5,850 matches
-
ci într-un registru elevat, de ținută intelectuală). A fost un susținător al protocronismului și, făcând aceasta, s-a aflat în mod obiectiv în slujba unui regim dictatorial, ceea ce, pentru posteritatea imediată, i-a compromis demersul. Textele lui eseistice (Arhivă sentimentală, 1968, Nouă arhivă sentimentală, 1975), bine scrise, vădesc informație amplă, capacitate persuasivă, eleganță a formulării. A. nu este un gânditor original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
elevat, de ținută intelectuală). A fost un susținător al protocronismului și, făcând aceasta, s-a aflat în mod obiectiv în slujba unui regim dictatorial, ceea ce, pentru posteritatea imediată, i-a compromis demersul. Textele lui eseistice (Arhivă sentimentală, 1968, Nouă arhivă sentimentală, 1975), bine scrise, vădesc informație amplă, capacitate persuasivă, eleganță a formulării. A. nu este un gânditor original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori, pe aceea de a
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
explicația la Paul Anghel este parțială și partizană, invocarea, printre altele, a cazului Hasdeu este, nu încape îndoială, convingătoare. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova, București, 1977; O clipă în China, București, 1978; Te Deum la Grivița, București, 1978; Noaptea otomană, București, 1979; Săptămâna patimilor, București, 1979; Popasuri între arme, București, 1979; Fluviile, București, 1980; Ieșirea din iarnă, București, 1981
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
fascinat de intercondiționările complicatului organism uman. Mina, ca mediu socio-uman, oferă autorului cadrul în care sunt plasate unele dintre destinele personajelor sale, atât în proza scurtă, cât și în romanul O complicată stare de fericire (1967). A. rămâne în aria sentimentalului, fără a-și implica personajele în vreo stare tensională motivată politic. Romanul Cei buni mor cei dintâi (1998) este o evocare de bun nivel artistic a revoluției din decembrie 1989. În câteva reportaje A. elogiază omul simplu, faptele obișnuite, cotidiene
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
ei au multe trăsături comune (mai puțin relația cu femininul). „Răceala” construită a dandy-lor intră În totală contradicție cu ceea ce se Înțelege, de la greci până astăzi, prin eros-pasiune. Cum să accepte tocmai el, blazatul, bărbatul care a cunoscut imensa păcăleală sentimentală, care a măsurat vulgaritatea tuturor amorurilor, că ar putea deveni sclavul impulsurilor necontrolate? Marea pasiune taciturnă Îi conferă un aer fatal care dă bine și face ca În priviri să i se citească o strălucire tristă și profundă. Îndrăgostitul Întunecat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
București, 2002. Repere bibliografice: V. Beneș, Studiu critic, în Vasile Dobrian, Ciclul morții (gravuri), București, 1942; N. Argintescu-Amza, Dobrian, un poet al gravurii, București, 1943; Marina Vanci, Vasile Dobrian, București, 1968; Boris Buzilă, Vasile Dobrian între penița incisivă și penița sentimentală, „Magazin”, 1969, 606; Vasile Dobrian, ALR, 231-236; Marin Mihalache, Ion Frunzetti, Ioana Postelnicu ș.a., Despre Vasile Dobrian, în Colecția de artă contemporană „Vasile Dobrian”, București, 1975; Ion Pop, Anotimpurile poeziei, RL, 1982, 44; Ion Pop, Miza simplității, F, 1990, 4-5
DOBRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286801_a_288130]
-
era căpitan), D. a fost, în lumea literelor, un diletant perseverent și cu veleități. A colaborat cu versuri la „Oltul”, „Războiul”, „Amicul familiei”, „Recreațiuni literare”, „Curierul Olteniei”, „Independentul”, adunându-le apoi în volumele Flori singuratice (1887) și Flori veștejite (1908). Sentimentale și romanțioase sau fals meditative, în spiritul liricii minore de la sfârșitul secolului al XIX-lea, poeziile mimează, uneori până la pastișă, atitudini lirice pașoptiste (Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu) sau eminesciene. Legendele lui Bolintineanu sunt și modelul poemelor dramatice închinate lui Mihai
DRAGHICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
gen în care va continua să scrie, obținând în 1974 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Iarba cerului, interesant nu prin înfruntarea maniheică pe care o propune, cât prin panorama tristă a unui pământ pustiu, cu orașele abandonate ruinei, muzeu pentru sentimentali. SF-ul este tratat de C. în perspectivă etică, nu inventivitatea tehnică primând, ci destinul omului în univers. Sunt coordonatele pe care se așază romanele Paradoxala întoarcere (1978), Galaxia termitelor (1993) și nuvelele din Suflete mecanice (1992), în care polemizează
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
mecanice (1992), în care polemizează subtextual cu clișeele „cincizeciste” ale genului, propunând soluții poetice, cu fior de suferință tulbure și stânjenitoare. Scrie literatură pentru copii și tineret, romane cu caracter educativ - Pensiunea Margareta (1982), La foc de tabără (1989) -, povestiri sentimentale și versuri umoristice pentru cei mici - Iepurilă Varză Dulce (I-IV, 1984-1985), Orașul de cretă colorată (1986), Băieți cuminți (1998). Ca prozator, C. se situează pe linia epicii ardelenești, construind romane cu eroi mesianici, angajați în dramaticele confruntări ale lumii
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
este abordat mitul creației în romanul Baladă neterminată (1988). La fel în proza scurtă, nuvelele și povestirile din Umbra ulmilor tineri (1976), Viața și încă o zi (1980), Sincere felicitări (1991). C. este un moralist fin, grav și melancolic, un sentimental care își cenzurează impulsurile printr-o prismă etică evidentă. Ca dramaturg, cu piese reprezentate în țară și în străinătate (Polonia, Cehia, Suedia), este adeptul unui teatru de formulă clasică, preluând din atmosfera cehoviană sau din dramele sentimentale ale lui Mihail
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
și melancolic, un sentimental care își cenzurează impulsurile printr-o prismă etică evidentă. Ca dramaturg, cu piese reprezentate în țară și în străinătate (Polonia, Cehia, Suedia), este adeptul unui teatru de formulă clasică, preluând din atmosfera cehoviană sau din dramele sentimentale ale lui Mihail Sebastian un mod simpatetic de a privi oamenii obișnuiți cu viețile lor lipsite de spectaculozitate (Provincialii, 1978, Camera de hotel, 1983, Teme provinciale, 1987, Apel telefonic greșit, 1997). În opțiunile sale își face simțită prezența un romantism
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
de prezentarea operei și de aprecierea ei. Scriitorii sunt grupați în funcție de structurile operei: eposul, realismul dur, caleidoscopul mediilor, analiza psihologică, literatura autenticității și a experienței, poezia htonică, poezia sentimentului cosmic și a fiorului metafizic, lirica sensibilității religioase, lirica elegiacă și sentimentală, lirica avangardistă, poezia pură ș.a. Numai enumerarea capitolelor din sumar este suficientă pentru a arăta în ce măsură, sub chipul istoriei literare, se înnoia atitudinea față de literatură: în locul selecției falsificate prin reducerea criteriilor la lupta de clasă și simpatia față de cei exploatați
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
de registru, pe scurt de identitate. Dar în ce a scris mai bun până acum, mai ales prin romanul Tangoul memoriei, autorul păstrează un echilibru ireproșabil între umorile epice (dacă pot fi numite așa), jonglând dezinvolt cu pateticul, grotescul și sentimentalul, grandilocventul, seraficul și atrocitatea, sublimul și ridicolul, cinismul, ironia bonomă, duioșia ipocrită - fără să alunece nici un moment pe panta kitschului. SCRIERI: Tratat de apărare permanentă, București, 1983; Tangoul memoriei, București, 1988; Dodecaedru (în colaborare cu Nicolae Iliescu), București, 1991; Ultimul
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
morților tibetani (1932), Scrisori către un provincial (1932). Sunt găzduite de asemenea povestirea Scormon de Ioan Slavici, un fragment din romanul Răscoala, pagini din Umbre și Gorila de Liviu Rebreanu, schița Pacostea de Ion Agârbiceanu, un fragment din romanul Reportaj sentimental de Ion Vinea, Fragmente de cartier latin de Emil Cioran și alte nuvele și povestiri aparținând lui Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, Cella Delavrancea, Petru Manoliu, Ion Călugăru, Claudia Millian. Alexandru Kirițescu oferă un fragment din piesa în trei
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
divorțează fiindcă nu vrea copii, se trezește la treizeci de ani într-o existență monotonă, pe care nici dezabuzarea prietenelor, nici micile și surprinzătoarele aventuri sexuale de pe litoral și nici revenirile semispăsite ale soțului divorțat n-o mai pot resuscita sentimental. În schimb, la sfatul unei prietene, se apucă să noteze amintiri, să creioneze fizionomii în care își toarnă mai mult sau mai puțin propriile dileme și notații comportamentale, întrebându-se ce ar scoate o Virginia Woolf din măruntul acestor experiențe
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
sarcasmul lucid conduc spre Baudelaire. Între aceste două repere de început poetul se caută pe sine, rezultatul, remarcabil prin limpezime și decizie, concretizându-se ca Statui (1914): o lirică dusă până la perfecțiune sub raportul formei, refuzând retorica, mai ales retorica sentimentală. C. se impune în literatura celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea cu o poezie matură și inconfundabilă, în care prioritară devine plasticitatea imaginii, poate și ca o formă de revoltă împotriva teribilei maladii care îi refuză
CODREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286315_a_287644]
-
cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille, redactori ai C., erau fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-a declarat inițial un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice, formula ca prim scop informarea de tip enciclopedic în pas cu timpul, prezentarea unor
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
minorat artistic structural, întrucât e minată de tezism. Cu unele variații de tonalitate, rar și de valoare, versurile lui C. Mille, N. Beldiceanu, I. Păun-Pincio, Gheorghe din Moldova, O. Carp, Artur Stavri, D. Anghel (debut) ș.a. se mișcă între confesiunea sentimentală și vibrația protestatară; deziluzie și elan, dezgust și indignare se articulează patetic, schema antinomiilor tranșante, violente fiind de altfel extrem de uzitată. Și înrâurirea lui Eminescu, poet pentru care aici există un cult, se răsfrânge epigonic. La rândul lor, prozatorii „decupează
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
caricaturale, în funcție de trăirile extreme ale pesonajelor - idealism sau iluzie spulberată. Ca un fel de urmare a acestor preparative, romanul Cancerul blond (1970) narează etapele evoluției unui adolescent, Val Steriadi, de o sensibilitate aparte, trecând prin întâlniri intelectuale formative și tribulații sentimentale care pot fi alăturate probabilului model joyceian, Portret al artistului în tinerețe, mai ales în paginile digresive. Cele douăzeci de proze scurte care alcătuiesc volumul Smog (1971) au ca temă comună erosul banalizat, grotesc adeseori, degradat de „smog” (existența obscură
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
se dorește o evocare a bucureștenilor dintotdeauna, în efortul lor de a-și emancipa orașul. Apelul copios la documente istorice urmărește edificarea orașului de la presupusa Cetate a Dâmboviței până la 1878. Protagoniștii sunt descriși cu binecunoscuta emfază mucalită și vag ironică, sentimentală cel mai adesea, într-un stil în bună măsură la fel de flamboaiant: este într-un fel o închidere a ciclului „levantin” prin descrierea originii orașului de popas. SCRIERI: Ciudățenii de familie, București, 1968; Cancerul blond, București, 1970; Smog, București, 1971; Cum
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
conflictul dintre sentiment și convenția socială, conferă dicțiunii o anume gravitate, nesprijinită însă și de calitatea artistică a limbajului, tributar unui clasicism întârziat. Apropieri, teoretic posibile, s-au făcut între C. și Petrarca, pornindu-se de la nefericirile petrecute în viața sentimentală a celor doi poeți. În lirica meditativă, C. elogiază munca țăranului (Răspunsul unei scrisori), egalitatea originară a oamenilor (Cine are gust să-mi creadă) sau, cu accente de relevabilă vibrație a imaginilor, comentează caracterul efemer al vieții (Pe năsălie). Iluminist
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
Petru Dumitriu, Mihnea Gheorghiu, Ioanichie Olteanu, Alecu Ivan Ghilia, Ion Brad, Teodor Mazilu, Corneliu Leu, Adriana Iliescu. Unii dintre colaboratorii statornici dețin rubrici permanente, cum sunt, bunăoară, „Mușatisme” (Tudor Mușatescu), „Meridiane” (A.E. Baconsky), „Teza și antiteza” (Paul Everac), „Cronica sentimentală” (Paul Anghel), „Antijurnal” (Ana Blandiana), „Pro domo” (Al. Ivasiuc). Eugen Barbu și Teodor Mazilu asigură, succesiv, rubrica de sport. Masivă rămâne prezența criticii, istoriei literare și eseisticii, numelor cunoscute adăugându-li-se numeroase altele, între care Al. Piru, Adrian Marino
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
în poezia românească. În romanul Tinerii noștri bunici (1967), structurat în patru părți (Pastorala, Traversarea prin sărituri, Tinerii noștri bunici și Viața de cuvinte) care sunt variațiuni pe o temă comună, ficțiunea și confesiunea se confundă. Sobră, expresivă și vag sentimentală, scrierea conservă atmosfera, percepută subiectiv, a unui univers citadin-rural pauper, populat de ființe umile, dar nu lipsit de valori morale. Volumul de critică literară Despre poeți (1971) reunește comentarii scrise între anii 1964 și 1971 și publicate în „Gazeta literară
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; Glodeanu, Incursiuni, 84-100; Florin Ioniță, Viața și opera lui Emil Cioran, București, 1999; Marta Petreu, Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României”, Cluj-Napoca, 1999; Simion, Fragmente, IV, 26-123; Ion Vartic, Cioran naiv și sentimental, Cluj-Napoca, 2000; Dicț. esențial, 179-181; Behring, Scriit. rom. exil., 80-82, passim; Mircea Gelu Buta, Liliana Buta, Emil Cioran. Psihanaliza adolescenței, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1217-1224; Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco: l’oubli du fascisme, Paris, 2002; Marta Petreu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]