2,429 matches
-
nu sunt supuși înfometării, aflați în zone dezvoltate și la care nu s-a depistat o evidentă cauză patologică de malnutriție, trebuie efectuată o anamneză amănunțită cu privire la obiceiurile alimentare și ingestia calorică. Anorexia nervoasă, bulimia sau abuzul de diete de slăbire pot duce, în cazul copiilor, la malnutriție și la o scădere importantă a ratei de creștere . Examinarea materiilor fecale e importantă pentru a exclude posibilitatea unei infecții helmintice sau parazitare de altă natură (cu ascaris lumbricoides sau cu giardia lamblia
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
care vrea să fie prezent în toate raporturile interpersonale cotidiene. Reflecțiile mele vor să fie o propunere curajoasă pentru a da mai multă importanță persoanei și exigențelor sale morale, în acest timp de criză a identității sale, cauzată de o slăbire a atenției și a preocupării serioase față de valorile sale, puse în umbră cu ușurință de societatea actuală. Îmi revine adesea în minte o experiență pe care am avut-o când încă mă aflam la studii în străinătate (Italia), mai precis
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
asemenea unui actor ingenuu care experimentează incapacitatea de a lua poziție de unul singur. Există mai multe opinii legate de criza antropologică actuală, pe care le-am identificat fără pretenția de a le epuiza în criza științelor umane, criza valorilor, slăbirea concepției despre Dumnezeu, care în mod inevitabil conduc la slăbirea concepției despre om. 1. Posibile cauze ale crizei 1.1 Criza științelor umane - E. Husserl După concepția filosofului austriac Edmund Husserl (1859-1938), problemele legate de criza antropologică actuală își au
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
poziție de unul singur. Există mai multe opinii legate de criza antropologică actuală, pe care le-am identificat fără pretenția de a le epuiza în criza științelor umane, criza valorilor, slăbirea concepției despre Dumnezeu, care în mod inevitabil conduc la slăbirea concepției despre om. 1. Posibile cauze ale crizei 1.1 Criza științelor umane - E. Husserl După concepția filosofului austriac Edmund Husserl (1859-1938), problemele legate de criza antropologică actuală își au originea în poziția științei obiectiviste-naturaliste: „ceea ce ea numește lume obiectivă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în viața comunității și în relativismul valorilor, fapt care deschide drumul unor orientări filosofice și morale care au la bază principiul utilității și al consumului în favoarea individului și a grupului, nu a persoanei și a comunității de persoane. 1.2 Slăbirea concepției despre Dumnezeu După concepția unor gânditori recenți, slăbirea concepției despre om este o urmare inevitabilă a slăbirii concepției despre Dumnezeu. În această direcție se pot identifica patru elemente fundamentale care pot fi sintetizate în câteva efecte inevitabile. Un prim
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
deschide drumul unor orientări filosofice și morale care au la bază principiul utilității și al consumului în favoarea individului și a grupului, nu a persoanei și a comunității de persoane. 1.2 Slăbirea concepției despre Dumnezeu După concepția unor gânditori recenți, slăbirea concepției despre om este o urmare inevitabilă a slăbirii concepției despre Dumnezeu. În această direcție se pot identifica patru elemente fundamentale care pot fi sintetizate în câteva efecte inevitabile. Un prim efect al slăbirii concepției despre om este reducerea creaturii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
la bază principiul utilității și al consumului în favoarea individului și a grupului, nu a persoanei și a comunității de persoane. 1.2 Slăbirea concepției despre Dumnezeu După concepția unor gânditori recenți, slăbirea concepției despre om este o urmare inevitabilă a slăbirii concepției despre Dumnezeu. În această direcție se pot identifica patru elemente fundamentale care pot fi sintetizate în câteva efecte inevitabile. Un prim efect al slăbirii concepției despre om este reducerea creaturii voite de Dumnezeu, așa cum apare în Cartea Genezei (Gen
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Dumnezeu După concepția unor gânditori recenți, slăbirea concepției despre om este o urmare inevitabilă a slăbirii concepției despre Dumnezeu. În această direcție se pot identifica patru elemente fundamentale care pot fi sintetizate în câteva efecte inevitabile. Un prim efect al slăbirii concepției despre om este reducerea creaturii voite de Dumnezeu, așa cum apare în Cartea Genezei (Gen 1,26), la un exemplar al condiției umane care înseamnă că nu mai este legat în mod indisolubil de Creator, ci una din multele ființe
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
distracție și de indiferență, de superficialitate și de cinism, ca ieșiri perverse din acea paralizie a gândirii și a inimii care generează incapacitatea de a recunoaște binele și de a-l urma”. Putem încă o dată să localizăm această ruptură a slăbirii concepției despre om ca urmare dură a slăbirii concepției despre Dumnezeu, în special în afirmarea celui „de-al patrulea om” - radical, omul secularizării, un om fără tradiție și fără viitor. Viitorul, de fapt, este deja terminat, întrucât orice „după” nu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cinism, ca ieșiri perverse din acea paralizie a gândirii și a inimii care generează incapacitatea de a recunoaște binele și de a-l urma”. Putem încă o dată să localizăm această ruptură a slăbirii concepției despre om ca urmare dură a slăbirii concepției despre Dumnezeu, în special în afirmarea celui „de-al patrulea om” - radical, omul secularizării, un om fără tradiție și fără viitor. Viitorul, de fapt, este deja terminat, întrucât orice „după” nu este altceva decât o necesitate pentru a menține
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și a capacităților sale, deși au existat filosofi care au atras atenția, prin intermediul reflecțiilor personale, asupra acestui decalaj perceptiv cu conotații multiple din punct de vedere social, economic și politic. Propunerea lui Lèvinas se inserează pe fondul reflecției legate de slăbirea concepției despre om și consecințele acestui fapt, și convingerea unei posibile soluții în care primatul îl constituie persoana. Persoana se află într-o relație firească cu lumea care o înconjoară și cu divinitatea. Ea își trăiește prezentul și în același
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
au scos în evidență necesitatea înțelegerii fenomenelor sociale în care este implicată persoana sub aspect antropologic, social, religios și etic și interogarea mai multor instanțe de natură diversă, care se preocupă de cauzele ce duc la fragilizarea persoanei și la slăbirea percepției corecte a valorii ei. Etica este intim legată de realitatea persoanei, de conștiința ei, care face din orice om o ființă morală capabilă de responsabilitate, fapt care nu se epuizează în științele umane, ci, în mod inevitabil, include domeniul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
mai bine de un secol în domeniul urbanului, fazele succesive, principiile politicilor, programelor, proiectelor în domeniu) de evoluția democrației. După o introducere în care arată de ce asociază evoluția orașului și evoluția democrației ("o asociere incertă") și urmărește "tendința istorică" de slăbire a autonomiei politice a orașelor, în prima parte a cărții, autorul analizează cum s-a creat orașul modern francez prin "lucrările lui Haussmann" ("haussmanizarea"), cum s-au născut "politicile urbane", cum s-a ajuns la "urbanizarea chestiunii sociale", la "depolitizarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
propriile valori. Totuși, spre sfârșitul secolului al XIII-lea, regii capețieni, în special Filip II August și Ludovic al VIII-lea, au favorizat emanciparea juridică a orașelor, cel puțin atunci când acestea se situau în afara domeniului regal. Alianța cu burghezii viza slăbirea puterii senioriale. Nu putem detalia aici marea diversitate a mișcării comunale*: pretențiile sale au mers de la obținerea unor privilegii în cadrul libertății sub supraveghere (favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
municipale pe care ele le creaseră prin deturnarea fondurilor. În acest fel s-a instaurat ruptura între "cei de vază" și "oamenii de rând". Această ruptură a fost sancționată de violente insurecții urbane, accentuată de disputele dintre meserii și de slăbirea solidarității între meșteri și ucenici (și meșterii păreau hotărâți să nu fie decât ei beneficiarii autonomiei). Aceste revolte urbane au fost tot atâtea oportunități pentru regalitate de a-și afirma controlul asupra orașelor, în numele protecției oamenilor de rând împotriva deturnărilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
permanentă în privința soartei unui așezământ paralizau, îngrădeau eforturile de dezvoltare și stingeau puțin câte puțin curajul și capacitățile meșteșugarilor"4. Accelerarea logicilor segregării urbane În ciuda autoritarismului celui de-al Doilea Imperiu, agravarea segregării sociale și spațiale rezultă mai mult din slăbirea controlului exercitat asupra dezvoltării economice de către factorul politic, decât din realizarea unui scop premeditat. Acest proces propriu marilor perioade liberale este bine rezumat de către Bernard Marchand în a sa istorie a Parisului. Haussmann estima că nu era rațional din punct
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aveau primarii în sistemul politic francez. Foarte succint, am putea rezuma descentralizarea în două puncte: revizuirea drepturilor și libertăților colectivităților locale; transferul de competențe de la stat spre oraș. Primul punct face colectivitățile locale mai autonome și mai responsabile, concomitent cu slăbirea controlului statului asupra actelor sale. Tutela administrativă este abrogată, controlul statului limitându-se la legalitatea actelor, control efectuat a posteriori de către judecătorul administrativ dacă prefectul o cerea. Autoritatea executivă a departamentului și regiunii trece de la prefect la președintele consiliului general
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mult influența. Avem totul mărturisește un responsabil al unui mare grup privat francez de amenajare urbană -, facem parte din toate operațiunile strategice, care, de altfel, nu sunt chiar atât de numeroase"445. Totuși, sunt și mulți indici care contrazic ideea slăbirii puterii primarului. Noile forme de parteneriat public-privat întăresc adesea puterea sa personală, conducându-l spre alegerea tot mai frecventă a întreprinderii intuitu personae căreia îi încredințează exploatarea unui serviciu pe care marile grupuri îl refuză pentru a privilegia "piețele negociabile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care ar fi capabil în mod strategic să le decline după specificitățile contextelor locale, respectând ceea ce au putut face anterior ceilalți actori implicați. Înverșunarea normativă a statului pervertește spiritul contractualizării și le apare actorilor locali ca un simptom al slăbirii savoir-faire-ului său559. În privința politicilor sociale și urbane, suntem încă departe de acest joc sperat al interpelărilor reciproce între stat și colectivitățile locale care ar trebui să întrețină dezbaterea publică locală și să tonifice democrația de proximitate. Dimpotrivă, atunci când "proceduralizarea" acțiunii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de aspirațiile locuitorilor orașului acolo unde astăzi e o fabrică, mâine apare un butic, în locul unui parc apare un cvartal de blocuri etc., fără ca locuitorii să știe, să fie întrebați, măsurile "consiliilor" orașului și licitațiile fiind netransparente sau greu "lizibile"), slăbirea democrației locale (vizibilă prin cei care nu se duc la vot, nu citesc ziarele locale, nu se uită la televizor, fiindcă nu sunt întrebați, nu li se cere părerea decât "de formă") etc. 1 Donzelot J., Quand la ville se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care este împins cranial de către ficat (Browman);creșterea exagerată a intestinului în cavitatea peritoneală;malformație congenitală. La adulți hernia Morgagni-Larrey nu este acompaniată de malformații congenitale. În marea majoritate a cazurilor există asocierea factorului congenital cu factori favorizanți: obezitatea; cifoscolioza; slăbirea la bătrânețe; tumori abdominale, traumatisme abdominale și sarcina (acționând prin creșterea presiunii intraabdominale); eforturile mari (prin creșterea presiunii intraabdominale) [38]. Creșterea presiunii intraabdominale împreună cu presiunea negativă intratoracică, asigură migrarea viscerelor abdominale în cavitatea toracică. Sediul obișnuit al herniei Morgagni-Larrey este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
fascicul luminos dispare din fascicul și se regăsește în alte direcții fără pierdere de intensitate. Din acest motiv această difuziune este considerată absorbție conservativă, iar cea obișnuită absorbție consumatoare. Intensitatea luminii difuzate se poate determina pe două căi: - prin determinarea slăbirii intensității fasciculului luminos transmis în direcția propagării acestuia; această tehnică se consideră un caz special al spectrometriei și poartă denumirea de turbidimetrie; - prin observarea directă a luminii difuzate într-un unghi de 45o sau 90o față de direcția fasciculului incident
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
elementului pozitiv (Pavel Aioanei, Absolvenții), ajungându-se chiar la situația ca aspectele vechiului să invadeze întreg câmpul vizual al autorului, împiedicându-l să vadă în sectorul realitate prezentat eroul pozitiv, forțele noului și semnificația lor revoluționară (Mircea Zaciu, Pasagerii) (...). Această slăbire a spiritului de partid se face simțită tot atât de puternic în paginile de critică ale revistei, unde au fost neglijate constant problemele esențiale ale creației literare din momentul de față: discuția despre tipic, pe baza prețioaselor învățături ale tovarășului Malencov (...). Acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
socială e subliniată și în cartea Preceptelor din Corpus. Într-o Eladă a culturii și civilizației promovarea virtuții și a primatului spiritului, ideii, caracterului, îi proteja pe greci de decăderea morală la care îi expune pe oameni opulența, cauză a slăbirii și dispariției atâtor imperii și popoare... Aceasta explică preocuparea filosofilor pentru medicină și a medicilor pentru filosofie. Astfel în dialogul cu Kriton, Socrate, apărând legea morală și refuzând evadarea, îl pomenește și pe Asklepios care merită recompensat pentru opera sa
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
afectând și sănătatea psihică. îngrijorările cresc. Poluarea e migratoare. Cresc decalajele între zone geografice, popoare și oameni. Popoarele au făcut sacrificii să se unească. Acum fac mari eforturi să se despartă. Mediul înconjurător e agresat. Cel familial e minat de slăbirea educației, a emancipării cu orice preț. Unitatea familială e pusă la grea încercare. Cea națională, nici ea nu e monolitică. Frapați de atracția viitorului oamenii uită de trecut, abandonează tradiții, renunță prea ușor la identitate și înțeleg iluzoriu fericirea, de unde
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]