19,447 matches
-
puterea să o mai și recunosc. Așa cum la fel de trist e și faptul că această glorioasă conștientizare se produce întotdeauna cam târzior, când zăresc privirile iritate și gurile lejer pungite ale interlocutorilor. Atunci îmi găsesc scuza că ăștia nu prea au simțul umorului. Da' ce m-a apucat pe mine să încep așa? Ei, poftim! Așa mi-a venit și gata, ce n-ndietilamina mea! Trebuie să spun totuși că toată povestea asta i-o propusesem pentru a fi scrisă unui prieten de-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
azi, "după aproape patru decenii de apostolat în învățământul superior românesc", cum îi plăcea să sublinieze de ceva vreme, la fiecare deschidere de an universitar. Asta deși ar fi putut ieși, naibii, la pensie de o grămadă de timp. Însă simțul datoriei și adânca preocupare pentru venitorele nostru național nu o lăsau să precupețească vreun efort în luarea salariului, altminteri grăsuț, lună de lună. Liniștea care se lăsase a fost întreruptă de un oftat simultan al celor doi. Moșul dădu iarăși
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pe-o ureche și le iese pe ailaltă. Câte fete bune n-am văzut eu pierzându-se așa, ehe! Vezi-ți, mă, Milenuțo, interesu' și las-o-ncolo de jenă! Că la nimeni nu i-a ținut de foame bunu' simț. Cu obrazu' și îndelicatețile te mănâncă câinii. Mai trebuie să mai ai și un pic de tupeu în tine." " După cum vorbești, cred că te străduiești ceva cu ea", face cu o ironie ascunsă dom' profesor. Madama era însă prea pătrunsă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
aud asta și să te văd așa gureș", surâse și medicul. "Auziți? Acu' că am rezolvat-o și p-asta vă mulțumesc dân suflet încă o dată! n-ați putea să-mi faceți formele să plec acasă?" Adăugă cu un înalt simț civic și profundă generozitate umană: "E păcat să șadă un pat ocupat cu mine, cân' e atâția oameni la necaz...". Doctorul Gherasim ridică mirat din sprâncene: Da' ce treburi așa importante aveți, domnule Mirică, de vă grăbiți în halul ăsta
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
a fost lansată pe piața ideilor (fixe) de o mare personalitate de televiziune de-a noastră, teleast de largă recunoaștere internațională. Fraza, exact în această exprimare, ar fi fost auzită de dumnealui, cică, de la niște străini foarte serioși, însă cu simțul umorului. Cred că un individ mult mai avizat decât specialistul nostru în jurnalism, probabil vreun nenorocit de șoarece de bibliotecă răzbunător, i-a aruncat acestuia o ditamai șopârla ca nadă, iar expertul nostru în mass-media, hulpav, a înghițit-o cu tot cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zemoasă. Tata zice că nu, e bine pe unde a luat-o. Îl contrazic cu argumente pertinente. Șoferul se uită la noi cu un aer interogativ. Tata face: "Lăsați, domnule șofer, mergeți pe unde știți dumneavoastră. Fiul meu are un simț de orientare absolut uimitor. A fost de șapte ori la un prieten, în Militari. A opta oară, când a trebuit să o ghideze către același loc pe o doamnă cu care venise la o partidă de bridge, i-au trebuit
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ambiguă. Asta nu. Ba da. Da sau nu? Renunțarea la ambiguitate era pentru ea ca o trezire dintr-un vis nemaipomenit, fiindcă tocmai întoarse ochii spre Gerard și se îmbujoră. Valurile privirilor ei începuseră să-i inunde lui Gerard, toate simțurile și să-i pătrundă trupul de la tălpi până-n creștetul capului. I-ar fi prins încheietura mâinii, ca să i-o strângă, dar renunță la gândul că ori ar fi făcut la fel, ceea ce nu se cădea din partea unei distinse doamne, ori
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lua pe Gerard, la inițiativa lui Sima, cu el. Valy, chiar dacă, nervos, mai bodogănea uneori, era mai mult decât bucuros că mergea la lucru acasă la secretar, om între două vârste cu o nevastă de aur, născută în zodia bunului simț și a fair playului. Era totuși bucuros pentru că scăpa de gura lui Sima. Ei, ca lucrători în gospodăria tovarășului secretar nici naveau de-a face cu el. Îl vedeau pe-acasă, extrem de rar și aproape tot dus pe gânduri. În
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cum am ajuns. Am patruzeci și patru de ani, deci m-am născut în anul 1967 pe la mijlocul lui Decembrie, într-o localitate micuță, la 30 de km de Bacău, un oraș din România. Aparțin unei familii modeste, dar cu un simț al moralității deosebit de puternic. Mai am trei surori, care sunt mai mari ca mine, eu venind pe lume după o pauză de 6 ani de gândire a tatălui meu, care dorea foarte mult un băiat. Nu a fost după dorința
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi amăgită și dirijată de o minte intoxicată de otrăvurile timpului, am învățat să recunosc lucrurile care îmi aduc bucurie, am învățat să înțeleg capcanele gândirii mele, am învățat să-mi liniștesc când vreau vârtejurile și agitația mental, am trezit simțurile fizice și spiritual, prin uniune cu natura și găsirea interesului personal, am învățat să-mi umplu o zi normală cu fericire, am învățat să observ și să înalț gândurile mele la nivele superioare, am învățat să observ și să perfecționez
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
nepietruită Mă poartă undeva {i nu mă ntreb nelămurită Dacă-i mai bine-așa ...! Eu știu și simt necontenit O energie nouă {i nu mai sunt descumpănit În astă, lume nouă ... De ură neagră și nevoi Nu mă mai leagă simțul, {i vreau ca timpul de apoi Să nu-mi mai cânte imnul. Aș vrea ca eu, să-mpărtășesc Cu voi această stare, Să știți și voi, că eu iubesc Cum soarele la mare. Acum nu văd doar un copac Într-
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de aceste boli și care este cauza lor? Dar, acum haideți să ne uităm și la spectrul opus de emoții, cele pozitive, dacă emoțiile negative (furie, frustrare, depresie ...) au un impact negativ asupra inimii, atunci cineva care se bucură, folosește simțul umorului, e optimist, va avea efect pozitiv asupra inimii, pentru că în timp ce suntem într-o stare emoțională de bucurie și apreciere, inima pulsează într-un ritm coerent și armonios, deci diferența este colosală, dar modul în care vom decide să lucrăm
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
știm doar cuvinte inteligente despre ea (viață), dar nu cunoaștem substanța lăuntrică, capacitatea de a surprinde aceste lucruri nu este fecundă, dacă nu este însoțită și de alte calități, cum ar fi: Voința, imaginația, simțirea, forța interioară și mai ales simțul moral. Frumusețea morală lasă amintiri ne șterse aceluia care a avut norocul să o privească, simțul moral conferă celui ce o deține, puteri inexplicabile, cuceritoare. Dar despre moralitate și frumusețea ei voi vorbi cu altă ocazie, într-o altă carte
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
aceste lucruri nu este fecundă, dacă nu este însoțită și de alte calități, cum ar fi: Voința, imaginația, simțirea, forța interioară și mai ales simțul moral. Frumusețea morală lasă amintiri ne șterse aceluia care a avut norocul să o privească, simțul moral conferă celui ce o deține, puteri inexplicabile, cuceritoare. Dar despre moralitate și frumusețea ei voi vorbi cu altă ocazie, într-o altă carte pe care o voi scrie în curând. Revenind, pe tărâmul conștiinței superioare și la forța interioară
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
de fereastră la etajul treizeci și șapte, ar fi rămas acolo, cu privirea opacă lipită de aer, până când cineva l-ar fi luat de-acolo sau l-ar fi Împins, ceea ce i-ar fi fost perfect egal. Nu avea puls, simțuri, conștiință, nedumeriri, sentimente, reflexe, necesități fiziologice, preferințe sexuale. Nu respira, nu transpira, nu bea, nu mânca. Nu se gâdila. Nici măcar nu se scobea În nas, lucru care a făcut numeroase somități medicale să se scarpine Încurcate În creștete. Nu putea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o gaură În peretele dinspre coridor, sperând că vom putea lua legătura cu ocupanții altei camere, care se puteau afla tocmai atunci În timpul orei de plimbare. Zidul era moale, dintr-un fel de mucava de culoare maronie, dar, În ciuda evidenței simțurilor și a măsurătorilor, s-a dovedit imposibil de străpuns. Gaura s-a transformat treptat Într-un tunel pe care l-am săpat cu rândul, ore În șir, cu zidul deschizându-se Înainte și Închizându-se În urmă, până când am fost
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
milă Olaf. Într-un colț, alți doi indivizi stăteau față-n față, de-o parte și de alta a unei rame goale având forma unui monitor de calculator. „Ăștia sunt avansații, care Încet-Încet acceptă posibilitatea prezenței altora, Încercând comunicarea prin simțuri cu o persoană În carne și oase“, m-a pus În temă Olaf, trăgându-l de mânecă pe fostul președinte, care deja Începuse să rostească un discurs În care le promitea celor de dincolo de geam pensii și asistență medicală gratuită
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și se hrănesc sănătos, mâncându-se Între ei. Cred În Hugh Hefner. Se Înmulțesc prin spargere: când un sfârc este cuprins de dorința procreării, se cațără pe un pisc de gunoi și se aruncă de-acolo, Înmulțindu-se. Au un simț muzical ieșit din comun, deși nu știu decât o singură notă, do major, pe care o murmură la nesfârșit. Toată populația e angajată de compania multinațională off-shore care-și instalase sediul pe Tit Island și care oferă programe și echipamente
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sumedenie de procese intentate de către foștii parteneri de afaceri, trecuți Între timp de partea Verei, și de clonele produse de compania 1=?, care-și descoperiseră pe parcurs niște mici defecțiuni În funcționarea conștiinței. Iar toată simfonia fusese dirijată, cu mult simț al măsurii În interpretarea partiturilor legale, de mielușica blondă care acum Își freca unul de altul piciorușele În fața mea, ca o muscă odihnindu-se pe marginea unui borcan de dulceață. Mielușica a grăit: — OK, domnule Kravciuk. Se pare c-am
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care Îmi estimau șansele de supraviețuire cam la doi la sută. De fapt, 1,73%, pentru a respecta adevărul istoric. — Gata cu distracția, copoiule. Ai trieabă, a zumzăit piticul. Asta nu era bine. După cum spunea Husserl, lumea obiectivă e dată simțurilor noastre și orice subiect interpretează informațiile după propriul său cod de Înțelegere. De pildă, unii nu suportă să-i calci pe pantofii albaștri de velur, alții să le furi bricheta ori să-i Împungi cu degetul În piept. Ba chiar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
stil derutant, amestecând tăcerile cu zâmbetul ironic, integrând unui monolog fără sfârșit întâmplătoarele propoziții ale celor din jur. Copleșită de buchetele de flori, lăsa impresia unei ființe care participa la un spectacol ce n-o privea direct. Doar politețea și simțul datoriei au făcut-o să stea acolo, la dispoziția presei, tocmai ea, femeia care se încăpățânase de multe decenii să nu stea la dispoziția nimănui. Vestea primirii Nobelului a surprins-o în timp ce se întorcea de la cumpărături: jurnaliștii s-au repezit
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
aură luminosă, acea energie și bucurie de a trăi, plenar, fără opreliști. În filmul lui Kusturica, avem un preaplin care se revarsă, un tablou flamand al abundenței, precum tabloul Luilekkerland (le pays de Cocagne) al lui Peter Brughel și delectării simțurilor. Primarul înfulecă sîrguincios, suge măduva unui os de porc, iar un cîine ațîțat sare pe fereastra automobilului instalat pe drezină ca să-i smulgă o bucățică. Regizorul ironizează falsa elevație, exaltă bucuriile simple, nu din grobianism, ci pentru că ele constituie un
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
cu două inimi și - așa cum se cuvine - cu două creiere. Iată, bunăoară, vocea naratorului nu doar omniscient, ci și perfect conștient, apropiindu-se periculos de mult de un timbru auctorial, de o apărare lucidă, întemeiată pe principii critice de bun simț: "Ei bine, ar putea să mi se spună, pe bună dreptate, că romanele lui Victor Erofeev, Vladimir Sorokin, Ludmila Ulițkaia și ale altor prozatori postsovietici cunoscuți descriu cu lux de amănunte viața de zi cu zi din Uniunea Sovietică. E
Diviziunea statală a muncii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9178_a_10503]
-
operativă din unitatea de chimie militară a garnizoanei Huși. Eram înștiințați că securitatea și poliția la nivel național intrau în subordinea armatei. Nu au opus nici un fel de rezistență și nici vreo obiecție față de această situație. Ne cunoșteam personal, iar simțul de camaraderie dintre cei trei militari nu era tocit. Mai fac următoarea remarcă. La intrarea în sediul Poliției Huși care era corp comun cu cel al securității locale un grup de vreo 50-60 de persoane scandau, unii cu intenția de
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
care să respire, să se miște, să zboare, să existe. Scenograful este cumva mai mereu "între". Între sine și celălalt, între regizor și textul pe care acesta i-l propune, între tipul său de limbaj, de decodare și celălalte, între simțul regizorului și cel al actorului, ducînd, în același timp, propria aventură, propria fantasmă asupra vieții sau a ficțiunii. Este artistul-însoțitor prin definiție. Cel care stă alături, cel care vorbește pe limba sa exprimînd gîndul celuilalt și, deopotrivă, pe al său
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]