3,003 matches
-
urca pe munte, că nu te mai ține suflul; nu mai face plimbări lungi, că nu te mai țin picioarele; amorul, o amintire... de retrăit, livresc, în Henry Miller. Spaime. Și bătrânețea nu vine niciodată singură, nu e o prezență solitară, ci înconjurată de o camarilă: artrite, artroze, hipertensiuni, cataracte (nu Niagara), mă doare în dreapta - ficatul; mă doare în stânga - inima, nu, inima nu doare - ischemie; mă doare ceafa - spondiloză cervicală, boală profesională; uite un nodul - cancer? Spaime. Dar atâta timp cât te doare
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
timp... 18: Donald Crowhurst, specialist englez în electrotehnică, în vârstă de treizeci și șase de ani, căsătorit, patru copii, pasionat de navigație, se hotărăște să participe la „Golden Globe Race”, competiție organizată de ziarul Sunday Times: ocolul pământului pentru navigatori solitari. Concurenții sunt liberi să plece când vor, din primăvară până la 31 octombrie 1968; nu mai târziu, pentru că altfel s-ar găsi în mijlocul oceanului în plină iarnă, când furtunile periclitează navigația. Va câștiga cinci mii de lire sterline navigatorul care se
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
vindecarea unei englezoaice surde prin urale. Doamna nu mai auzea din ’43, când căzuse lângă ea o bombă. În ’68, în epoca ultrasunetelor, ultrascurtelor și ultraultra, bătrâna se duce la Portsmouth să-l primească pe Sir Alex Rose, marele navigator solitar, și uralele celor câteva sute de mii îi deschid deodată auzul. Spre prânz, când începem să obosim - și pentru a echilibra dozele prea optimiste luate pe stomacul gol -, sunt bune câteva picături din exploziile care au avut loc de curând
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
radă a portului Teignmouth - Cornwall. Nu este încă gata, multe șuruburi urmează să fie strânse și multe puncte mai trebuie sudate, dar suntem în 31 octombrie, ultimul termen pentru a intra în întrecere. Crowhurst se vede silit să plece. Navigatorul solitar iese mândru din port. Dar îndată ce s-a aventurat pe mare, observă că velele iahtului său „Teignmouth Electron” (numele portului de plecare combinat cu pasiunea lui pentru electronică) nu sunt la locul lor. Ușor rușinat, se întoarce la debarcader și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
party furtunos cu Sirenele în patruzeci care mugesc”. (Patruzeci este numele vânturilor din Oceanul Indian în jargonul marinăresc.) Telegrama lasă să se creadă că Crowhurst, care a trecut de Capul Bunei Speranțe, navighează acum în jurul Africii. Realitatea este foarte diferită: navigatorul solitar se găsește la câteva sute de mile în larg de Rio de Janeiro. Crowhurst își desfășoară toată abilitatea pentru a nu se face văzut de vreo navă braziliană. Strănepotul cancelarului Bismark, contele Alexander von Bismark, 33 de ani, e arestat
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
scânteierea unei lumini în depărtare. Pasărea aceea sunt eu... A zburat spre lumina puternică a răsăritului, neștiind ce o așteaptă. Sunt la fel ca ea... Nu aștept milă de la alții, numai de la mine însumi”. Vântul suflă peste mica ambarcațiune. Navigatorul solitar, urmându-și soarta, se îndreaptă spre coastele Uruguay-ului. În timp ce Academia Franceză discuta îndelung dacă să accepte sau nu adjectivul „cornelian”, Matsutaro Imai - paznic la muzeul de Artă Modernă din Kyoto, om la 55 de ani, tată de copil - și-a
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
N-o găsesc. Știu foarte bine ce scriam acum șaisprezece ani. 6: Crowhurst coboară într-un port argentinian, Rio Salado, pentru a face unele reparații bărcii. Această hotărâre ar putea să-l piardă. În primul rând, regulile concursului interzic navigatorilor solitari să caute ajutor pe uscat. Dacă s-ar afla, Crowhurst ar fi descalificat. Și pe urmă, toată lumea știe că el se află lângă Australia. La Rio Salado, Crowhurst se descurcă greu, în franceză, dar găsește lemnul necesar reparației. Își repară
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
seară, trei bărbați se așează pe malul râului australian Warrego, în picioarele goale, și atrag cu lanterna și cu un mic aspirator țânțari, lăsându-se mușcați îndelung în folosul unui institut de cercetări medicale care studiază maladiile virale. 26: Polonezul solitar Leonid Teliga pleacă din Dakar spre Las Palmas - Casablanca, unde va încheia călătoria sa în jurul lumii. Scriam în urmă cu un an: „S-a descoperit cadavrul unei femei îngropate pe o colină de lângă Marsilia, carbonizată, făcută harcea-parcea; nici un act, nici un
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
6 km de Biserica Sf. Nicolae. O domnișoară din Cayenne (Guiana Franceză) îl caută în toată lumea pe René Hauwaert (belgian) pentru a-l anunța că, de la 1 iunie, dânsa e mama unui fiu al dânsului. Hauwaert e de meserie navigator solitar pe mări și oceane. Crowhurst plutește spre casă. Prietenii îi telegrafiază: „Îți pregătim o primire triumfală. Vom veni să te întâmpinăm în dreptul Insulelor Scilly cu BBC și cu soția ta”. Crowhurst are o tresărire, inexplicabilă pentru alții: „Soția mea, nu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
glorie și la premiul întâi, spre uimirea lumii și a nevestei sale. După 10 luni de pustiu marin, omul a ajuns în portul Tahiti și a spus-o pe șleau: lui nu i-a trecut prin cap să câștige cursa solitarilor! „Ideea unei curse a solitarilor e grotească, e o insultă adusă mării...”. Este exact ceea ce am prevăzut că gândește - și mă simt mândru ca și cum nu el, ci eu aș fi dat ocol lumii. Nu se poate face din singurătate o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
spre uimirea lumii și a nevestei sale. După 10 luni de pustiu marin, omul a ajuns în portul Tahiti și a spus-o pe șleau: lui nu i-a trecut prin cap să câștige cursa solitarilor! „Ideea unei curse a solitarilor e grotească, e o insultă adusă mării...”. Este exact ceea ce am prevăzut că gândește - și mă simt mândru ca și cum nu el, ci eu aș fi dat ocol lumii. Nu se poate face din singurătate o competiție, un clasament, un trofeu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
e o insultă adusă mării...”. Este exact ceea ce am prevăzut că gândește - și mă simt mândru ca și cum nu el, ci eu aș fi dat ocol lumii. Nu se poate face din singurătate o competiție, un clasament, un trofeu: un adevărat solitar nu va încasa niciodată un premiu pentru că e solitar. E o insultă adusă mării și singurătății. După trecerea Capului Horn, „m-am întrebat, în Atlantic, ce-aș avea de făcut în Europa; trăisem patru luni în singurătate și puritate, privind
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
prevăzut că gândește - și mă simt mândru ca și cum nu el, ci eu aș fi dat ocol lumii. Nu se poate face din singurătate o competiție, un clasament, un trofeu: un adevărat solitar nu va încasa niciodată un premiu pentru că e solitar. E o insultă adusă mării și singurătății. După trecerea Capului Horn, „m-am întrebat, în Atlantic, ce-aș avea de făcut în Europa; trăisem patru luni în singurătate și puritate, privind stelele - aș fi fost nebun să revin în Franța
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Cum de au ajuns să și muște? Se presupune că a avut loc o importantă schimbare patologică în „organismul focilor debarcate”. Eu nu-s focă debarcată. Eu am mândria că n-am debarcat niciodată, nicăieri. Am urmărit bărci cu navigatori solitari, din impostură, și de ce nu? Toate astea nu împiedică importante schimbări în organismul meu de focă nedebarcată. Nu mai pot râde de exploziile cosmice, de sintezele, veiozele, maionezele, parantezele, panacenezele, partenogenezele mele de știri. Arta nu e egală cu caracterul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
gingaș și complex, dar de mare răspundere și frumusețe, al studierii trecutului nostru cultural, eforturile trebuie mai bine conjugate.“ (Lupta de clasă, mai 1972) PAVELESCU Vasile „ În condițiile în care creatorul a părăsit de mult «turnul de fildeș» al meditației solitare, terenul investigației speculative «neutre» - sarcinile pe care ni le va trasa Congresul partidului sunt de cea mai mare însemnătate și actualitate. Numai printr-o sudură dialectică și organică a individului cu generalul, a concretului cu abstractul, a teoriei cu practica
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
la vorbă și mă grăbeam. „Știți doar că haina pe care o croiești e totdeauna mai mică decât trupul căruia îi fusese destinată.“ Uite, scriindu-ți asta, văd ochii animalelor de experiență din subsolul spitalului Colentina și aud scheunatul ăla solitar, atât de omenesc, de dureros. Arta, cultura românească, o ascultam pe Monica Lovinescu la Europa Liberă. „Am citit tot“, spunea cu glasul ei inconfundabil, „din ce a apărut în acei ani cu adevărat valoros, demn de a fi citit și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să înțeleg că nimic nu era întâmplător ). Am ajuns într-un apartament unde, între câțiva pereți, într-o existență de ,,pustnic modern” am încercat să găsesc răspuns la întrebările care mă frământau. Timp de 30 de ani, într-o existență solitară, am încercat să aflu de ce nu pot progresa prin muncă cinstită, ce am de făcut în această viață, dacă ar trebui să intru și eu în mocirlă ca alții?! Până la urmă, ce este cu noi, oamenii, într-o lume plină
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
tineri pe care i-am „păstorit“ eu, ca și alții, foarte mulți, din aceeași promoție, deși foarte buni, unii străluciți, n-au reușit să se impună în literatura de azi. Motivul esențial este lipsa oricărei dorințe de a se impune. Solitari, cu oroare de viața literară, n-au constituit grupuri, școli, n-au avut am biții generaționiste. S-au dezinteresat stupe fiant (din punctul meu de vedere) de propriile lor scrieri. Au debutat aproape întîmplător, în tiraje mici pe care nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare!... Căci aceasta e, fără discuție, o imagine din Iași, chiar dacă "Scrisoarea întâia" a fost scrisă aiurea (căci e știut că poetul a purtat-o multă vreme în el). Cam așa mi-a vorbit solitarul de la Iași; și-i dau dreptate. Ideea că nicăieri figura marelui poet nu apare mai clar, mai luminos, mai la locul ei, decât la Iași, ca și cum vagile contururi ale acestui oraș de amintiri ar forma singurul cadru potrivit nobilei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
regret aceasta au luat fărimituri din Moftul Român, Zeflemeaua, Din fuga condeiului, etc., și au alcătuit propriul aluat... Și prefer o țigară de mahorcă proastă, uneia combinată din capete de specialitate culese la Tufli". Și-o mai fi aducând aminte solitarul cu figura de Crist îmbătrânit de ieșirea aceasta a sa contra "băieților" despre care se-ntreba "ce-au pățit"? De ieșirea aceasta, puțintel nedreaptă, cel puțin prin intransigența ei, prin tonul ei, prin violența ei? Probabil că da. Nu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
prin noutatea ideilor, ci prin acea idee fixă că nu s-a spus destul ceea ce s-a spus, dar e aproape sigur că fără epigoni pămîntul s-ar paragini. Exploratorul nu știe să spună: rămîn. Destinul lui e al unui solitar căutînd mereu drumuri care să-l ducă În necunoscut. Întrebat de ce a escaladat Everestul, Hillary a dat o explicație convingătoare: pentru că el există, Însă pămîntul are nevoie și de dragoste, de inși care să se oprească pentru a iubi. Dragostea
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
singurătate oricine nu moare sfîrșește prin a deveni singur. Desigur, a blama singurătatea În sine ar fi un gest la fel de stupid ca acela al perșilor de a Învinovăți marea și de a o biciui pentru Înfrîngerea lor. Aristotel avea dreptate, solitarul poate fi un zeu la fel de bine ca și o bestie. Dar pentru Întîia oară mi se pare imprudent să vorbesc despre orgoliul singurătății. Și tot ce simțurile mele Îmi descoperă zilnic mă Îndepărtează de gloria Înfricoșătoare a Meduzei. SÎnt aici
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe coama dealurilor vineții, atinge turle albaștrii de biserici ori mângâie acoperișurile caselor și vârfurile îndrăznețe ale copacilor. Observ că din nici un peisaj nu lipsește casă - centru existențial. Peisajul se umanizează, pulsează, comunica o stare de spirit. Casele sau cramele solitare din podgorii și livezi poartă semnele vetustului și ale unei dezordini patriarhale. Formele cu generoase curburi dau impresia unei porniri din loc, abstrăgându-se gravitației, asemenea copacilor, gardurilor ori stâlpilor. Deasupra au povară ocrotitoare a acoperișurilor din stuf, paie sau
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
are o tehnică aparte a portretului surprins în pete de culoare zăgăzuite într-o textura de linii filigranate (văzută separat, galeria bogată a portretelor merită o analiză de domeniu), în peisaj, figurile umane sunt prezente simbolice, doar siluete în mișcare, solitare sau în grup, venind, plecând, ospitaliere, zgribulite... Viața podgorenilor și a târgoveților nu iese din tipic: ei „au treaba”, farmecul peisagistic nu le conferă stări meditative, nici îi însuflețește, nici îi lasă nepăsători. „împrejurul” e casa naturii, o lume organic
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ca victimă a evreului [generic], din punct de vedere economic, dar pe evreul luat În sine (cazul Haia Sanis), ca om, Îl privește cu obiectivitate și simpatie umană” <endnote id=" (130, p. 661)"/>. În această privință, au existat și voci solitare, precum cea a lui Wilhelm von Humboldt, care declara următoarele : „În realitate, Îi iubesc pe evrei en masse ; en détail mai degrabă Îi evit”. Dar, pe la Începutul secolului al XIX-lea, von Humboldt „se situa - cum observă Hannah Arendt - În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]