3,089 matches
-
cunoștință cu nebănuita lume a șobolanilor, cu uimitorul univers încărcat cu vapori de urină din umbra toaletelor comune sau cu fantastica lume a gîndacilor. Fan tastica lume a gîndacilor, căci despre gîndaci am să vorbesc. Ajunsesem la deprimare, o deprimare seacă și înfundată, ca sunetul unei cazmale ce lovește pămîntul. Uneori răbufneam. Am plîns mult și apoi i-am iertat. În cele din urmă, i-am înțeles. Acestei înțelegeri îi datorez tratatul de față“. Lucrarea - sau ce am apucat să scriu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe malul celălalt și mă tem să mă uit resemnat În apa care curge; la ce mi-ar folosi o prudență care nu promite nimic? Și totuși am În urma mea destule rîuri pe care nu le-am trecut și au secat singure; eu n-am făcut decît să intru În albia lor uscată, dar, reproșîndu-mi ceea ce inima mea n-a Îndrăznit, nu spun că Rubiconul e apanajul firilor hotărîte. În definitiv, el nu e decît un răspuns care trebuie dat mereu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
marcantă a comunității științifice ieșene, prof.univ.dr. Mihai Țarcă a fost un distins cadru didactic, dedicat profesiei și activității de cercetare științifică, formator a zeci de generații de economiști. S-a născut la 4 august 1941, în satul Gâștești, comuna Valea Seacă, județul Iași. A urmat școala primară în comuna natală (1949-1953); gimnaziul la Fântânele-Pașcani (19531956); Liceul nr. 1 din Pașcani (1956-1960). Studiile universitare le-a efectuat între anii 1960-1965, la Facultatea de Economie Generală, secția Statistică, din cadrul Academiei de Științe Economice
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fost preluată dintr-o poezie atribuită lui Ion Creangă, În care autorul Îi Îndemna pe oameni să cumpere „de la olteni”, și nu „de la jidani” : „Iazmele otrăvitoare,/ Duhul rău și necurat,/ Vai ! Destul ne-au supt puterea/ Și viața ne-au secat./ De pe ochii voștri rupeți/ Pânza ’ntinsă de dușmani !/ Voi cu inima creștină,/ Nici un ac de la jidani !” (Olteni la Iași) În 1937, Tit Simedrea (episcop de Hotin și viitor mitropolit al Bucovinei) s-a referit la acest poem al lui Creangă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1759 povarna din mahalaua Brezoianului <endnote id="(576, p. 185)"/>. Imigrând mai ales din zonele cu populație slavă din nord și est (Polonia, Ucraina, Rusia), evreii au introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
curent cu problemele” (revistei), dovedește că și atacatorul și munițiile folosite sînt ale unui amator care în locul luptei cinstite pune reaua credință. Mi se pare că bătrînul, conversînd numai cu Ionescu (interviul recent din Tribuna e cam ridicol), a cam secat. Nu mă bucur, dar constat: el e un fost tînăr scriitor, o promisiune care caută să se mențină scriitor. Dorința mea este, dragă Costel, să ne vedem cît se poate de repede, chiar zilele următoare, nu numai pentru a discuta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Depoul Escadronului de aice pe toți reserviștii acestui contingent ce se vor mai fi aflându În acest orașu rămași, neadmițânduse nici o scusă afară de cei bolnavi pentru care veți trimite cerificatul medicului din acest orașu”. Rezoluția lui Alexandrescu fusese scurtă și seacă: „Se va da ordin comisarilor pentru conformare”. Cu toate contractele Încheiate de armata imperială rusă cu negustorii sau sătenii noștri În privința asigurării transportului proviziilor atât pe teritoriul României cât și În Bulgaria, uneori chiar pe linia I-a a frontului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Rodica Cucu (Arina); Iulian Rusu (Mihail); Mioara Buta (Visa); Vasile Dima și Nicolae Taciu (VÎlcu); Mircea Strugaru (Sin); Gheorghe Mușat și Constantin Bușilă (Radu); Mitrea Ghioc (Roman); Costică Avădănii (Vlad); Ion Burghelea (Sofronie); Constantin Drăgoi (Ioan); Mihai Comănescu și Ștefan Secară (Francisc); Nelu Andoniu (călugăr tînăr); Ion Chioreanu și Mișa Simionescu (Musa Celebi); Gheorghe Herescu (Însoțitorul lui Musa); Ion Vrînceanu (fierarul și ciobanul Cucu); Florin Sava (rapsodul); Aurel Chiculiță, Nicolae Borș, Grigore Petcu, Nicolae Taciu și Ștefan Secară (boieri); Adrian Boroș
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Comănescu și Ștefan Secară (Francisc); Nelu Andoniu (călugăr tînăr); Ion Chioreanu și Mișa Simionescu (Musa Celebi); Gheorghe Herescu (Însoțitorul lui Musa); Ion Vrînceanu (fierarul și ciobanul Cucu); Florin Sava (rapsodul); Aurel Chiculiță, Nicolae Borș, Grigore Petcu, Nicolae Taciu și Ștefan Secară (boieri); Adrian Boroș și Ștefan Jianu (copii de casă); Gheorghe Borș, Ion Candrea, Cicerone Chiscop, Petrică Olaru, Gheorghe Manole, Jan Armeanu, Dumitru Petrea și Constantin Chelaru (soldați); Florin Sava, Ioan Romaniuc și Nicolae Borș (ciobani)”. Se poate constata că, din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
vocea incomparabilului charmeur american John Huston, care în calitate de regizor a semnat unul dintre marile studii cinematografice ale rapacității, Comoara din Sierra Madre, iar ca actor, în Chinatown-ul lui Roman Polanski, a dat viață unui alt mare personaj care se îmbogățea secînd pămîntul.) Această voce extraordinară și-o folosește asupra micii comunități de fermieri din Little Boston, California, promițîndu-le pîine (pînă atunci nu avuseseră destulă apă ca să poată cultiva grîu), slujbe și școli și explicîndu-le că viitorul pe care se oferă să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de Monaco tuneluri de lungimi diferite, având în stânga și în dreapta noastră așezări montane specifice, cu adevărate păduri de măslini și cu un mare număr de sere cu foc continuu, din care muntenii locului scot bani la propriu chiar „din piatră seacă”. Toți muncesc stăruitor și cu pricepere, având un ridicat standard de viață. Pe aici predomină pe lângă măslini și anumite soiuri deosebite de struguri, intens valorificați ca vinuri de calitate ori struguri de masă. E un bun prilej de a lua
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
atât de recunoscătoare pentru că (în fond) m-a băgat în Institut; Medeea a fost ca o femeie care se chinuie să nască și nu poate, și nici cezariană nu vrea să i se facă. Oare s-a receptat cât de seacă eram? De ce eram așa? De ce să dau vina pe emoții sau impresiile transmise? Mi-am propus să nu văd nimic și să nu ascult nimic despre cei care au evoluat înaintea mea. Pentru a nu mă considera măreață față de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Este o datorie pe care o am în primul rând față de mine însămi și în al doilea rând față de Liviu. Alung toate spaimele și chiar dacă știu că-mi va fi greu uneori, că voi dispera, că mintea mea va fi seacă, trebuie de pe acum să stabilesc regulile. Zilnic voi exersa scriind cel puțin o pagină indiferent despre ce. Voi nota observații banale, sau voi descoperi noi sensuri, nimic nu va trebui să fie lăsat deoparte. Chiar dacă subiectele vor fi absurde și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu pixul. Legate de meserie sau nu, voi imortaliza momentele trăite de mine sau de alții în măsura în care acest lucru va fi posibil. Nu trebuie să mă tem. La început va fi greu. Voi părea lipsită de inspirație, seacă și rigidă. Acest lucru nu are voie să mă oprească. Trebuie să învăț din nou să scriu. Joi, 6 noiembrie 2003 - Sala Pruteanu Azi începem spectacolul cu trei piese într-un act de A.P. Cehov, în regia lui Ion Sapdaru
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Dorado" chilian, partea română a deplasat în Chile zeci de tone de utilaje și echipe de tehnicieni, s-a început exploatarea minei, ca după câteva luni să se ajungă la concluzia că perimetrul concesionat nu va produce decât "steril", "piatră seacă"! A rămas funcționabilă doar fabrica de procesare a minereului . Avea un director de la GEOMIN, un contabil și un tehnician români și prelucra contra cost minereul adus de micii minieri privați din zonă. Societatea mixtă GEOMIN-ENAMI era în anii petrecuți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
lui Lenski și „experiențele nebunești“ ale tatei. După asemenea ocazii, eram oribil de grosolan cu ele și apoi vărsam lacrimi fierbinți, Închis Într-un closet. Nu pentru că Îmi plăcea Lenski În mod deosebit. Multe lucruri mă enervau la el: vocea seacă, meticulozitatea exagerată, felul În care Își ștergea mereu ochelarii cu o cârpă specială sau Își ajusta unghiile cu un instrument special, modul lui de a vorbi, pedant de corect, și, poate mai presus de toate, excentricul lui obicei matinal de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a doua bătaie, nici la scrâșnetul ruginit al balamalelor. Așteaptă, sunt în rugăciune, șoptește bătrânul fără să ridice capul. În obscuritatea chiliei, abia se deslușește omul rezemat cu spatele de ușă, tăcut, respectându-i ruga... Șuierul vântului, ploaia și tusea seacă a străinului. Bătrânul își face cruce, smerit, se ridică greoi, bătrânește: e un călugăr înalt, uscat, gârbovit, cu barbă albă, într-o rasă neagră, ponosită, peticită, legată cu o funie. Fii bine venit străine! spune cu blândețe bătrânul, privindu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și prea tare. Desigur, e beția izbânzii, dar nu e de lepădat nici contribuția fantasticului Cotnar învechit în pivnițele domniei... Paharnicul Negrilă și câțiva copii de casă tăbârcesc pântecoase carafe cu vin și nu mai prididesc cu umplerea ulcelelor ce seacă prin farmec de parcă nici n-ar avea fund... Nici chiar Înalt Prea Sfinția sa Fericitul Mitropolit Teoctist al Moldovei, fiind zi de harț, nu pregetă să se împărtășească cu câteva picături din "Sângele Domnului": izbânda se cuvine a fi prăznuită. Ștefan, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
limbă, de-un sânge și-un destin, trebuie să ne unim, ca, împreună, să stăm stavilă la Dunăre împotriva Aliotmanului ce se prăvale peste noi ca să ne supună?! Nu voi a ajunge sub papuc turcesc. Nu l-am convins să secăm Milcovul, nici cu vorba, nici cu sabia... Zadarnic! Mai rău! Și-a trădat țara și a închinat-o turcilor! Toți domnii munteni... bolborosește Voichița. Ce puteau face?... "Peștele cel mare înghite pe cel mic", mormăie Țamblac împăciuitor. Toți?! Toți în afară de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de-i fluturau mustețile, să stingă făcliile, nu alta: "No! Amu pohtește Mahomede, de ți s-o făcut de trântaie! Nu ți-i mai trece osmanlâii Dunărea cât îi lumea și pământul! Că Dunărea-i bună stavilă, și gând să sece n-are". Ne-o strâns în brațele lui de urs de ne-au trosnit oasele, ne-o "țucat" cum zicea el de ne-a blescăit obrajii. În Noaptea aceea de Crăciun, ne-am făcut pulbere. Câte n-am visat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan își proptește capul greu în palme, picotește cu ochii roșii de oboseală. Un greier țârâie fin în zidurile mucede ale cetății. Chiribuță! Ia vină tu de mă trage olecuță pe spinare. Mi s-a pus o ruptoare de mă seacă. Chiribuță sare, dar, pe ușița de taină, tiptil, se strecoară Voichița. E udă leoarcă, cu rochița lipită de trup, cu margarete și funigei în păr, cu coroniță și brâu împletit din flori de câmp. Calcă cu pași ușori pe lespezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
voinicești". Ne-am bătut cu spade grele, cu scuturi și mai grele, cu buzdugane foarte grele! Înțeleg!... Da' să ne fugărească cu bolovani la spinare de-am scos limba de-un cot!... Pe mine unu' m-a cocoșat, m-a secat! se vaicăre el și mustețile îi fâlfâie în bătaia răsuflării gâfâite. Șendrea scoate din sacul său un bolovan de râu, îl cântărește în mâini și râde: Lasă bădie: nădușești cu folos! Ce folos?! Ce folos?! Până ne belesc turcii, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
boierilor: Nu!! Nu-l dăm!! E voievodul nostru!! Nu se poate!! Nu primim!! Nu!! Nu se poate!! Ba se poate!!! răsună violent, brutal, disperat, strigătul lui Ștefan. Se poate!!! Primim!!! rostește, abia putând să-și ascundă tulburarea într-o tuse seacă. Altceva!! strigă apoi repede, răgușit. Altceva!! Boierii rămân consternați, în tăcere. Tăutu, încetișor, cu fereală: Cere... cere, cheile cetăților de la Mare... Ceee?!?! strigă Ștefan cu mânie, deși auzise prea bine. Cere închinarea Cetății Chilia și Cetății Albe... Ștefan sare ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fie Iadul! Tăciunarii mei au și aprins feștila! strigă Mihail. Ștefan se aprinde, cu patimă, văzând, trăind tot ce povestește, tot ce poruncește: Capcanele îi vor aștepta gata țepuite! Prăvălim peste ei pădurile înținate în coajă! Desfundăm drumurile! Rupem podurile! Secăm apele! Spurcăm fântânile cu hoituri! Pârjolim grânele, fânețele! Le săgetăm dobitoacele de povară cu săgeți otrăvite cu venin de năpârcă, cu zeamă de cucută, să rămână în drum cu bombardele ce sparg "Catapeteasma Ceriului"! Împroșcăm, săgetăm cu șomoioage de foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Andrei (Bart) la restaurantul Parlamentului, unde au acces și jurnaliștii ca noi. Vorbind despre vântul Mamsin care suflă în Israel timp de cincizeci de zile în fiecare an, cu mult nisip. Oamenii se închid în case, e periculos pentru inimă, seacă gura, ca și föhnul în Elveția, ca să nu mai vorbim de crivățul din România, despre care am încă amintiri vii. Dumnezeu în vânt. Vizita Birgittei (Trotzig), care a venit cu un vultur de aur indian pe piept, dăruindu-mi antologia
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]