3,068 matches
-
dar se așteaptă la ce-i mai rău din partea lor, zice: „Bre, faceți cum vreți, da’ să știți că felinarul pe care l-ați pus ieri în fața cârciumii e într-o parte“. „Du-te, cetățene, de te culcă!“, îl sfătuiește secretara, care tocmai își strânge lucrurile, însă primarul, care n-are nici un motiv să se grăbească acasă, îl invită în birou pe șeful de la amenajări urbane, mai cheamă și un electrician și se duce cu ei să vadă ce-i cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și părea oarecum stingherit. Contaminat cu tinerețe Bătrânețea se ia. La concluzia asta a ajuns într-o joi un domn în vârstă de cincizeci de ani, pe nume Adrian Butucel. Era o zi ca oricare alta, spre sfârșitul programului, când secretara patronului arab i-a anunțat pe toți cei din biroul Vânzări că firma își restrângea activitatea și că sunt dați afară. Formula cu care li s-a adresat a fost, bineînțeles, una protocolară, dar, în fapt, erau dați afară, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dar nu șef. Șef e numai al meu, tu mergi la fetele și băieții. Acum bem bere.“ Și l-a luat în birou la el, unde s-au îmbătat și au discutat despre bătrânețe până dimineața, când i-a găsit secretara dormind îmbrățișați pe canapeaua de piele. Muhamad, care împlinise de curând cincizeci de ani, i s-a destăinuit lui Butucel că el, având patru neveste, nu reușea să le fie fidel și că se trata de bătrânețe cu fetele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mult cu cât primise acasă un telefon din partea lui Oprescu, care voia să-l vadă pe la o anumită oră. Plecă pe jos pe Calea Victoriei, institutul funcționând în cadrul Muzeului de Artă. Intră în biroul său, dar, când dădu să se dezbrace, secretara îi transmise că profesorul îl roagă să vină imediat la dânsul așa cum era, îmbrăcat, căci are să-i comunice ceva de foarte mare importanță. Puțin cam mirat, Mihai se execută... Străbătu odăile și culoarele care-l separau de biroul direcției și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
continui să joc, dar mănânc bătaie. Eram prea îndârjit. 14 mai 2003 Un număr de 192 de studenți români sunt înscriși la Universitatea din Geneva ! Una dintre comunitățile cele mai numeroase din Europa de Est. Cifră oficială aflată astăzi " pe sub mână " de la secretara rectorului, pe care o cunosc personal. 192 de tineri care nu se cunosc, care nu se întâlnesc niciodată, care nu fac lobby în favoarea lor și nu comunică deloc între ei, așa cum se întâmpla cu alte naționalități. Dacă ne-am organiza
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să cerem azil politic, iar pe mine m-au asigurat că voi fi înscrisă imediat la un curs de stenodactilografie în limba franceză și la un curs pentru telefoniste, iar după aceea, cu ajutorul lor, voi putea obține un post de secretară sau chiar de recepționer la un hotel. Și uite că n-am putut. Nici soțul meu nu a ajuns măturător, nici eu nu am ajuns secretară dactilografă. De ce n-am putut? Nu știu și nici nu vreau să știu. Poate
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
curs pentru telefoniste, iar după aceea, cu ajutorul lor, voi putea obține un post de secretară sau chiar de recepționer la un hotel. Și uite că n-am putut. Nici soțul meu nu a ajuns măturător, nici eu nu am ajuns secretară dactilografă. De ce n-am putut? Nu știu și nici nu vreau să știu. Poate că din lașitate, poate că din frica de necunoscut. Sau poate că așa a fost să fie. R.P. Cum faceți față kitsch-ului care ne înconjoară
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
laptele - din ideea asta nu trebuie luat mai mult de două ori, pentru a nu deranja bila. Seara, înainte de culcare, o pastilă - e suficient - „Erle Stanley Gardner”, celebru autor de romane polițiste care la 79 de ani se căsătorește cu secretara sa, doamna căreia de 40 de ani îi dicta minunatele crime și enigme polițiste concepute de dânsul. Căsătoria a avut loc în casa unui vechi director al închisorii din Nevada. Pun pe noptieră, în caz de insomnie, și știrea că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
solidă, „de n-o să mai aveți treabă cu ea până la Vladivostok”; i-am încredințat-o spunându-i, ceva mai coerent, că aș vrea să merg doar până la Iasnaia Poliana. „Nu știu unde stă, dar vorbiți cu tovarășul ambasador, el cunoaște toate persoanele.” Secretara ambasadorului luă imediat legătura cu hotelul unde locuia delegația noastră și îi anunță, zglobie, că „a sosit tovarășul... care e mai mult mort decât viu...”, le explică de ce - „fiindcă nu l-a așteptat nimeni în gară...” -, apoi îl ascultă pe
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fără s-o deschidă, așa că era bine cum dispăruse Obs-ul meu luat de vânt, altceva grav ce să fi găsit? Imaginația nu-mi murise și am văzut, într-o străfulgerare, Obs-ul zburând, ca într-un Chagall la zi, peste biroul secretarei vesele. Deloc panicați, șeful și cei doi din delegație mă așteptau chiar în holul hotelului și nu mă lăsară să urc în camera mea - trebuia să fim în jumătate de oră la Goskino, unde începeau proiecțiile tovarășilor sovietici; sosisem, totuși
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
cartela de 300 de grame de pâine, de dușmanul numit mașină de scris, care trebuia înregistrată la Miliție, de pachetul de Kent sau de săpunurile Lux și Rexona, care serveau ca monedă de schimb atunci când doreai o favoare din partea unei secretare, a unui conțopist, a unui medic? Dar oare ne mai amintim de întreruperea frecventă a luminii electrice și lipsa totală a căldurii în iernile de pomină când termometrele înregistrau temperaturi sub - 17 grade Celsius? Sau cozile de sacoșe de la lapte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
slugărnicie și de relații, care timp de 8 ore nu făceau mai nimic pentru întreprindere dar se ocupau de interesele lor personale, mai trăgeau niște vânturi, iar dacă era mai tânăr și mai ,,nărăvaș” se mai încuia câteodată cu vreo secretară prin birou. Asta făcea un director în timpul regimului comunist . Cu ani în urmă citeam romanul ,,Roțile” scrisă de Arthur Hailey. În acea carte era vorba de activitatea unei întreprinderi și cum arăta viața unui director de fabrică în condiții de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
sau gornist sau toboșar, prin câteva vorbe sau câteva semne, fără birou, fără telefon, fără hârtie de scris și fără pix, fiind se pare uneori mai eficient chiar decât primarul din zilele noastre înconjurat de o întreagă cohortă de consilieri, secretare, funcționari învârtitori de hârtii, dotați cu cele mai sofisticate elemente de birotică, computere, internet și celulare. Primii primari lideri de obști în fapt, ai celor două Cârțișoare aproape sigur trebuie să se fi numit Oprea și Streza, cei ce și-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
reapariția ei în stradă, zâmbea triumfătoare. Acest lucru m-a liniștit și culmea d-na dirigintă nici n-a obiectat nimic atunci când a semnat biletul. De acolo ne-am dus la școală. Acolo a fost mult mai simplu, era doar secretara care fără probleme a ștampilat biletul. Era pentru prima oară când urma să merg într-o tabără școlară. Atâția ani la rând ascultam povestirile colegilor mei din clasă care au petrecut un sejur de tabără. În vacanța trecută doi dintre
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cu cerul și pământul, să pun o vorbă bună pe lângă Mungiu să accepte interviuri cu ziare, radiouri ș.a.m.d. M-am convins că devenisem mai mult decât o soție (care mai are totuși și altceva de făcut) sau o secretară (idem) : devenisem mesageria telefonică a lui Cristian Mungiu, regizor român premiat la Cannes cu Palme d’Or ! Or, cu Mungiu abia m-am intersectat - eu plecând de la directul respectiv, el venind -, pasându-i mobilul meu ca să stabilească un interviu. A
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
îmi zice el, mîine dimineață să-mi aduceți materialele. Da-da, vi le aduc mîine, îi spun. Pentru că el se întoarce și începe să coboare, îmi văd și eu de drum, în sus, spre biroul șefului. Dom' inginer, îmi zice secretara cînd intru, acum vreo oră m-a pus tovarășul inginer-șef Teodoru să vă caut. Ce-a vrut? Nu știu. Intrați la el, e înăuntru, arată secretara cu privirea spre ușa biroului inginerului-șef. Cred că e vorba de intrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și eu de drum, în sus, spre biroul șefului. Dom' inginer, îmi zice secretara cînd intru, acum vreo oră m-a pus tovarășul inginer-șef Teodoru să vă caut. Ce-a vrut? Nu știu. Intrați la el, e înăuntru, arată secretara cu privirea spre ușa biroului inginerului-șef. Cred că e vorba de intrarea în funcțiune a separatorului, o fi vrînd să știe cum merg lucrările. Normal ar fi fost să discute cu Don Șef, că pe mine abia mă cunoaște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Șef, că pe mine abia mă cunoaște, nu țin minte să fi discutat de multe ori cu el. Oricum, nu-mi fac griji: se spune că e un tip principial. Bat la ușă, apoi intru. Bună ziua! Mi-a spus tovarășa secretară... Da-da, te-am căutat, îmi taie vorba inginerul-șef al Zonei Întîi, din care face parte și secția unde lucrez eu. Ia ascultă, zice el, îndreptîndu-și spatele, la ce oră vii tu la serviciu? " Iartă-l, Doamne, că-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
asemenea multora de pe aici, din "tu" și "măi" nu-și mai scoate subalternii. Vin normal, odată cu tot personalul, îi răspund. "Normal"... Azi, spre exemplu. Șapte jumătate. Da... șapte jumătate. Vedem noi. Bagă mîna sub birou și apasă pe butonul soneriei. Secretara bagă capul pe ușă. Condica de prezență și tovarășul Ștefănescu! ordonă inginerul-șef. Da, răspunde secretara, închizînd ușa. Aaaa..., mă dumiresc eu, a avut autobuzul pană de motor și-am ajuns la poartă după șapte jumătate. Vedem noi. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
tot personalul, îi răspund. "Normal"... Azi, spre exemplu. Șapte jumătate. Da... șapte jumătate. Vedem noi. Bagă mîna sub birou și apasă pe butonul soneriei. Secretara bagă capul pe ușă. Condica de prezență și tovarășul Ștefănescu! ordonă inginerul-șef. Da, răspunde secretara, închizînd ușa. Aaaa..., mă dumiresc eu, a avut autobuzul pană de motor și-am ajuns la poartă după șapte jumătate. Vedem noi. Dacă în condică ora sosirii e trecută tot "normal", cu mîna mea îți semnez retrogradarea! Don Șef intră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ieși! În primul rînd, l-aș pune pe eroul meu să-i spună individului să-și încheie cei doi nasturi descheiați: unul la cămașă și unul la pantaloni... Ei, și-acum, zice plin de fericire inginerul-șef, umflîndu-și pieptul cînd secretara îi pune în față condica de prezență, să vedem ce sancțiune dăm... În timp ce inginerul-șef răsfoiește condica de prezență, eu arunc o privire spre Don Șef; cred că și el se simte la fel ca mine. În ceea ce mă privește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sa de balaur! Aveți și dumneavoastră grijă să nu mai întîrziați... Rămîne o clipă locului, se gîndește, apoi exclamă: Curios cum de-a ajuns la el informația! Trebuia să ajungă la mine... Merge la birou și apasă pe butonul soneriei. Secretara bagă capul pe ușă. Spuneți-mi, o întreabă Don Șef, a venit de la administrativ vreo hîrtie cu întîrziați? Da, cu numele tovarășului Vlădeanu, răspunde secretara. Și de ce nu mi-ați dat-o? Nu erați aici. A văzut-o tovarășul Marinescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
el informația! Trebuia să ajungă la mine... Merge la birou și apasă pe butonul soneriei. Secretara bagă capul pe ușă. Spuneți-mi, o întreabă Don Șef, a venit de la administrativ vreo hîrtie cu întîrziați? Da, cu numele tovarășului Vlădeanu, răspunde secretara. Și de ce nu mi-ați dat-o? Nu erați aici. A văzut-o tovarășul Marinescu și-a luat-o el. Altă dată să nu-i mai dați hîrtiile care trebuie să ajungă la mine. Mulțumesc! Secretara iese. Don Șef mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
numele tovarășului Vlădeanu, răspunde secretara. Și de ce nu mi-ați dat-o? Nu erați aici. A văzut-o tovarășul Marinescu și-a luat-o el. Altă dată să nu-i mai dați hîrtiile care trebuie să ajungă la mine. Mulțumesc! Secretara iese. Don Șef mă privește lung, întrebător: Ce i-ați făcut lui Marinescu? Nimic, strîng din umeri. Erați dimineață amîndoi în stație. V-a cerut o țigară și nu i-ați dat, surîde Don Șef. Îmi cere mereu, apoi își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a lehamite, ne aprindem paie-n cap pentru o sută șaisprezece lei. Faceți referat de penalizare, că nu uită el pînă se întoarce. Sînt sigur că și-a notat în agendă, să verifice cînd s-o întoarce... Don Șef cheamă secretara și-i cere un formular de penalizare, pe care îl completează cu numele meu și cu suma penalizată, apoi îl semnează. De ce-l penalizați, dom' inginer? întreabă secretara, trăgînd cu ochiul la cele scrise. Uite-așa. Stăm de vorbă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]