6,398 matches
-
intuitive fiziognomonice”. (A. Athnasiu, 1998). În cercetarea mimicii trebuie să ținem seama de intervenția factorilor sociali în programarea, modelarea și în controlul expresiei emoționale. Există mari diferențe individuale în ce privește spontaneitatea expresiei, nevoia de exprimare, gradul de expresivitate, gradul ei de socializare, forma de expresie etc.; lumea expresiei este o “lume a nuanțelor” (Minkowschi). În domeniul manifestărilor expresive intră faciesul, mimica, ținuta corporală, mersul, gesturile, vocea, scrisul etc. În acest domeniu s-au efectuat numeroase cercetări; de exemplu: s-au descris până la
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
XVII după Restituirea Meiji este bine cunoscut. După cum a remarcat Passin, “reforma învățământului este considerată una din metodele cheie în transformarea Japoniei dintr-un stat feudal într-o națiune modernă”. Învățământul este folosit eficient și ca un instrumnet politic de socializare în Japonia, China, Coreea și alte economii. Învățământul încurajează “conștiința națională, spiritul de grup, perseverența, egalitarismul, meritocrația și așa mai departe”. Rolul învățământului în formarea statală în cazul Coreei, Taiwan, Singapore și China în a doua jumătate a secolului XX
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ca sfârcul țâței, ca țâța vacii, ca un nastur ce să pune în vârful zeva- nelei șî, îmbucând-o în gură, suge fumul prin ea din ciubuc” (278). Tabietul marilor boieri de a fuma împreună era un ceremonial fanariot de socializare. Nu era însă înțeles sau gustat de toți călă- torii străini prin Țările Române. Este simptomatică reacția de stinghereală manifestată de un diplomat danez, Clausewitz, care în 1824, trecând prin București spre Istanbul, i-a făcut o vizită de curtoazie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ar fi bine dacă ideologia ar fi "de-a noastră"; acest cuvînt-valiză, această manta largă și înșelătoare, această pre-noțiune funestă care n-a fost inventată, ci înscăunată de Marx, cel care a întîrziat cu un secol examenul obiectiv al proceselor socializării ideilor sau devenirii mitului ideilor (mitul fiind ideea socializată). Dar cea care evidențiază mai bine funcția este geneza -ismelor sau, mai bine spus, mișcarea ideilor in statu nascendi et moriendi. Secretul unui -ism devine manifest în sufixul -(iz)are precum
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
moartea acestui sistem simbolic. Mai rămîn funeraliile, care pot fi transformate în exemple didactice pentru toți candidații la moștenire. Iluzia idealistă proprie profesioniștilor ideii îi determină să creadă că o ideologie socială reprezintă un corpus doctrinar plus rețeaua tehnică a socializării sale. Marxism-leninismul n-a fost Capitalul + Violul maselor. Protestantismul n-a fost Sfînta Scriptură + Gutenberg. Ism-ul consimțit nu este un sufix, un adaos, o expansiune ulterioară a unui dat inițial ca urmare a intervenției șansei, ci prefix și rațiune de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de viață și gîndire așa cum astăzi dezorganizarea societăților occidentale provoacă la imigrantul musulman lipsit de repere nevoia unei "asocieri islamice". Nu părăsim o identitate culturală dacă nu găsim alta cel puțin la fel de mulțumitoare sau de "rentabilă", prin intermediul unei rețele de socializare compensatorii. Dacă primii creștini s-ar fi mulțumit să predice Învierea fără a structura o contra-societate, încorporînd un nou fel de a gîndi la un stil de viață identificatoriu (jurăminte, pelerinaje, ritualuri etc.), fixînd celui credincios un ansamblu de reglementări
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
gîndirea liberă. Lucrare fulgurantă (mult mai novatoare, mi se pare, decît Societățile de gîndire și democrația, pe care François Furet i-a dedicat-o) în care mediologul vede cum se pregătește un fragment pascalian dintr-un discurs asupra metodei. Scopul: "Socializarea gîndirii (1750-1789)." Idee directoare: revoluția nu este ce spune ea că este, opera poporului. Nici ce spun adversarii: o lovitură premeditată, "intriga cîtorva ambițioși", francmasoni sau nevropați ("Există dintotdeauna intriganți și egoiști, revoluționari nu există decît de 150 de ani
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Sorel și Berth, acești intelectuali antiintelectualiști de extremă stîngă). Ceea ce îl scandalizează pe monarhistul catolic este faptul că "opinia poate determina ființa unei societăți", și nu Evanghelia sau ierarhia condiției și a nașterii. Omenească, prea omenească revoluție. Ceea ce Cochin numește "socializarea gîndirii" era cunoscut de Biserica catolică de o mie de ani. El se scandalizează văzînd că acest monopol se pierde, dar nu fără a saluta extraordinara coerență a mijloacelor și scopurilor care veghează la dezvoltarea "noilor idei" și traversează acum
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
le numesc surorile noastre pentru a semnaliza empatia cu cutare sau cutare, ori lipsa ei. Lungimea undelor. Contactul. Feeling-ul. Cu cît citim mai puțin, cu atît relaționăm mai mult. Declinul lecturii întărește valorile acelui eu-tu, devalorizarea textului restrînge textura socializărilor înconjurătoare. Desacralizarea scrisului resacralizează valorile de contact și de prezență, datele afective se transformă în categorii politice. Astăzi ne angajăm mai puțin, dar participăm mai mult. Nu mai argumentăm, sintonizăm. Ne dorim ca totul să fie apropiat, trăit, simțit, plăcut
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a celor leneși gazete de perete etc. Dar comuniștii nu dețin nici ei monopolul unor astfel de practici, ele fiind caracteristice oricărui sistem care caută să obțină o productivitate cât mai mare, de exemplu. În ultimă instanță, doar printr-o socializare corespunzătoare pot oamenii ajunge să țină cont de aprobarea socială, pot ajunge să își însușească acele comandamente care să facă posibil un sistem egalitar, în ideea că vor renunța la a mai călători gratis. Considerăm totuși că exemplul celorlalți și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
motivația de a interacționa cu ceilalți și de a rezista celor din afară. Trebuie de asemenea oferite proceduri pentru a asigura perpetuarea sistemului social, a valorilor și țelurilor, precum și un model normativ pentru reglementarea comportamentului. Aceste proceduri includ tehnici de socializare pentru transmiterea moștenirii culturale din generație în generație. Desigur, toate aceste funcții erau asumate într-o manieră diferită față de cele ce asigurau realmente supraviețuirea, prin variate activități individuale sau la nivel de grup. "Pe măsură ce agricultura sedentară și comunitățile sătești au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în caracterul unei comunități la fel ca și specificul obiceiurilor, limbii, vieții instituționale, sau ca și moștenirea unor crize și evenimente semnificative. Împărtășirea unei istorii produce sentimentul comunității care se manifestă și printr-o identitate distinctivă ce se formează prin socializare. Totuși, formarea identităților poate conduce și la distrugerea comunității în cazul în care apar fenomene de insularizare, afirmarea unui parohialism exagerat. Trebuie urmărit echilibrul prin cultivarea unor atitudini comprehensive, mai incluzive, mai integratoare. Reciprocitatea și interdependența reprezintă fundamentul inițial și
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
relații pentru a se vorbi de "societate". Devine mai evidentă natura acestor relații prin prisma următoarei dimensiuni. Comunitatea (ndeplinește anumite funcții (n raport cu indivizii ce o compun. Funcțiile esențiale a căror complexitate necesită o defalcare ulterioară sunt: 1) de socializare; 2) de control social. Ca instanță terțiară de socializare, după familie ș( grupul de prieteni, alături de școală ș( (ntr-o competiție cu mass-media, atribuțiile comunității pot fi cu ușurință intuite, nefiind necesară aici o explicitare amănunțită a lor (reglarea modului de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
evidentă natura acestor relații prin prisma următoarei dimensiuni. Comunitatea (ndeplinește anumite funcții (n raport cu indivizii ce o compun. Funcțiile esențiale a căror complexitate necesită o defalcare ulterioară sunt: 1) de socializare; 2) de control social. Ca instanță terțiară de socializare, după familie ș( grupul de prieteni, alături de școală ș( (ntr-o competiție cu mass-media, atribuțiile comunității pot fi cu ușurință intuite, nefiind necesară aici o explicitare amănunțită a lor (reglarea modului de interacțiune cu ceilalți, tipurile de comportament etc.). Controlul social
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de prieteni, alături de școală ș( (ntr-o competiție cu mass-media, atribuțiile comunității pot fi cu ușurință intuite, nefiind necesară aici o explicitare amănunțită a lor (reglarea modului de interacțiune cu ceilalți, tipurile de comportament etc.). Controlul social, față de care, la rigoare, socializarea este doar o parte (afirmația reciprocă este, poate, la fel de (ntemeiată), reprezintă extrapolarea funcției de socializare (ntr-un alt plan, cel al maturității. (n fine, pentru a (ntregi tabloul dimensiunilor ce ne pot permite definirea comunității, trebuie să ne referim la timp
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
intuite, nefiind necesară aici o explicitare amănunțită a lor (reglarea modului de interacțiune cu ceilalți, tipurile de comportament etc.). Controlul social, față de care, la rigoare, socializarea este doar o parte (afirmația reciprocă este, poate, la fel de (ntemeiată), reprezintă extrapolarea funcției de socializare (ntr-un alt plan, cel al maturității. (n fine, pentru a (ntregi tabloul dimensiunilor ce ne pot permite definirea comunității, trebuie să ne referim la timp. Pentru a fi (n măsură să răspundă dezideratelor anterioare, o comunitate trebuie să fie rezistentă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
acestea interacționează, ocupând un spațiu mai amplu, mai complex în existența indivizilor. Desigur, unii încă doresc ca relațiile cu colegii de serviciu, cu cei din jur în general, să nu se dezvolte și pe alte planuri decât cele uzuale: fără socializare specială cu cei de la serviciu, fără afaceri cu vecinii etc. La fel după cum există tot mai mulți care doresc ca aceasta să se întâmple. Nu este, de altfel, deloc întâmplător faptul că afacerile și proiectele, programele, ba chiar și acțiunile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dacă mai sus am abordat raportul adiție/actualizare, acesta devine acum agregare/integrare. Ca și Parsons și mulți alții mai târziu, Durkheim, datorită teoriei sale privind raportul dintre conștiința colectivă și conștiințele individuale, favoriza dimensiunea integrării. Indivizii internalizează în procesul socializării elementele necesare integrării lor în comunitate. Cum aceasta seamănă cu un soi de "programare" a fiecăruia dintre noi, reacțiile au fost multiple. A.P. Cohen pune în evidență aspectul simbolic, imaginat, imaterial al comunității, importantă fiind modalitatea în care membrii comunității
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unii ș( îi acceptă pe alții. Totul ține de modul (n care individul se pliază sau nu pe normele (cerințele) respectivei comunități. Cine va dori să se integreze (ntr-o anumită comunitate va avea grijă să (( cunoască ș( să (( respecte regulile (socializare anticipativă), pentru a fi acceptat. Există prin urmare o mobilitate inter-comunitară, după cum există fără (ndoială ș( zone (n care comunitatea, așa cum am definit-o, nu există. Revenind, rezultă cumva că orice comunitate este o "turmă"? Conformitatea față de regulile comunității asigură
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
conservatoare care tratează instituțiile și nu indivizii ca fiind constitutivi comunităților. Acceptându-l ca pe un adevăr important, Selznick arată că este totodată unul parțial. Relevanța morală a instituționalizării este legată de cea a unui alt proces esențial, și anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca fiind constitutivi comunităților. Acceptându-l ca pe un adevăr important, Selznick arată că este totodată unul parțial. Relevanța morală a instituționalizării este legată de cea a unui alt proces esențial, și anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au o importanță deosebită pentru dimensiunea morală. Dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parțial. Relevanța morală a instituționalizării este legată de cea a unui alt proces esențial, și anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au o importanță deosebită pentru dimensiunea morală. Dacă în procesul socializării valorile sunt vehiculate în vederea internalizării lor la nivelul noilor generații, instituționalizarea este intim asociată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
anume socializarea. Se poate spune că instituționalizarea și socializarea îndeplinesc funcții paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au o importanță deosebită pentru dimensiunea morală. Dacă în procesul socializării valorile sunt vehiculate în vederea internalizării lor la nivelul noilor generații, instituționalizarea este intim asociată cu realizarea valorilor. Astfel, instituțiile sunt foarte importante pentru realizarea ordinii, a coerenței, stabilității, integrării
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
paralele. Una oferă contur indivizilor; cealaltă dă formă grupurilor și practicilor" (Selznick, 1992: 232). Socializarea reprezintă aici transformarea animalelor umane în persoane umane. În cazul indivizilor, conținutul și calitatea socializării au o importanță deosebită pentru dimensiunea morală. Dacă în procesul socializării valorile sunt vehiculate în vederea internalizării lor la nivelul noilor generații, instituționalizarea este intim asociată cu realizarea valorilor. Astfel, instituțiile sunt foarte importante pentru realizarea ordinii, a coerenței, stabilității, integrării. Ele introduc un anumit grad de impersonalitate, obiectivitate, care reduce subiectivitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi profund federalistă în spirit și structură, o unitate a unităților. Aspectul este reclamat de multiplicitatea și complexitatea mecanismelor sociale ce contribuie la menținerea unei balanțe între integrare și autonomie. Cele mai importante astfel de mecanisme sunt metodele corespunzătoare de socializare, adică tocmai căile de cultivare a autonomiei și responsabilității. Aceasta este facilitată de faptul că participarea în comunitate este mediată de apartenența la diferite subgrupuri, ceea ce permite prezervarea autonomiei individuale, atât a individului, cât și a grupului. Această tendință descentralizatoare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]