138,178 matches
-
de la Mari, una dintre pacientele spitalului psihiatric din Ljubljana unde e internată după o tentativă de sinucidere. Istoria regelui întreg la minte, pe punctul de a fi alungat de un popor de nebuni e, s-ar putea spune, cheia romanului semnat de brazilianul Paulo Coelho, minunat poem despre nebunie, comporomis și libertate. Lumea în care intră Veronika o dată cu ratarea sinuciderii e departe de a fi una a patologicului, azilul este el însuși doar un pretext pentru refugierea de nebuniile curente, dovadă
Veronika se hotărăște să trăiască by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/17000_a_18325]
-
și, a vorbi despre ea necesită mai multă energie de care nu mă simt capabil azi. *) Cartea Nenorocirea secolului a apărut în vara anului 1999 (după publicarea ei, în 1998, de către Editura franceză Fayard), în traducerea Monei Antohi - aceeași care semnează și traducerea volumului Imaginea interzisă. O istorie intelectuală a iconoclasmului, de la Platon la Kandinsky. Alain Besançon s-a născut la 25 aprilie 1932, la Paris. În 1952 absolvă Institutul de Studii Politice; în 1957 obține diploma de profesor de istorie
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
zgomot de pași pe aproape/ Cum calcă strigoiul când vă să dezgroape/ O tânără față..." Astfel intrăm în "scenariu": babă avea un fiu care se înrolase în oastea "tiranului barbar" Mihnea. Ca să-și facă odrasla "ferice și mare", aprigă mama semnase pactul faustic: "Am dat al meu suflet la negrul tartar". Fiul va fi pierit în lupta (căci "era vestit în mulțime/ Prin luptele sale"). În posesiunea unor imense puteri satanice, babă l-ar nimici pe tiran, dar (detaliu important), înainte de
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Levința în Marea Britanie, capătă alte contururi zilele astea pe scena Toma Caragiu a Teatrului Bulandra. Este vorba despre spumoasa comedie moralizatoare a lui Shakespeare, Îmblînzirea scorpiei. Decorurile îi aparțin scenografului Mihai Mădescu, vechi colaborator al regizorului Măniuțiu, iar costumele sînt semnate Janine. Spectacolul este o co-producție Smart-Teatrul Bulandra. Deși această nouă producție s-a dorit și se dorește a fi un eveniment, așa cum au fost alte spectacole ale lui Mihai Măniuțiu, nu cred că Scorpia îmblînzită poate intra în această categorie
Dresura de scorpie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17025_a_18350]
-
un precursor al simfonismului romantic. În zonele de graniță dintre epocile de creație, asemenea interpretări devin ele însele creatoare. Fapt admirabil probat de Cristian Mandeal. Inexplicabilă a apărut, în schimb, orientarea pe aceeași direcție, privind realizarea unei simfonii de tinerețe semnate de părintele simfonismului clasic vienez, de Haydn însuși, anume Simfonia a VI-a, "Dimineața"; masivitatea aparatului orchestral, grupul numeros al corzilor, părea a copleși substanța muzicală a simfoniei, de o expresivitate aerată, luminoasă, inclusiv evoluția încântătoare a solourilor susținute de
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
acțiune a poliglotei Austrii, care tocmai la acea epocă formase cu Germania (în curînd și cu Italia) un puternic scut de apărare în contra veleităților de expansiune europeană a colosului de la Nord. Articolul apărut în Deutsche Revue de la 1 ianuarie 1881, semnat de autor, scris pe a sa răspundere, nu în numele Partidului Conservator, pe care nu-l consultase, dar arătînd comunitatea de vederi cu unii membri conducători ai "Junei drepte"... a fost îndată tradus de Eminescu, reprodus în Timpul și, pentru polemică, apoi
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
Ioan Holban vizibil în poezie, s-a petrecut odată cu apariția volumului Călăuza tăcerii semnat de Andreea-Luciana Dumitriu. Aflată acum puțin peste vîrsta majoratului, autoarea confirmă lucrurile bune care s-au spus, în anii din urmă, despre lirica sa, publicată în reviste culturale ieșene ori citită în cenaclurile, foarte active, ale Iașului literar. Abia cu
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]
-
ca director al României literare, ca sfătuitor al tinerilor dornici să devină scriitori și ca "judecător cu ochi de gheață" al propriei creații, pe care n-a scăpat-o de sub control decât atunci când a încercat să facă propagandă comunistă). Prefața semnată de Eugen Simion nu se ridică la nivelul ediției, fiind digresivă și grandilocventă: "descoperim un suflet însetat de adevăruri mari"; "un spirit care cercetează, în desfășurarea vertiginoasă a lucrurilor, legea și ordinea unei existențe universale"; "privirea este arcuită spre ceva
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
I. Hangiu Acum cinci pătrare de veac, la 1 martie 1875, a apărut, în Revista contimporană din București, articolul Poesiele d-lui Eminescu, semnat G. Gellianu. Apreciat în 1872 de Titu Maiorescu pentru "farmecul limbajului", contestat în 1873 de Petre Grădișteanu pentru "greșale grosolane de gramatică, de prozodie", tînărul poet Eminescu este denigrat de același P. Grădișteanu, ascuns sub pseudonimul G. Gellianu sau Gr.
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Limbă și literatură. Ultimul, care conținea mult mai multe informații despre revistele literare, m-a îndemnat să cercetez cu atenție dosarul Gellianu și să-mi clarific unele nedumeriri în legătură cu existența reală a detractorului, folosind metoda comparării celor două articole, primul semnat de P. Grădișteanu, în 1873, al doilea, apărut în 1875, sub semnătura lui G. Gellianu. În articolul O veche polemică și un nou pseudonim, apărut în Convorbiri literare, nr. 7 din 1981, și în cele două ediții ale Dicționarului presei
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
redactorilor-colaboratori" drept Beția de cuvinte în "Revista contimporană." Studiu de patologie literară, apărut în Convorbiri literare și retipărit în broșură, în același an 1873. În numele celor criticați de Maiorescu - V.A. Urechia, Pantazi Ghica, Gh. Sion și alții -, Petre Grădișteanu semnează un lung articol intitulat "Convorbirile literare" și "Revista contimporană". Autorul îi reproșează lui Maiorescu că a avut cutezanța să-l așeze pe Eminescu în capul Direcției noi, "imediat alăturea" cu V. Alecsandri. După cîteva citări de versuri eminesciene, Grădișteanu afirmă
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
D. Eminescu, cu tot bogatul seu asortiment de greșale grosolane de gramatică, de prosodie, de logică, cu tóte pleoșnițele sale chiar din o altă poezie, pe lîngă D. Bodnărescu, un alt poet lăudat al nouei direcțiuni? (vezi fotocopia pag. 395, semnată: Grădișteanu, 1873). În finalul articolului, Grădișteanu promitea cititorilor Revistei contimporane "o nouă colecțiune de salturi haslii luate din Convorbiri", dar, la intervenția lui V. Alecsandri, colaborator la ambele publicații, Grădișteanu amînă pentru un moment publicarea. În 1910, G. Panu scria
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
scrisoare, Alecsandri, dezgustat de politică, îl îndemna pe Iacob Negruzzi să ferească Convorbirile de această boală, care bîntuia tînăra democrație română în secolul trecut și care, din păcate, mai bîntuie de zece ani, în această nesfîrșită perioadă de tranziție. Grădișteanu semnează cu pseudonimul G. Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1/1875), Comentarii asupra epistolei d-lui G. Dem. Teodorescu despre N. Georgescu (nr. 2/1875), în care descoperea, în manuscrisul trimis redacției, asemănări
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
nouei direcțiuni". Cînd un critic de talia d-lui Maiorescu, recunoscînd negreșit imperfecțiunile d-lui Eminescu, îl pune înse alăture, imediat alăturea (s.n.) cu marele nostru poet Alexandri, numai putem vedea în d. Eminescu un debutant...". (vezi fotocopia pag. 270, semnată: Gellianu, 1875). În 1875 Grădișteanu folosise cuvintele "imediat alăturea", în 1875 "alăturea, imediat alăturea". Încercînd să găsească "imperfecțiuni" de versificare în Mortua est și în Împărat și proletar în special, Gellianu, alias P. Grădișteanu, se întreabă: "Pentru ce a prezintat
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
format din 28 de membri, între care: Aron Densusianu, Ciru Economu, Gr. Gellianu, Petre Grădișteanu. În primul număr din 15 februarie 1876, În loc de prefață, Hasdeu, care păcălise Convorbirile literare cu poezia Eu și ea, imitație după inexistentul poet german Gablitz, semnează Al doilea rămășag, acrostihul La noi...e putred mărul, adică la Convorbiri literare, pentru a dovedi "neseriozitatea Convorbirilor" și pentru ca noua publicație să inaugureze "nu o nouă direcție, ci o direcție sănătoasă" (sublin. directorului). Credea oare fondatorul filologiei comparate și
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
Negruzzi credea că redactorul Grădișteanu s-a retras în iunie 1875 de la Revista contimporană și că, după cîteva numere ale Revistei literare și sciințifice directorul Hasdeu "se supără și plecă". În afara celor trei articole din 1875, G. sau Gr. Gellianu semnează în 1876: o poezie fără titlu, cu semnul întrebării, precum și o traducere, în realitate o adaptare, a Ultimului cînt al lui Lord Byron în Grecia. Și ca o fatalitate, numele lui Gellianu, alias Grădișteanu, apare în ultimul număr al Revistei
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
179. 11) G. Panu, Op. cit., pag. 49. 12) Titu Maiorescu, Op. cit., pag. 293. 13) Vezi Mircea Anghelescu, V. Alecsandri către Iacob Negruzzi, Corespondență inedită, în Limbă și literatură, vol. 10, București, 1965, pag. 76. 14) Ultimele versuri ale Cîntului bayronian, semnate de Gr. Gellian, în ultimul număr din 1 august 1876 al Revistei contimporane literare și sciințifice.
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
găleată zdrăngănitoare în cealaltă să le strice lor confortul. Exercițiul critic ca polemică Textele pe tema revizuirii au fost scrise în circumstanțe diferite și publicate în reviste diferite. Ele s-au amestecat în conștiința cititorilor cu texte de altă natură semnate de Gheorghe Grigurcu în aproape toate publicațiile de după 1989, de la Jurnalul național la Playboy: cronici literare, eseuri, versuri, răspunsuri la anchete etc. Autorul le-a adunat recent pe cele din prima categorie într-un volum masiv, Amurgul idolilor, astfel încât mesajul
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
le-am propus să preluăm întreaga expoziție, urma să plătim transportul, căci aveam mijloacele necesare. Apoi, urma să adăugăm anumite lucruri, din Germania, din Franța, - Hérold, Brauner și alții. Trebuia doar să primim listele și acordul, căci de la Kunsthalle îl semnase. Mai așteptăm încă listele... N-au mai venit niciodată... Nu e vina nimănui, nimeni nu poate fi acuzat, - ci sistemul... Nu știu ce alte aranjamente au fost imaginate, - poate că nici unul. Poate că nu e nici o mașinațiune americană sau japoneză în spatele acestui
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
Costea, distanțîndu-l de dl Iliescu. Unul dintre acești analiști, l-a acuzat ulterior pe dl Năstase de lașitate și de oportunistă dare înapoi în fața ofensivei lui Ion Iliescu. Luînd în calcul reacțiile de această factură din presă, cît și editorialul semnat de directorul ziarului Adevărul, intitulat Domnul Altcineva, în care e reluată ideea candidaturii la președinție a lui Theodor Stolojan și avansată ca o propunere personală candidatura actualului premier, e drept că nu în calitate de susținuți ai PDSR, ceva s-a întîmplat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
Cluj, sau...? Emilian Galaicu-Păun: Sunt "ardelean" prin adopțiune, odată cu angajarea mea la Vatra, deși în familie exista o legendă conform căreia străbuneii mei pe linie maternă (Păunii) ar fi venit din Transilvania. Dar adevăratul "certificat" de ardelean mi l-a semnat Al. Cistelecan: într-o cronică la Levitații deasupra hăului el spune: "în sufletul ortodox al lui Emilian Galaicu-Păun zace un protestant și chiar în expresionismul crucificării el exploatează mai curînd o tradiție catolică decît una bizantină". Ergo: sunt un fel
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Artistică, 1989. Levitații deasupra hăului, Chișinău, Ed. Hyperion, 1991. Cel bătut îl duce pe Cel nebătut, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1994. PROZĂ. Gesturi (Trilogia nimicului), Chișinău, Ed. Cartier, 1996. CRITICĂ LITERARĂ. Poezia de după poezie - ultimul deceniu, Chișinău, Ed. Cartier, 1999. * Versuri semnate de Emilian Galaicu-Păun figurează în antologiile: Portret de grup (O altă imagine a poeziei basarabene), Chișinău, Ed. ARC, 1995; O mie și una de poezii românești, București, Ed. DU Style, 1997; Antologia poeziei românești culte, București, Ed. Teora, 1998. Texte
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
american. Prin urmare, istoria pe care o scrie are în subsidiar criterii comparatiste, deci valorice. Nu uit că am pornit de la aniversarea centenarului Gadamer și de la discursul rostit cu acest prilej de Richard Rorty. Legătura între cele două și volumul semnat de Dosse e poate mai greu de bănuit, dar, cum se va vedea, sper, destul de interesantă. Dosse își deschide cartea constatînd că lumea intelectuală franceză este divizată în două tabere aparent ireconciliabile: cea a celebrităților care abia mai află răgazul
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
titlul de Misoginul anului 1999. De la primirea acestui titlu - de altfel, nemeritat, întrucât femeile mi-au plăcut întotdeauna - am devenit mai prudent... în plină criză a criticii de întâmpinare, Editura Cartea Românească publică o remarcabilă culegere de cronici literare, Graffiti, semnată de o necunoscută din Târgu-Mureș, Nicoleta Sălcudeanu. Unii pasionați de literatură, care citesc reviste din provincie ca Vatra sau Discobolul, au întâlnit, fără îndoială, acest nume, sub texte critice inteligente, de o ironie elegantă. însă mulți cititori, sunt sigur, nici
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
Iar Pantelimon 113 bis, unde "autobuzele umblă pline cu morți. dimineața, în stația din fața blocului morți osteniți așteaptă autobuzul 101". (p. 33) seamănă cu o Serenadă argheziană. Loc-locuirea reprezintă motivul-umbrelă sub care ar putea fi adăpostite toate cele trei volume semnate de Ioan Es. Pop și în funcție de care ar putea fi explicitat universul său poetic. Aplicând o asemenea grilă, vedem în Ieudul fără ieșire (Cartea Românească, 1994) un spațiu ostracizant, ostil aurei scriitorului, căruia îi poți face față doar făcând uz
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]