2,523 matches
-
E. agită aerul În cele trei Încăperi Într-un perpetuum mobile, schimbă caseta, pune florile În vază, răspunde la telefon, aduce de la bucătărie platouri noi cu lacherdă, limbă În aspic, pateuri cu ciuperci. Pe servanta veche din lemn de cireș sculptată În motive florale, se află cele douăsprezece pahare de cristal cu picior Înalt negru - amintire de la o prietenă care a plecat definitiv În Canada. „Nu-i așa că paharele astea seamănă cu niște rîndunele care așteaptă să-și ia zborul“, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
poată fi vîndute la anticariat, vreo două albume de cărți poștale, o serie completă de ilustrații la opera lui Dickens găsite În cutii de țigări, un ibric electric nichelat, un portțigaret lung și trandafiriu, cîteva cutiuțe pentru ace (din lemn sculptat de Benares), o carte poștală cu semnătura doamnei Winston Churchill și un vas plin cu tot felul de monede străine... Arthur Rowe scotoci printre cărți și descoperi, cu strîngere de inimă, un exemplar ponosit din Micul duce. Îl cumpără cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
hotel, iar la gît Își legase o eșarfă, care-i dădea un aer Înduioșător de fragil... De jur Împrejur - o mulțime de tăvi și cratițe de aramă; un bufet vechi de stejar, o pendulă elvețiană cu cuc și cu ornamente sculptate În formă de plante agățătoare. — Noaptea trecută a fost la fel de Îngrozitoare, urmă el. Știai că doctorul Forester a fost omorît - și Poole la fel? — Nu. — Nu-ți pare rău? Doar erau prietenii dumitale! Nu, nu-mi pare rău. Ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
unei alte forme de infinit, serialul Tânăr și neliniștit. Judecătorii au fost Îngăduitori, acceptând să neglijeze nepotrivirea din acte, cu condiția Însă ca Da Vinci să picteze fiecare placă de faianță din sala de baie a personalului DHRA și să sculpteze tronurile. Ajuns În Purgatoriu În 1880, Gustave Flaubert a dat mare bătăi de cap Tribunalului, care a considerat cartea sa Bouvard și Pécuchet, rămasă neterminată, drept „o capodoperă Închinată reconversiei profesionale“. Mulți dintre membrii DHRA se recunoscuseră În cei doi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ținuta servitorilor și Întâmpinându-și oaspeții. Cumva, forma de sub cearșaf Îmi amintea de o pârtie pe care schiasem cândva, o rână domoală a muntelui, unde schiurile Își trăiau propriile vieți. Sus, te simțeai stăpân, apoi, pe durata coborârii, vântul Îți sculpta alte trăsături, schiul stâng ți se rotea ca o elice, dreptul gonea ca un râu de munte, iar jos ajungeai un om diferit, cu alte amintiri. Așa era și Anette, o enigmă suflată În glazură albă, modificându-și relieful Într-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sa învățătorul și-i pierduse în prizonierat, tăind lemne în pădurile siberiene. Despre asta însă nu i plăcea să-și amintească. - Au trecut... dădea el din mînă cu lehamite. În lagăr, cu dălți pe care și le făurea din cuie, sculpta chipuri de îngeri pe oasele din ciorbă; toți semănau cu doamna Tomulescu. M-au ispitit de unde vin, ce carte am... Aflînd că sînt licențiat, bătrîna zîmbi timid. - Nu știu cum ai să te simți la noi. Pînă acum școala din Dobrina n-
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pentru toți cum de l-a apucat literatura, arta În general. Pentru taică-său era bun numai de trimis cu oile. Moromete? Nici măcar. Pe Vasile l-a zvântat În bătaie când l-a prins cioplind un lemn. Ce faci, bă? Sculptez! Leac se pregătea cică să meargă la Arte, la Cluj. El e de undeva din Bistrița. N-a ajuns la Cluj, a mâncat bătaie, de sculptat a sculptat ceva-ceva În exil, aici În Arad. Nici cu cărțile nu stătea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
În bătaie când l-a prins cioplind un lemn. Ce faci, bă? Sculptez! Leac se pregătea cică să meargă la Arte, la Cluj. El e de undeva din Bistrița. N-a ajuns la Cluj, a mâncat bătaie, de sculptat a sculptat ceva-ceva În exil, aici În Arad. Nici cu cărțile nu stătea mai bine. I le arunca taică-său pe foc. Cărți de la biblioteca școlii sătești! A plâns Vasile, a plâns. Avea Însă pe cineva cu care putea discuta literatură. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în gura de broscoi care clămpăne ritmic cuvinte : deschisă, închisă, deschisă. — Leonardo, și el un bătrân primitiv, prea învățat și lipsit de iluzii ! Focarul excitant al Florenței împiedică armonia. Michelangelo nu se întoarce acolo decât în momente de criză, să sculpteze morminte... Florența melancoliei, acolo unde melancolia parvine să-și atingă înnobilarea prin geniul modern... Dar să revenim la fotografa dumneavoastră, propune vocea. — Aud că a luat niște premii internaționale. Ce apariție ! Abia dacă i-am smuls câteva fraze. Îți spun
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Sabina mă însoțește o bucată. Se duce la Tele 7 abc să încerce un interviu. Și-a făcut un permanent lung, solzos. E îmbrăcată într-un deux pièce verde cu dungi albe orizontale - ceva între smart și sport. Din toată ființa ei sculptată în marmură se înalță un parfum înnebunitor de Follow me. Îmi vine s-o violez acolo, în stația de autobuz. Privirea turcoaz a reginei instalate pe grămada de nisip ca într-un fotoliu, mă transformă din bestie într-un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de ani, nedumerirea mea a rămas aceeași. Se aude o mașină a Salvării. Sau, poate, e o mașină de pompieri. Din pricina secetei, s-au înmulțit incendiile. Liniștea umple, apoi, din nou curtea. Mă uit la o reproducere a "Porților Paradisului" sculptate de Ghiberti pentru Baptisteriul din Florența. O clipă, am impresia că, acolo unde porțile se unesc se vede, subțire ca o lamă de cuțit, o dungă luminoasă. Ce se află, oare, îndărătul lor? Să fie moartea o lumină violentă pe
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
dincoace un câmp de gunoaie. Însă zăpada, gerul și lumina roșcată a dimineții îi plămădesc un chip nepământesc, plin de frumusețe. Peste mormanul de gunoaie a nins, apoi zăpada s-a topit, apoi iar a nins, apoi gerul l-a sculptat ca pe o materie plastică, anume pusă în calea intemperiilor; șiroaiele înțepenite de lăzi și cutii, de cârpe și ciubote, cotoare de gogoșari, lămpi stricate, hârtii încremenite, sticlesc în culori stinse. Totul e prins în țărâna-mamă și sudat de ger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Compie și pălăria sa de fetru. Și apoi trecură peste primele dealuri pe care urcau antilopele, pe urmă peste munții cu văi adânci, acoperite de păduri verzi și povârnișuri pe care creșteau păduri de bambus, și apoi iar păduri dese, sculptate pe creste și În prăpăstii, până trecură de munți și se ivi altă câmpie, fierbinte, cafeniu-purpurie, vălurită din cauza căldurii, și Compie se uita Înapoi, să vadă cum zboară. Apoi, În față se Înălțau alți munți Întunecați. Și după aia, În loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în tablou cu ramă prețioasă de aramă, filigranată. Statuile au rămas în tipare și timpul lor moare; altfel ar sta într-un muzeu, să trăiască în lumea lor firească. Mobilier bătrân Cei vechi îmbinau piatra cu lemnul; lemnul l-au sculptat cu aur și argint în frânghii, să crească în leagănul cerului, în ape melodioase, amăgitoare cu soare încărcate. Abanosul, nucul, cireșul și stejarul se împletesc gotic sau rococo din alte rostiri, vin în avalanșe amintiri. Șifoniere cu oglinzi, trec dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
lumini și mister. Orașul, fără statui, fără tipare, ca o stea, la Dunăre te aștepta, din geamie se umplea cerul cu smirnă și tămâie. Cunoscută de argonauți, de cavaleri, bătrână cât lumea, de ce trebuiau să nu mai fie acele case sculptate în poezie? Ele creșteau din cetate, ca o mărturie a unei alte galaxii, ce solomonie! Alt soare a cuprins apa curgătoare. fără durerile de aseară, când încă mai căutam izvoară de tămăduiri în plantele înșelătoare. Lumea a rămas neînțeleasă, ștearsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
casele din Maramureș și porțile lor sculptate. Sau poate vrea să se bine dispună citind prezentările de pe crucile din „Cimitirul vesel”. Artistul e acum aici și poate să-i prezinte „civilizația lemnului” cu vestitele porți ale caselor, pe care sunt sculptate funii împletite, colaci și sori în relief. Sau poate să-i arate vestitele biserici maramureșene cu turlele săgetând văzduhul... Ori poate să treacă împreună în Munții Apuseni, ca să asculte „chemările” tulnicăreselor. Îi poate dărui Anei frumoase blide pictate și căni
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
văzut la el colaje din flori și fructe, adevărate broderii. Boușcă a venit la mine în atelier de câteva ori, a acceptat să pozeze și astfel am reușit să-i fac portretul, care astăzi aparține colecției muzeului. Mormântul familiei Boușcă sculptat de artist, reprezintă o femeie care ține în mână un opaiț. I-am oferit o bucată de marmură pentru monument. Boușcă lucra în tehnică moldoveneasca, inventată de el, apropiindu-se de țesătura covoarelor. Tatăl său a avut un atelier de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
văzut la el colaje din flori și fructe, adevărate broderii. Boușcă a venit la mine în atelier de câteva ori, a acceptat să pozeze și astfel am reușit să-i fac portretul, care astăzi aparține colecției muzeului. Mormântul familiei Boușcă sculptat de artist, reprezintă o femeie care ține în mână un opaiț. I-am oferit o bucată de marmură pentru monument. Boușcă lucra în tehnică moldoveneasca, inventată de el, apropiindu-se de țesătura covoarelor. Tatăl său a avut un atelier de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de când vorbești tu ca din cronici, dragule? - l-a Întrebat Nicu. ― Vina o purtăm amândoi, fiindcă atunci când am terminat clasa a patra, am luat-o hai-hui prin Iași... Cred că Îți mai aduci aminte când ne-am oprit la statuia sculptată de prințesa Olga Sturza, și Închinată reîntregirii neamului. Statuie aflată la intrarea pe calea Copoului. Ei! Atunci, profesorul acela... ― Îmi aduc aminte. Profesorul de Istorie, Logofătu - a precizat Nicu. ― Da, profesorul acela care ne-a explicat totul despre statuie și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
oase. N-are voie să mănînce așa ceva la vîrsta lui. În ani cîinești, e mai bătrîn decît mine. Șezi, îi spun. Mă mîrîie: Doar n-o să stau ca dogii lui Hette. Cultivatul meu Tano îi știe pe cei doi cîini sculptați de Richard Hette, păzind intrarea în Vila Sonet. Le-a privit cu frățească mîhnire nemișcarea și cu indiferență nemurirea în bronz. Vin mai aproape de drum. Cîțiva băieței încearcă să descifreze inscripția de pe pantalonașii unui puști, fudul că are haine noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în hârtiile mele, destui pentru tot universul. Ce noroc ar fi fost pe noi să facem atâtea lucruri câți dumnezei am creat... Se îndreptară spre peretele opus. Mașinile zăceau, cu fața în sus și fixate pe bancuri, precum vechii cavaleri sculptați în piatră pe sarcofage. Firele groase care le porneau din gâtlejuri arătau că, pe vremuri, unele dintre ele funcționaseră cu curent electric, altele, precum strungurile vechi, de lăcătușerie, își purtau însingurarea cu demnitate. Dar nu muriseră. Păreau, mai degrabă, la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
bârfele ei despre familiile imperiale. Se plânge că viața ei a fost ruinată de Marea Împărăteasă, care a „acordat-o“ unui eunuc ca soție simbolică, doar cu numele, condamnând-o la imposibilitatea de a avea copii. Știi câți dragoni sunt sculptați în jurul Sălii Armoniei Cerești din Orașul Interzis? Lăsându-și la o parte necazul, se laudă cu gloria perioadei pe care a petrecut-o în palat. 13 844 de dragoni! Ca întotdeauna, răspunde tot ea la propria-i întrebare. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
plăcut ochiului. Când îmi ridic privirea, între chiparoși văd ascunse pavilioane magnifice. După multe cotituri, îmi pierd simțul orientării. Am trecut cu siguranță de vreo douăzeci de pavilioane înainte ca, în cele din urmă, să fim conduse la unul albastru, sculptat cu flori de prun. Are un acoperiș în formă de melc, incrustat cu plăci albastre. — Pavilionul Florilor de Iarnă, anunță eunucul-șef Shim. Aici locuiește Marea Împărăteasă, doamna Jin. Le veți întâlni curând pe Majestățile Lor. Ni se spune să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
așezate sau sprijinite pe platforme din lemn sau piatră ori pe pietre netede de râu. În fața noastră se întind iazuri artificiale presărate cu flori plutitoare de lotus și vălurite de crapii koi care sar din apă. Între noi sunt panouri sculptate din lemn și estrade din bambus. Eunucul care e responsabil de grupul meu are o decorație din bronz la pălărie și o prepeliță la piept. Îmi amintește de fratele meu Kuei Hsiang. Eunucul are o gură de un trandafiriu natural
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care se deplasează prin văzduh pe un cocor și care privește în jos la un peisaj magic de pavilioane, pârâuri, animale și copaci sub care se joacă niște copii. În fața tabloului se află un recipient confecționat din santal roșu. Are sculptată în relief o mulțime dezordonată de tărtăcuțe duble, flori și frunze. Peste ani am aflat că recipientul era folosit pentru a fi depuse în el darurile aduse tribut împăratului. Toate șapte executăm ceremonia de salut și ne așezăm în genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]