2,545 matches
-
rânduri una dintre primele profesiuni de credință pe care poetul le face în spațiul gazetăriei, dar și promisiunea unui verb care părăsește cărările bătute în favoarea unei expresii obiective și curajoase. Distanțarea de stilul gazetăresc cultivat de generația pașoptistă se face simțită, atât la nivelul temelor abordate, dintre cele mai variate și atingând probleme esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei jurnalistice, diferită de patosul și retorismul specifice publicisticii secolului al XIX-lea. Lectura articolelor evidențiază apelul permanent la surse
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideii naționale în publicistica eminesciană are la bază îngrijorarea jurnalistului privind pierderea identității naționale, sub impactul dominației străine și a mirajului modelelor occidentale. Pentru jurnalist națiunea este ridicată la rang de religie, paradele de naționalism provocându-i repulsie: "Naționalitatea trebuie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și respectă adânc, se pronunță arareori!"285. Văzând în limbă, cultură și credință principalele mijloace de cultivare a identității naționale, Eminescu pledează în articolele sale pentru respectul și conservarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semiozei eminesciene. Din această perspectivă, fiecare dintre cele patru etape identificate de noi în activitatea publicistică eminesciană se distinge prin nuanțări specifice. Articolele din Curierul de Iași se caracterizează prin prezența sporadică a jurnalistului în text. Vocea gazetarului se face simțită rareori, îndeosebi în finalul textelor, uneori în notă ironică, alteori cu valoare evaluativă, într-o complicitate atent regizată cu publicul cititor: "Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relații autentice cu publicul cititor. Astfel, dacă în perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași, Eminescu își alcătuiește articolele animat de dorința de a oferi cât mai multe informații, odată cu intrarea în redacția Timpului, se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic, a impactului pe care îl are acesta asupra cititorului. Multe din articolele publicate în gazeta conservatoare relevă o relație explicită cu cititorul, vizibilă în adresarea directă, în formulări colocviale care instaurează un soi de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publice. Analiza lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistică au relevat, la rândul lor, rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române într-o epocă în care lipsa unor norme unitare se face simțită în nesiguranța și oscilațiile înregistrate de discursul publicistic al vremii. Analiza vocabularului s-a sprijinit pe tehnici ale lingvisticii computaționale care ne-au permis procesarea întregului corpus publicistic, în vederea stabilirii unui inventar lexical specific scrisului jurnalistic eminescian. Analiza semantică a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
efecte variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Astfel, dacă perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași sunt guvernate de intențiile informative ale jurnalistului, odată cu intrarea în redacția Timpului se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic. Articolele semnate în publicația conservatorilor relevă o relație specială cu cititorul, oglindită în adresarea directă, în formulările familiale, care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și cititor, în demersul evaluativ al clasei politice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românesc își primenește mijloacele de expresie și modalitățile de construcție a argumentației discursive. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și limpezirea mijloacelor de exprimare ale limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii, caracterizat prin amestecul de vechi și nou, prin oscilații la nivelul lexicului și al formelor gramaticale. Mijloc de conservare și de cultivare a identității naționale, într-o epocă în care problema independenței se dovedește imperioasă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
opuși, între materie și spirit, îmbrățișare și ironizare a cosmosului există în întreaga poezie a lui D. Cea scrisă după 1990 urmează însă cu preponderență calea spre depășirea concretului, către tărâmuri ale transcendenței. În poezie își face tot mai mult simțită prezența seducția sacrului. O ipostază a acestuia o reprezintă eternul feminin (în Monologuri, 1991): „Femeia fecundează lumina, oricât de trează ar fi raza. / Obscuritatea e a bărbatului”; frumusețea femeii e „singura religie care uimește înțelepciunea” etc. Lungi poeme (volume întregi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
se regăsesc atât în gândirea de tip istoric, cât și în cea filosofică sau literară), presupoziția originii secrete, a discursului latent etc. Una dintre tezele filosofului francez este aceea că, în ultimul timp, în marile domenii ale gândirii își fac simțită prezența fenomenele de ruptură, care încep să "clatine" ideea continuității absolute (un alt exemplu de teoretician care valorizează ideile de ruptură și de mutație, de data aceasta în conceperea dezvoltării științelor, este Thomas Kuhn14): "într-un cuvânt, istoria gândirii, a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
exuberant mod posibil președintelui unei companii care acum stătea și Întorcea pe toate părțile cartea mea de vizită. Compania la care lucram nu avea mai mult de câteva luni de la Înființare și, sincer să fiu, eram nerăbdător să-mi fac simțită prezența. Informațiile pe care i le mitraliasem În rafale acestui om erau mai multe decât avea nevoie și, cu siguranță, mai multe decât Își dorea să audă. Aruncându-mi cartea de vizită Înapoi peste birou, mi-a spus: „Atunci când vei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
În fine, însuși Augustus, căruia religia iudaică nu îi era străină, din câte se pare66, a făcut tot posibilul ca să consolideze și să revigoreze spiritul religios în societatea contemporană. În contrast aproape unic cu această tendință religioasă, sincretistă da, profund simțită cel puțin în mediile mai elevate și responsabile 67, Ovidiu își manifesta incredulitatea în mod fățiș, disprețuitor, iconoclast, anunțând deja apusul pentru "ista vetus pietas". În Heroides, Fedra, de exemplu, ca să-l determine pe fiul să vitreg Hipolit să cedeze
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui bogăție. De altfel, totul trece, dar scrierile triumfă în timp. Mai mult, versurile, dacă se poate spune, îi creează pe zeii înșiși, o asemenea maiestate are nevoie de o voce care să o elogieze. (Aici se face din nou simțită necredința poetului: pentru el zeii sunt o creație a poeților.) Îi promite lui Germanicus ceea ce va face și cu Augustus că îi va consacra tot ceea ce a mai rămas viu și eficient în propriul spirit. De altfel, însuși Germanicus este
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și al Chionei, și care s-a stabilit în Atica, unde a primit lecții de la Orfeu, iar potrivit altora ar fi un atenian, fiu al Muzelor sau al lui Orfeu 218 în genealogia întocmită de sulmonez regelui Cotys se face simțită aceeași intenție de a polemiza, deja remarcată: originea nobilă a lui Cotys este de viță veche, spre deosebire de alte personaje care nu au deloc sânge nobil... Poetul consideră că zvonul bârfitor (fama loquax) l-a informat deja pe Cotys că el
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
suveranii tuturor politicilor. Ocupați-vă cîți simțiți În voi darul de sus, vocația preoției, ocupați-vă de vera teologie, de vera morală, de știința educațiunii, Însurați-vă și deveniți părinți de familie, simțiți amorul conjugal și patern În inimile voastre; simțiți durerea părinților cînd Își pierd copiii, și a copiilor cînd Își pierd părinții; simțiți suferințele și jugul fiecărei familii prin suferințele voastre proprii și prin jugul ce Îl purtați singuri, și fiți siguri că prin științele tributare, la vocațiunea voastră
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
perfect desacralizat. Porcul este valorizat exclusiv ca aliment cotidian. Mai rău, bietul animal devine și purtătorul maleficului virus AH1N1, cel care face cu putință apariția gripei porcine. Este, poate, ipostaza ultimă a desacralizării porcului, cea prin care moartea își face simțită prezența în lume. Un alt element substanțial desacralizat al sărbătorilor de iarnă este Crăciunul însuși. Patriarhul Daniel vorbea despre adevăratul Crăciun, cel prin care Tatăl Ceresc s-a milostivit dându-ne nouă, oamenilor, pe Fiul Său Preaiubit, Iisus Hristos. Patriarhul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nu exhaustive și cât mai multe citate concludente, ea urmărește să ofere o altă imagine a Europei decât cea curentă. Scopul este să documenteze și să rectifice falsa percepție a acestei realități. Deși, în mod evident, Europa este gândită și simțită, pentru majoritatea românilor în primul rând, ca o mare zonă de civilizație și bună stare materială (este și motivul, de altfel, al migrației actuale, în masă), există și un grup tenace de intelectuali deciși să nu abandoneze imaginea unei Europe
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Pavel Vasile, din Vișan, din Ierulescu, oameni Însuflețiți de căldura vieții omenești. În felul acesta, deși autorul nu a subliniat cu destulă tărie că partidul a făurit printr-un ajutor direct, un om nou, totuși prezența partidului s-a făcut simțită În Întreaga nuvelă.» «Se poate spune - scrie Horia Bratu În Contemporanul - că Marin Preda a prezentat veridic și cu mijloace realiste ridicarea unui element muncitoresc chiar dacă uneori procesul transformării nu a fost prins În toată complexitatea lui». Cronicile din care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
primită de ei, care apare În felul acesta desconsiderată, micșorată. În general, așadar, prezentarea activistului comunist suferă de pe urma schemantismului static, iar uneori prezența lui e determinată de criterii de simetrie formală: existența funcției crează personajul, fără ca acesta să se facă simțit. Mult mai veridic și mai viu este prezentată În roman galeria exploatatorilor, a sabotorilor, a capitaliștilor, a oportuniștilor, - patroni, Înalți funcționari, politicieni, tehnicieni, și câteva cozi de topor de-ale lor, rupte din masa muncitorimii. (Ă). În general, mediul și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noastre a devenit tot mai bogată (Ă). A fost și este cântată dragostea nouă (Cântec de spus la armonică, Idilă de Veronica Porumbacu, Cântec pentru nevastă de Cicerone Theodorescu, Gând de Gavril Mihai (Ă). (Ă). Creșterea măiestriei artistice se face simțită (Ă). Astfel Maria Banuș - de pildă, are capacitatea să exprime dragostea pentru viața plăpândă a copiilor. Cum se disting prin mușcătoarea lor ironie (Ă). versuri ca ale lui Eugen Frunză din Nu-n slujbe divine petrec monseniorii (Ă). Tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt atribute care nu se mai aplică din afară, ca o etichetă, pentru fizionomia eroului, ci ies din Însăși acțiunile și atitudinile lui. Pe de altă parte, chiaburul nu apare ca un izolat În restul satului; influența lui se face simțită printre țăranii mijlocași și săraci. (Ă). Un progres remarcabil obține pe linia apropierii de realism În prezentarea raporturilor sociale de clasă și a luptei de clasă la țară, un alt tânăr prozator, Dumitru Mircea. Primele sale producții publicate În 1949
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
direct de la legațiile anglo-americane prin „stelatul” și misteriosul domn Caraman, spun răspicat: «În curând războiul va izbucni! Canalul nu trebuie să se facă. Orișice slăbiciune trebuie speculată!». Acolo unde forța de organizare a partidului nu s-a făcut pe deplin simțită, folosind fiecare avantaj al terenului ca pe un câmp de bătălie, dușmanul de clasă se insinuează În diferite poziții-cheie. Cu acte falsificate, colonei deblocați ca Mateica și Enescu, apucă serviciile personalului, tehnicieni incapabili și corupți ca Anghelescu, reușesc pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
satelor un segment important de populație, „convertit” de mediul urban în pătura socială a muncitorilor necalificați. Efectele sociale provocate de revoluția industrial), înregistrate - sub denumirea de exod rural - în zona occidentală a Europei încă de la sfârșitul Evului Mediu, își făceau simțită prezența în vechiul Regat abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După criteriul apartenenței sexuale, în anul 1899 regiunea Moldovei avea, pe mediile întrunite, cel mai mare număr de femei la 100 de bărbați - 98 de femei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dr. Vogel, M. Stâncă -, sau drogherii - Ecaterina Florescu”, au fost obligați să achiziționeze cel puțin „dou) aparate Pompier, pentru a pune publicul la adăpost în caz de incendiu”. Pe plan local, efectele incendiului din 16 mai 1926 s-au făcut simțite inclusiv în sfera politică. Practic, campania electorală pentru alegerile parlamentare (26-29 mai) și comunale (6 iunie) a coincis cu campania de colectare a fondurilor necesare ajutorării sinistraților. Deloc întâmplător, alegerile au fost câștigate de partidele politice, care au reușit, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de activitate pe anul 1908 al Poliției Bacău rezultă că în acel an în oraș funcționau 14 trăsuri de piață cu un cal și 3 cu doi cai, 11 biciclete și 2 automobile particulare. Tot în această perioadă își face simțită prezența și Asociația județeană de protecție a animalelor. Astfel, ca urmare a plângerilor efectuate către administrația locală, Primăria Bacău a emis în februarie 1909 o ordonanță ce obliga pe „toți birjarii și vizitiii să acopere caiii pe timp friguros”. Primul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și în domeniul meseriilor, dintre care cele mai practicate erau cele de zidari, stoleri (tâmplari), cizmari, bărbieri, blănari ș.a. Fierarii proveneau în special din rândul țiganilor. Odată cu progresiva consolidare a statului modern român, locuitorii evrei își fac tot mai mult simțită prezența în diferitele sectoare ale economiei locale, în special în domeniul meseriilor (croitori, căciulari, ciubotari, cizmari, argintari etcă sau al micului comerț. Dealtfel, profesia a devenit un nume patronimic al meseriașilor evrei în foarte multe cazuri: Croitoru, Ciubotariu, Argintaru, Căciularu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]