [Corola-website/Science/329264_a_330593]