12,660 matches
-
utopice despre maniera În care oamenii ar trebui să se comporte și să acționeze În lume. Postmoderniștii au asigurat raționalizarea În vederea acestei revolte, argumentând că nu există o perspectivă unică, ci tot atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pretează la includerea structurilor axiologice în scheme descriptiv-explicative, cum este cel al comportamentului colectiv. De fapt, în legătură cu fenomenele și comportamentele colective trebuie menționat că ele nu apar de regulă în manualele sau tratatele de psihologie socială, ci în cele de sociologie. Mai mult, unii sociologi acuză că, inclusiv în astfel de contexte, ele sunt tratate prea psihologizant. Ca și cum viața socială n-ar avea ca substrat comportamentele, valorile, atitudinile, reprezentările (stereotipurile) și judecățile sociale. E adevărat că rolul instituțiilor, al structurilor transindividuale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
noțiuni conexetc "1.1. Conceptul de valoare și noțiuni conexe" Între termeni cum ar fi „valori”, „atitudini”, „norme”, „interese”, „idealuri” sunt multe suprapuneri semantice, iar în numeroase contexte lingvistice ei sunt echivalenți. De altfel, în psihologia socială - și chiar în sociologie - conceptul de valoare a fost în largă măsură diluat în cei de normă și atitudine. Într-adevăr, acestea din urmă par mai operaționale, dar în acest fel se pierde sau se neglijează un conținut psihosocial specific și relevant în explicația
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
extreme ale unui continuum (logic și axiologic), și nu ca doi poli opuși. Actualmente se acutizează discuția privind raportul dintre propozițiile de valoare ca universale și ceea ce se numește „contextualismul”. Acesta din urmă, promovat de disciplinele socioumane, în particular de sociologie și psihologia socială, arată, pe baza cercetărilor de teren și experimentale, că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la situație la situație, încât își pierd eficiența epistemică de principii universale. Mulți analiști ai vieții cotidiene și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
instrumental-materialiste la cele expresive, incluzând satisfacții intrinsece datorate relațiilor familiale, prieteniei, asociațiilor, comunităților. 2.3. Formarea atitudinilortc "2.3. Formarea atitudinilor" La întrebarea de unde vin și cum se formează diferitele noastre atitudini, majoritatea psihologilor sociali - și cu atât mai mult sociologii și antropologii culturali - spun că ele sunt învățate social. După cum cu tărie subliniază însă R. Baron și D. Byrne (2000), un corp tot mai mare de cunoștințe se acumulează în a susține că atitudinile au și un caracter genetic. Dar
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conotația religioasă pe care o deține în limba română. Am propus echivalarea în românește prin „crez” sau „credință” (Iluț, 1985), varianta din urmă impunându-se și, prin aceasta, eliberându-se de încărcătura religioasă, probabil și sub influența multor texte de sociologie și psihologie socială traduse la noi din franceză, limbă unde s-a folosit pentru belief tot „credință”. Credințele sunt entitățile infrastructurale cele mai importante ale spiritualității unei societăți sau unui grup, ele desemnând toate propozițiile ce se întind pe continuumurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracterului imanentist și ineist sau dobândit al structurilor mentale, purtate la un înalt nivel teoretic și de școala piagetiană și de cea chomskiană (Piaget, 1988) și prezentat într-o altă lucrare (Iluț, 2000), să mai menționăm doar că psihosociologii și sociologii, admițând datul esențial al moralei în comportamentul uman general, și cu atât mai mult în cel prosocial, îl operaționalizează în valori, norme, atitudini. Pregnanța motivațională a acestora a fost dezvoltată și în capitolul anterior. S. Chelcea (în Chelcea și Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de altă parte, pentru că aceste situații pot fi mai ușor proiectate experimental. Cuplarea rezultatelor experimentale, ce modelează contexte și evenimente mai particulare și mai simple, cu date privitoare la comportamente prosociale mai complexe și la scară de masă - furnizate de sociologie și de antropologia culturală - este un deziderat ce începe să fie tot mai mult onorat de specialiștii în domeniu. 4. Ajutorul pe termen lung: implicarea în voluntariat și acte eroicetc "4. Ajutorul pe termen lung\: implicarea în voluntariat și acte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
moduri de manifestare a violenței, cât și ca frecvență și intensitate a ei. Dacă agresiunea ar reprezenta o tendință universală, bine conturată și direct determinată genetic, asemenea diferențe și schimbări cu greu s-ar fi putut produce. Psihologii sociali și sociologii, respingând ideea că violența este explicabilă în primul rând prin schema ei instinctual înnăscută, nu neagă orice rol al factorilor biologici. Cromozomul y, supranumerar, diferențele în structurile neurologice și alți parametri de natură biologică au importanță în spectrul comportamentului prosocial
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
societății ca întreg, cât și pentru existența și împlinirea personalității umane. Studierea sistematică (științifică) a diverselor grupuri sociale face obiectul mai multor discipline, de legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de realitățile psihice grupale și colective (vezi pe larg Iluț, 2000). Dar, chiar la acest nivel (al grupurilor), și sociologia ca atare a găsit un teren fertil de studiu, concentrându-se însă nu numai pe grupurile mici și mijlocii, ci și pe cele mari, și neintrând în detalii de dinamică psihologică a proceselor de grup, așa cum procedează psihologia socială, care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a proceselor de grup, așa cum procedează psihologia socială, care merge de multe ori până la aspecte de psihanaliză colectivă. În orice caz, apare limpede că realitatea socială grupală este prin excelență un câmp de întâlnire și suprapunere dintre psihologia socială și sociologie. De altfel, sunt autori (vezi și Chelcea, 1997) care, pentru a marca mai bine aglutinarea dintre perspectiva psihologică și cea socială, preferă să utilizeze termenul „psihosociologie”, dacă nu ca substitut, atunci cel puțin ca expresie complementară celei de „psihologie socială
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socială”. Oricum, dincolo de posibilele nuanțe semantice, să reținem că „psihosociologia grupurilor” și „sociopsihologia grupurilor” pot fi folosite ca cvasiechivalente, problema fiind de accent; prin ultima sintagmă ne situăm totuși mai în centrul intersecției dintre abordările psihologiei sociale și cele ale sociologiei. Faptul că grupurile constituie obiect de studiu atât pentru psihologia socială (psihosociologie), cât și pentru sociologie e dovedit și prin aceea că manualele și tratatele generale - care sedimentează și structurează cunoștințele verificate de bază ale unui domeniu - din ambele specialități
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
folosite ca cvasiechivalente, problema fiind de accent; prin ultima sintagmă ne situăm totuși mai în centrul intersecției dintre abordările psihologiei sociale și cele ale sociologiei. Faptul că grupurile constituie obiect de studiu atât pentru psihologia socială (psihosociologie), cât și pentru sociologie e dovedit și prin aceea că manualele și tratatele generale - care sedimentează și structurează cunoștințele verificate de bază ale unui domeniu - din ambele specialități alocă anumite capitole speciale acestui subiect. 1. Tipuri și caracteristicitc "1. Tipuri și caracteristici" 1.1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
genuri de stereotipuri și discriminări sunt bazate pe categorizarea in-group și out-group, cum ar fi cele de gen social (gender), profesionale etc. (vezi, pe larg, capitolul 5, secțiunea „Problematica in-group/out-group”). Față de limbajul uzual, în psihologia socială și în (micro)sociologie, termenul de grup are o definiție mai tehnică, fiind socotit o unitate socială constituită din mai mulți indivizi ce au ca note caracteristice: relații nemijlocite („față în față”) de interacțiune și dependență reciprocă; scopuri și activități comune care presupun structurarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vârstă. Am putea disocia pe această linie între două modele ale abordării grupului: a) cel al coeziunii, al structurilor și dinamicilor obiective ce caracterizează grupurile, susținut de psihologia socială experimentală; b) modelul identității, promovat de psihologia socială cognitivistă și de sociologie, în care ceea ce contează prioritar este aderarea mental-emoțională a indivizilor la un grup (o categorie socială). În Psihologie socială (1994), I. Radu analizează pe larg această problemă, scoțând în evidență minusurile și plusurile fiecărei abordări și modul cum pot fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vizibilă începând de la grupurile familiale, trecând prin cele de frății și găști, comunitare și profesionale, până la etnii și națiuni - semnificativ fiind în acest sens fenomenul de etnocentrism, care a captat atenția mai multor discipline socioumane, în special a antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de îndrăgostiți, grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a fost numit, așa cum am mai menționat, „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cercetările psihosociale și-au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ale redesenării granițelor dintre „noi” și „ei”, este în același timp foarte apropiat de modelul scopurilor supraordonate al lui M. Sherif și al colaboratorilor acestuia (1961). Tema in-group/out-group a pătruns puternic și în alte discipline socioumane decât psihologia socială, sociologia și antropologia culturală, în special în istoriografie, mai ales sub influența Școlii Analelor de la Paris. Istorici, inclusiv cei de la noi, se apleacă acum cu sârg asupra studierii imaginii „alterității”, a concepției despre „străini” și „autohtoni”. De foarte multe ori însă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în viața curentă între grupuri, cu accent pe aspectele cognitive, emoționale și comportamentale ale indivizilor care aparțin grupurilor respective. În prima accepțiune, relațiile intergrupale au făcut obiectul direct și indirect al tuturor disciplinelor socioumane, detașându-se ca pregnanță de generalitate sociologia, științele politice, antropologia culturală și istoriografia. Au fost analizate minuțios cauzele și consecințele diferitelor conflicte armate, raporturile economice și de putere politică dintre clase, alianțe și presiuni grupale în mișcările sociale, revolte și revoluții. În studierea societăților tribale - unde entitățile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doar o singură instituție de profil - Oficiul de Studii și Sondaje al Radioteleviziunii. După 1989 a luat ființă Institutul Român pentru Sondarea Opiniei Publice (IRSOP), dar și multe alte agenții specializate (IMAS, CURS, MetroMediaTransilvania etc.). Institutele Academiei Române și Catedrele de Sociologie de la universitățile de stat și particulare întreprind și ele complexe studii și sondaje de opinie. 2.3.2. Proiectarea și desfășurarea sondajelortc "2.3.2. Proiectarea și desfășurarea sondajelor" Sondajele de opinie sunt o variantă a anchetei - metoda cea mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și ele complexe studii și sondaje de opinie. 2.3.2. Proiectarea și desfășurarea sondajelortc "2.3.2. Proiectarea și desfășurarea sondajelor" Sondajele de opinie sunt o variantă a anchetei - metoda cea mai frecventă în studiile socioumane, cu deosebire în sociologie. Ca și aceasta, elaborarea și finalizarea unui sondaj presupun următorii pași (etape): circumscrierea cât mai exactă a problemei de cercetat, a informațiilor dorite; identificarea și precizarea universului populațional la care ne referim, a publicului vizat; determinarea volumului și tipului de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
A. Bargh (eds.), The psychology action: Linking motivation and cognition to behavior, Guilford, New York. Chazel, F. (1993), Action collective et mouvements sociaux, PUF, Paris. Chelcea, S. (1993), „Sondaj de opinie publică”, în C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Chelcea, S. (1997), Vademecum în psihosociologie, Editura INI, București. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2002), Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?, Editura Economică, București. Chelcea, S. (2003
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
B.A. Maher (ed.), Progress in experimental personality research (vol. 8), Academic Press, New York Geen, R. (1998), „Aggression and antisocial behavior”, în D. Gilbert, S. Fiske și G. Lindzey (eds.), Handbook of social psychology, McGraw Company, Boston. Giddens, A. (2000), Sociologie, Editura All, București. Gilbert, D.; Fiske, S.; Lindzey, G. (eds.) (1998), Handbook of social psychology (ed. a IV-a), McGraw Company, Boston. Glass, D. (1977), Behavior patterns, stress and coronary disease, Hillsdale, Erlbaum. Goffman, E. (1959), The presentation of the
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
crime”, Social Psychology Quarterly, 44. Hyde, J. (1986), „Gender differences in aggression”, în J. Hyde și C. Linn (eds.), Psychology of Gender, Johns Hopkins University Press, Baltimore. Iluț, P. (1973a), „Atitudinea și relația ei cu comportamentul”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Sociologia. Iluț, P. (1973b), „Atitudinea față de valori și imaginea de sine”, în Probleme sociologice ale tineretului (volum colectiv), Centrul de cercetări pentru problemele tineretului, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1984), „Problematizări și explicitări epistemologice în abordarea axiologicului”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, seria Philosophia. Iluț
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
youth, Pergamon, New York. Linton, R. (1968), Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București. Lorenz, K. (1966), An aggression, Harcourt, Brace & World, New York. Mann, P. (1996), „Comportament colectiv”, în R. Boudon, P. Besnard, M. Cherkaoui și B. Lécuyer (coord.), Dicționar de sociologie Larousse, Editura Univers Enciclopedic, București. Manstead, A.; Proffil, T.; Smart, J. (1983), „Predicting and understanding mothers infant-feeding intentions and behavior”, Journal of Personality and Social Psychology, 44. Marga, A. (2003), University reform today, Cluj University Press, Cluj-Napoca. Mărgineanu, N. (1973
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]