112,413 matches
-
acestei localități nu este pur întîmplătoare!!!) nu a făcut decît să anticipeze cu cîteva decenii dramele șoah-ului. Una peste alta, este incredibil cum o nuvelă, precum Moara cu noroc a ajuns să fie recomandată vreme de mai bine de un secol elevilor și studenților din România. Cu astfel de lecturi s-a ajuns ca românii să-i prefere pe Ionuț Iftimoaie lui Cătălin Zmărăndescu, pe Nicoleta Luciu Ginei Pistol, grupul Racla grupului Cripta (manent) și pe frații Becali fraților Păunescu. E
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
să pun o propunere pe masă. Repet, e vorba de o simplă propunere, deși eu unul cred că am dreptate. Se ridică două întrebări separate, deși parțial legate între ele. Prima este: putem să ne imaginăm literatura/cultura română a secolului XX ca pe o unitate sau trebuie neapărat să vorbim de două entități: una acoperind prima jumătate a secolului, a doua începînd pe la 1945/1948, și mergînd de la această dată pînă la 1989, să zicem? A doua este: în ce măsură există
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
dreptate. Se ridică două întrebări separate, deși parțial legate între ele. Prima este: putem să ne imaginăm literatura/cultura română a secolului XX ca pe o unitate sau trebuie neapărat să vorbim de două entități: una acoperind prima jumătate a secolului, a doua începînd pe la 1945/1948, și mergînd de la această dată pînă la 1989, să zicem? A doua este: în ce măsură există scriitori sau grupuri de scriitori care să fie realmente definitorii pentru cultura română a acestui secol, pentru virtuțile și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
prima jumătate a secolului, a doua începînd pe la 1945/1948, și mergînd de la această dată pînă la 1989, să zicem? A doua este: în ce măsură există scriitori sau grupuri de scriitori care să fie realmente definitorii pentru cultura română a acestui secol, pentru virtuțile și vinovățiile sale, pentru anume trăsături relativ stabile? Răspunsuri există încă de pe acum. La prima întrebare, răspunsul este, după cîteva momente de ezitare, un soi de "nu". La a doua răspunsul este de regulă: da, scriitorii și gînditorii
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
sunt de acord cu nici unul dintre aceste două răspunsuri și aș vrea să schițez o posibilă alternativă. Cred că pur și simplu o metodologie impusă de rigorile și de logicile unei judecăți credibile ne împiedică să perpetuăm definiția unui întreg secol, mai mult, a unei culturi în ansamblul ei, printr-un model dedus dintr-o situație istorică efemeră. în adevăr, perioada interbelică a cunoscut o polarizare între "național" și "cosmopolit" sau "universal", a cunoscut o tensiune între extremisme de dreapta și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
toate, în ordinea importanței, reușita unei combinații între orizontul european larg cu o anume acceptare a localismului și a înrădăcinării. Subliniez deci că întîlnim acolo o primă soluționare a tensiunilor istorico-politice care au dominat societatea română în prima jumătate a secolului XX. Paleologu trece cu dezinvoltă ușurință de la Sadoveanu la Valery și îndărăt. Șora înscrie în chiar esența sistemului său filozofic raportul între singular și general. Doinaș prelucrează lingvistic și imagistic într-o operă de o jumătate de secol încleștarea între
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
jumătate a secolului XX. Paleologu trece cu dezinvoltă ușurință de la Sadoveanu la Valery și îndărăt. Șora înscrie în chiar esența sistemului său filozofic raportul între singular și general. Doinaș prelucrează lingvistic și imagistic într-o operă de o jumătate de secol încleștarea între concretul rural și amplitudinea filozofică. Negoițescu și Balotă scriu despre istoria literaturii române în orizontul celei europene. Caraion își începe și își încheie cariera cu reviste dedicate lumii europene. Steinhardt, pînă și în predicile sale maramureșene, se referă
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
și amplitudinea filozofică. Negoițescu și Balotă scriu despre istoria literaturii române în orizontul celei europene. Caraion își începe și își încheie cariera cu reviste dedicate lumii europene. Steinhardt, pînă și în predicile sale maramureșene, se referă la teatrul francez din secolul XIX. Răspunsurile, fie ele chiar și numai schițate, pot fi realmente descoperite în operele categoriei culturale discutate de noi aici. Să deschid aici o paranteză din motive contrastive. Nu încape îndoială că în jurul lui 1930 (cu 10 ani înainte și
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
nobil. După cum P. P. Negulescu extrem de solid gînditor, aproape complet trecut cu vederea în ziua de azi, dar care reprezintă și el o excepție printre veșnicii dilematici interbelici. Dar, pînă la urmă, cine caută răspunsuri convingătoare la dilemele românești ale secolului nu le va găsi între cele două războaie, nici simbolic, nici teoretic. închid paranteza. Pe locul doi, și strîns legat de prima observație: debarasarea de naționalismul agresiv, sau chiar de cel moderat. Care anume dintre cei mai sus înșiruiți (sau
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
e să fii "profet" cînd ești la Paris și la Chicago, sau chiar retras în creierii Carpaților. Dacă așa stau lucrurile, dacă acceptăm schița mea drept ipoteza de lucru, care sunt avantajele de înțelegere a canonului culturii românești din tot secolul XX? încotro mergem mai departe presupunînd că am dreptate, măcar parțial, în cele zise mai sus? Ei bine, dacă avem acest punct de referință, simultan ferm sau clar și fluid sau elusiv, începem să privim înainte și îndărăt, începem să
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
scrisului și a gîndirii din România. Oricum am privi lucrurile, în majoritatea ei generația optzecistă pare să-și fi ales totuși drept nivel referențial mai curînd lumea interbelică (criterionismul îndeosebi), iar nu ceea ce eu numeam generația-cheie, centrismul umanist de la mijlocul secolului. Iată deci în linii mari propunerea mea. Repet cuvîntul "propunere", folosit și în titlu, ca să admit încă o dată că e vorba de o schiță aproximativă. întrebări suplimentare rămîn destule. Enunț aici chiar eu cîteva dintre ele, convins că mai există
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Ioana Pârvulescu Dragoste lucidă Dacă oamenii din secolul 19 sunt atât de străini de noi este și pentru că au deasupra capului alt cer. Ziua, cerul lor seamănă oarecum cu al nostru, e înalt, depărtat, și numai păsările sau dirijabilul îi tulbură uneori transparența. Zborul îngeresc nu mai e
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
însă oamenii de știință, care au o cu totul altă Lună în minte și în cuvinte. Un spațiu tangibil, deși greu de atins, deloc paradisiac, ca un munte extrem de înalt, în vârful căruia trebuie neapărat să se înfigă steagul omului. Secolul exploratorilor, al descoperirilor și al invențiilor creează așadar o Lună nou-nouță, banală în realitatea ei, dar ispititoare prin faptul că e mult "mai aproape". Cel care a avut curajul să lanseze în lume, singur în fața unui trecut greu de mituri
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
slăbiciunile proiectului, nici neîmblânzitul francez Michel Ardan care va urca primul în navă (în care e personificat celebrul Nadar, fotograf, dar și aeronaut, contemporan cu Jules Verne) și nici măcar Luna însăși. Personajul principal al cărții coincide cu personajul principal al secolului, mai ales în a doua lui jumătate: știința, Venere și Madonă, sfântă și artistă. Tocmai de aceea Jules Verne are un public atât de numeros. Oamenii sunt dornici să-și cunoască personajul favorit cât mai de-aproape. Tot ce face
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
care inițiază proiectul și-l urmăresc cu entuziasm și ambiție. Desenele cărții de la prima ediție sunt credibile și nu diferă prea mult de fotografiile reale, pe care stră-strănepoții generației care a citit De la Pământ la Lună le-au admirat un secol mai târziu. Yankeii sunt cei care vor să ia în stăpânire și "acest nou continent al văzduhurilor" și "să împlânte pe cel mai înalt pisc steagul înstelat al Statelor-Unite ale Americii". Iar la acest proiect - și aici e poate singura
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
mitologie, Luna e, pentru oamenii serioși de la Primărie un obiect de iluminat gratuit și avantajos (nu ia foc, nu trebuie aprinsă, nu se sparge și nu necesită înlocuiri periodice). Până la iluminarea electrică a Cișmigiului, făcută abia în ultimul deceniu al secolului luminii de lună, plimbarea prin parc e permisă până la ora zece seara în mod obișnuit, iar în nopțile cu lună, se înțelege, plină, până la 12. Pe neobservate însă gazetele impun, în locurile în care ajung, la oraș și la țară
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
m-a surprins luna, ce-am zărit printre crengi. N-aș fi crezut că o arătare atât de comună poate să provoace atât de vii mișcări în suflet. Am lăcrămat". Luna lui Maiorescu este poate cea mai tipică pentru omul secolului 19, așa cum criticul-avocat-ministru-profesor, născut și el în 1840, anul deșteptării, membru al Academiei Române, al Societății Geografice din Paris, al Societății Filozofice din Berlin, este unul dintre cei mai tipici cetățeni ai lumii moderne. Maiorescu are termometru și barometru, măsoară și
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
romane. Deși cosmosul e același, iar legile lui se confirmă, lumea s-a schimbat mult: de-acum încolo orice om poate controla mersul Lunii de-acasă de la el, între două îmbucături, la dejun sau la cină. (Din volumul în intimitatea secolului 19, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Carmen Brăgaru In 1966-1967, după mai bine de un sfert de secol de la moartea lui Bulgakov, apărea la Moscova romanul Maestrul și Margareta, "ultimul meu roman, romanul de amurg", urmat de traducerea în mai multe limbi și de gloria postumă a scriitorului rus. Scris în plină ascensiune a stalinismului și apărut în
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
din notele explicative adiacente reiese mai vechea pasiune și îndelunga cercetare în domeniu. Eseul debutează cu un capitol "biografic", intitulat Telefonul lui Stalin, în care sunt reconstituite momentele dramatice din existența lui Bulgakov. Supus încă de la începutul anilor '20 ai secolului trecut unor critici proletcultiste acerbe (pentru Ouăle fatale sau Diavoliada), după seria de anulări ale pieselor Zilele Turbinilor, Fuga și Insula purpurie, Mihail Bulgakov atinge în 1929 cel mai negru an al vieții sale, anul "catastrofei" personale, intrând din acel
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
tipului de literatură, în contextul căreia se înscrie și opera originalei scriitoarei, născute pe meleaguri teleormănene, dar trăitoare de câteva decenii pe tărâmuri canadiene. Deși departe de țară, Domnia sa simte pulsul înnoirilor petrecute în literatura românească a ultimului sfert de secol, aici, în România postdecembristă. Autoarea precizează că scrierile epice s-au diversificat structural, au dobândit un caracter preponderent memorialistic, scriitorul fiind deopotrivă și narator și personaj. Celelalte personaje sunt, de regulă, persoane reale ( cu statut propriu, nume, prenume, carte de
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
cald” în Italia. „Am fost întâmpinat foarte cald, de mai mulți preoți (de ei DA, dar de majoritatea celor din sală?)... Oamenii sunt disperați, ei așteaptă eradicarea corupției, atragerea la răspundere a persoanelor ce s-au făcut vinovate de „jaful secolului” (printre ei se numără și colega sa Z. Greceanâi, soțul căreia a împrumutat de la BEM 140 mln de lei, uitând să-i mai întoarcă. Dar și socialistul capitalist! Dodon cu palatul în trei nivele, cu un hotel ultramodern, cu mașini
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
să faci orice găinării politice și economice, pentru care însă nu vei fi tras la răspundere. De fiecare dată sistemul de drept era sub cei de la putere. Actualmente se află sub oligarhul V. Plahotniuc, care este unul din actorii Furtului Secolului. Orice aderare în vest sau chiar în est le-ar putea limita libertatea de a comite tot ce le tună prin cap fără să fie trași la răspundere. Exemplul României, unde o bună parte din politicienii corupți stau la răcoare
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
Măriei-sale alegătorul. Dacă pe liderii partiduțelor de dreapta nu ia dus mintea să iasă cu un candidat unic atunci acest lucru să-l facă alegătorul: să voteze masiv împotriva lui Dodon și Plahotniuc (alias M. Lupu), unul dintre autorii Furtului Secolului, prin votarea unui singur candidat cu șanse de a accede în turul doi. Acest candidat este dna Maia Sandu care, pe lângă unele neajunsuri caracteristice oricărui om care încearcă să facă ceva, are o serie de calități importante pentru un președinte
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
cei peste 5 ani de aflare în funcții înalte în guvernele lui Voronin. O foarte simplă analiză a celor trei broșuri pretins istorice pline de falsuri și jigniri în adresa poporului român arată că conform lor moldovenii au apărut din secolul al XI-lea (aceasta este perioada cu care începe vol. 1 al istoriei dodoniste). Ei bine dar până atunci strămoșii acestor moldoveni, care încă nu se numeau moldoveni, nu au existat? Să înțelegem că primii moldoveni ai lui Dodon au
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]