2,440 matches
-
drept pentru a ajunge în porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a septului, nivel la care emite ramul fascicular stâng, ram înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și un fascicul posterior (ram inferior posterior stâng), ramuri care trec subendocardic inferior în septul interventricular, înconjurate de o teacă de țesut colagenos. În apropierea apexului cardiac se află numeroase benzi fibroase (dintre care unele sunt sufiecient de lungi și independente pentru a fi numite pseudotendoane) de-a lungul cărora se dispun celule specializate (Purkinje
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispun celule specializate (Purkinje) orientate spre toate regiunile ventriculare. La intrarea în substanța ventriculară, celulele devin nediferențiate de cele proprii, miocardice. Fascicule mici cu originea în tractul fascicular comun sau în porțiunea proximală a ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii chirurgicale a malformațiilor cardiace congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii chirurgicale a malformațiilor cardiace congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice și structurale ale cordului sunt cele mai frecvent întâlnite complicații secundare abordului chirurgical al cordului. Leziunile ischemice miocardice pot fi minimizate sau prevenite prin protejarea cordului în timpul clampării aortei. Cunoașterea precisă a anatomiei cordului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri septale perforante profunde care se orientează spre porțiunea anterioară a septului interventricular. Primul ram este de obicei cel mai larg, are originea adiacent valvei pulmonare, și se distribuie regiunii aflate la bifurcarea fasciculului atrioventricular comun, ceea ce constituie un reper important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră Interventriculară anterioară Ram marginal stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră Interventriculară anterioară Ram marginal stâng anastomotice intraseptale între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică în caz de afecțiuni coronare. Această formă de distribuție coronară poartă numele de dominanță coronară dreaptă. În cazul în care ramul descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea ascuțită a ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în cadrul acestor studii s‑a datorat în principal creșterii grosimii parietale VS, diametrele telesistolic și respectiv telediastolic VS nefiind influențate semnificativ de vârstă. În ceea ce privește distribuția hipertrofiei, aceasta se face de cele mai multe ori simetric. Există, pe de altă parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
VS nefiind influențate semnificativ de vârstă. În ceea ce privește distribuția hipertrofiei, aceasta se face de cele mai multe ori simetric. Există, pe de altă parte, așa‑numitul „sept sigmoid” (evident mai frecvent la vârstnici); în acest caz, procesul hipertrofic afectează predominant segmentul bazal al septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu sunt decelabile alte trăsături asociate frecvent cu cardiomiopatia hipertrofică (2-5). 13.1.1.2. Funcția sistolică a ventriculului stâng Funcția sistolică globală VS, evaluată în repaus, nu prezintă modificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
rar diagnosticată în cursul vieții (1). Aspectul ecocardiografic caracteristic include: ventriculi cu dimensiuni cavitare scăzute sau normale, dar cu creșterea grosimii miocardului (afectarea și a ventriculului drept fiind frecventă), creșterea ecogenității cu aspect granular și strălucitor a miocardului, creșterea grosimii septului interatrial, îngroșarea valvulară și/sau a mușchilor papilari, dilatarea atriului stâng sau biatrială, revărsat pericardic, disfuncție diastolică tip relaxare întârziată în fazele incipiente și pattern restrictiv ulterior, velocitatea diastolică de la nivelul inelului mitral sub 8 cm/s. Disfuncția ventriculară nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
de propagare a potențialului de acțiune poate fi mai mare de 100 m/s în fibre nervoase groase și este de ordinul câtorva m/s în mușchiul scheletic. Excitația se propagă în ventricule dinspre endocard spre epicard, în ordinea generală sept, vârf, bază. Viteza de conducere în diversele structuri miocardice este setată în așa fel încât asigură contracția coordonată pentru dezvoltarea eficientă a presiunii. Conducerea între nodul sino-atrial și cel atrio-ventricular se realizează prin masa miocardului atrial, dar sunt descrise și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dar sunt descrise și căi preferențiale: banda internodală anterioră sau căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică prin rezistență crescută (mai puține joncțiuni comunicante) și potențial generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
le fruit d'un travail de recréation. 2. 7. 1. De l'interprétation à la recréation La théorie de la traduction a enregistré plusieurs types de traduction poétique, en fonction des décisions adoptées par leș traducteurs. André Lefevere, par exemple, énumère sept stratégies de la traduction du texte poétique : 1) la traduction phonologique/phonémique, qui consiste à reproduire le signifiant sonore du texte source avec leș moyens de la langue cible, en ignorant le contenu ; 2) la traduction littérale, qui se concentre sur le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș traducteurs ont renoncé à l'espace blanc qui sépare la deuxième et la troisième strophe.1358 Une situation pareille est à retrouver dans la traduction du poème Lucrătorul (Le travailleur) : și le texte source contient trois strophes, chacune comptant sept vers, le poème en français ne préserve pas le découpage inițial, de manière que l'on ait une première strophe trop longue, qui comprend quatorze vers.1359 Îl s'agit d'un choix traductif qui altère le rythme typographique du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]