2,969 matches
-
lui. De câte ori veneau la Ineu, stăpâna sosită la han lua la ea foarte mulți bani, pentru că Sămădăul fura lucruri de preț și ea le vândea În țara nemțeasca. Musafira era agitată; voia să plece spre Ineu, deși ploua cu găleata. Slugile și cei doi jandarmi, lăsați la han de Pintea, o sfătuiesc să rămână peste noapte la Moara cu noroc, dar ea se Încăpăținează și pleacă. Când a achitat consumația, femeia i-a dat Anei o bancnotă cu un colț rupt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doua posibilități: ori Lică e dovedit și pedepsit, iar Ghiță, ca om Însoțit cu un făcător de rele, nu putea să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se aștepte la răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții”... „stăpânii sunt Îmbrăcați prost și slugile poartă haine strălucite...” Toate aceste neîmpliniri nu-i puteau scăpa lui I. L. Caragiale. Interpreții, cu mici excepții, sunt lipsiți de talent, iar unii dintre actori „sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ci în însăși tema abordată: resemnarea în fața morții. Dacă balada finlandeză începe printr-o situare temporal-spațială a acțiunii, în balada Miorița, începutul este atemporal. Ambii protagoniști sunt preveniți că urmează să moară, acest lucru realizându-se în balada finlandeză de către sluga lui Henric, pe când în Miorița ciobanul este prevenit de mioara năzdrăvană. În ambele poeme domină sentimentul de iertare. Ce apare în plus în Piispa Henrikin Surmavirsi este finalul prin care este răzbunată uciderea lui Henric prin pedepsirea criminalului. Despre ambele
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
face „să spargă perja fără voia și fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
oamenii-funcții nu are importanță. Timpul, care a adus totdeauna schimbări, le apare închis ermetic în pumnul puterii. Nu-i impresionează nici așa-zisele „rotiri de cadre”, motivația fiindu le bine cunoscută: un „nevinovat” transfer de responsabilitate dinspre șefia supremă spre slugi și un străveziu lustru „democratic” la nivelul „de sus” al „conducerii de partid și de stat”. Ei știu bine că orice șut în fund înseamnă un pas înainte! Dar pornisem de la frică. Ea era de două feluri: frica de a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
statui, alături de construcții faraonice, corespondente orgoliului autocratic și necesității de a elimina oponenții prin muncă silnică, foame și glonț. Apologia „dictatorului patriot” deraiază într-un exercițiu de imaginație sui generis: dacă reînvia Ceaușescu în anii capitalismului sălbatic instaurat de chiar slugile sale credincioase, „nimeni n-ar fi mișcat în front!”, ne asigură tânăra editorialistă. Dictatorul ar fi izgonit băncile străine, ar fi rupt-o cu F.M.I., i-ar fi băgat la legea ilicitului pe „miliardarii de carton”, le-ar fi dat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scăunel, pentru un kil de lapte sau un kil de cartofi. Și nici n-ar fi visat dumneaei la un computer personal, la internet sau la burse în țări capitaliste (la care aveau dreptul doar fiii de nomenclaturiști și alte slugi credincioase „marelui conducător”). Este adevărat ce scrie corespondenta mea: 116 „Ceaușescu speriase Vestul”, dar nu cu indicele de creștere industrială, ci cu rata scăderii nivelului de trai, cu Dacia vândută la preț de dumping, cu mari investiții într-o industrie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
guvernare. Istoricul nu vede în aspirațiile de „independență” ale lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu exact ceea ce reprezentau în fond: dorința de egalitate a cățelului comunist cu dulăul bolșevic, și în nici un caz relații normale între guverne legitime. După acapararea puterii, fostele slugi cominterniste din sau venite în România și-au dat seama că pot manipula în folos propriu tradiționala antipatie a românilor față de Imperiul rusesc. Din păcate, autorul cărții consideră că poate înscrie pe Gheorghiu-Dej și pe Ceaușescu în linia unor acte
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
oamenii-funcții nu are importanță. Timpul, care a adus totdeauna schimbări, le apare închis ermetic în pumnul puterii. Nu-i impresionează nici așa-zisele „rotiri de cadre”, motivația fiindu le bine cunoscută: un „nevinovat” transfer de responsabilitate dinspre șefia supremă spre slugi și un străveziu lustru „democratic” la nivelul „de sus” al „conducerii de partid și de stat”. Ei știu bine că orice șut în fund înseamnă un pas înainte! Dar pornisem de la frică. Ea era de două feluri: frica de a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
statui, alături de construcții faraonice, corespondente orgoliului autocratic și necesității de a elimina oponenții prin muncă silnică, foame și glonț. Apologia „dictatorului patriot” deraiază într-un exercițiu de imaginație sui generis: dacă reînvia Ceaușescu în anii capitalismului sălbatic instaurat de chiar slugile sale credincioase, „nimeni n-ar fi mișcat în front!”, ne asigură tânăra editorialistă. Dictatorul ar fi izgonit băncile străine, ar fi rupt-o cu F.M.I., i-ar fi băgat la legea ilicitului pe „miliardarii de carton”, le-ar fi dat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scăunel, pentru un kil de lapte sau un kil de cartofi. Și nici n-ar fi visat dumneaei la un computer personal, la internet sau la burse în țări capitaliste (la care aveau dreptul doar fiii de nomenclaturiști și alte slugi credincioase „marelui conducător”). Este adevărat ce scrie corespondenta mea: 116 „Ceaușescu speriase Vestul”, dar nu cu indicele de creștere industrială, ci cu rata scăderii nivelului de trai, cu Dacia vândută la preț de dumping, cu mari investiții într-o industrie
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
guvernare. Istoricul nu vede în aspirațiile de „independență” ale lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu exact ceea ce reprezentau în fond: dorința de egalitate a cățelului comunist cu dulăul bolșevic, și în nici un caz relații normale între guverne legitime. După acapararea puterii, fostele slugi cominterniste din sau venite în România și-au dat seama că pot manipula în folos propriu tradiționala antipatie a românilor față de Imperiul rusesc. Din păcate, autorul cărții consideră că poate înscrie pe Gheorghiu-Dej și pe Ceaușescu în linia unor acte
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Și mai ai până-n chelie / Două dealuri și-o bărbie. / Nu vrei, tată, să-ți arăt / Cum iei drumul îndărăt?"" (Tudor Arghezi, O furnică) (d) "Făr-a pierde vremea, vițelul pornește, / Ajunge la unchiu, cearcă a intra; / Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: Acum doarme, zice, nu-l poci supăra." // "Acum doarme? Ce fel? pentru-ntâia dată / După prânz să doarmă! Obiceiul lui / Era să nu șează ziua niciodată; Ast somn nu prea-mi place, și o să i-o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ștefănescu Delavrancea, Poveste) (g) "Ei, căluțul meu, când ai ști tu în ce necaz am intrat! Sfânt să fie rostul tătâne-meu, că bine m-a învățat! Așa-i că, dacă n-am ținut seamă de vorbele lui, am ajuns slugă la dârloagă și acum, vrând-nevrând, trebuie s-ascult, că mi-i capul în primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (h) "Poate că Sfânta Vineri a avut dreptate. Poate să fie!... Destul când Petru privi la ea așa cum dormea în leagăn
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de naștere cade într-o vineri, s-a isprăvit cu mine." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Ei, moșule, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele mele? Ce să mai zic, nepoate?! răspunse împăratul uimit. Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul acesta! Ba să-și pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să-și pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân; s-a mântuit vorba." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Ceea ce înfrumusețează deșertul, spuse micul prinț, e că ascunde o fântână undeva... Da, i-am spus micului prinț, fie că e vorba de o casă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân; s-a mântuit vorba." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Ceea ce înfrumusețează deșertul, spuse micul prinț, e că ascunde o fântână undeva... Da, i-am spus micului prinț, fie că e vorba de o casă, de stele
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Țara Niciunde exista doar în închipuire." (J. M. Barrie, Peter Pan) (c) "Și din ceasul acela au început a vorbi ele înde ele, că Spânul defel nu samănă în partea lor, nici la chip, nici la bunătate; și că Harap-Alb, sluga lui, are o înfățișare mult mai plăcută și seamănă a fi mult mai omenos. Pesemne inima le spunea că Spânul nu le este văr, și de aceea nu-l puteau mistui. Așa îl urâse ele de tare acum, că, dacă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
despre care, printre alții și printre altele, iată ce scrieți: Nici măcar de o curățenie în propria ogradă nu am avut parte. De o mică vânătoare de șobolani (sublinierea dvs. A.M.!) (nu zic de vrăjitoare). Chiar și în cultură, torționarii, turnătorii, slugile comuniștilor sunt bine-mersi, printre noi, ba chiar unii, vezi Doinaș, Paleologu, sunt chiar "respectați", "compătimiți", "înțeleși" (fără măcar în prealabil să-și fi turnat ceva cenușă-n cap. Nici măcar micul (dar necesarul pentru a ieși din ambiguitate) "război civil cultural
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
20 mm. deasupra frunții, i-am observat bine, bine gaura, dar el gesticula când îl ridicau cu salvarea ! N-am crezut vreodată că un om mai poate fi conștient după o asemenea bortă în cap. Românii... prăpădiții neamului, pe acolo. Slugi și cerșetori, iar care au vreo slujbă onorabilă nu se recunosc din această nație. Tragedii și indiferență: o țigancă din Murgeni (cu copil) bătută crunt de alt cerșetor din Sibiu pentru locul de cerșit; un vasluian, Crețu Ștefan din Trestiana
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
stau la baza ei, Iisus știe că nu poate fi învinsă decât prin voință. Simțiți-vă ca pruncii spune Hristos „cine va vrea să fie mare să fie slujitorul vostru și cine va vrea să fie întâiul să fie vouă slugă” iar ca exemplu învățătorul spală picioarele apostolilor ca și ei la rândul lor să facă la fel. Nu mai puțin convingătoare este pilda așezatului la masă când Iisus spune: „oricine se înalță pe sine se va smeri și oricine se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cerurilor’ și, mai departe, „Ci, carele dintre voi va vrea să fie mai mare să fie ca cel mai mic, și carele dintre voi va vrea să fie întâiul, să fie mai pre urmă de toți și să fie tuturor slugă’’, „Precum fiul omului n-a venit ca să slujească lui alții - ci ca El să slujească tuturor’. Pilduitor este, în același sens, spălatul picioarelor și îndemnul ca ucenicii săi să procedeze la fel: „De știți toate acestea, fericiți sunteți de le
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care papalitatea a ieșit foarte slăbită. Începând cu Clement al V-lea se inaugura o etapă nouă în evoluția scaunului apostolic. Încoronat la Lyon acesta își stabilește reședința la Bordeaux, apoi la Poitier și în cele din urmă la Avignon. Slugă plecată a lui Filip le Bel papa Clement al V-lea inaugura astfel perioada cunoscută în istoria papalității ca exilul de 70 ani (1305¬1375), sau captivitatea din Babilon. Orgoliile naționale (îndeosebi cel italian, dar și german, francez și englez
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
astfel. Atunci bătrâna spune: "Nu-ți mai fărâma oastea, Că nimeni n-o-ncălica, Afar' numai de Corbea! El singur l-o-ncălica, Să v-arate umbletul Cum n-a mai văzut omul! Ștefan-vodă mi-auzea Și din palme că-mi bătea Poruncă la slugi dedea Ca s-aducă pe Corbea". Boierii, urmați de slujitori, îl iau pe prizonier cu lanțul la gât și-l pun pe două roți de plug; apoi îl aduc la palat. Era atât de înspăimântător la vedere încât femeile fugeau
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]