2,703 matches
-
Cum să nu fie speriați, cănd viețile lor depindeau de un pumn de sălbatici, care mențineau distanță și nici măcar nu le permiteau să pună piciorul pe vasul lor? Din câte înțeleseseră de la aceștia, sălbaticii intenționau să le repare barcă, pentru că spaniolii să-și poată continua călătoria cu ea, însă nu puteau să nu se întrebe ce posibilități aveau de a ajunge în Filipine într-o barcă atât de fragilă și după ce hărțile pe care le avuseseră, destul de inexacte și ele, sfârșiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
strădui să strângă cât mai multă apă în recipientele pe care le aveau la dispoziție. Această apă, precum și faptul că barcă, odată lansată, prevăzută acum cu un balansier lung, se dovedea o ambarcațiune fiabila, păru să-i mai liniștească pe spanioli, alungându-le temerile cele mai sumbre. Setea și neputința de a părăsi acel colțișor arid de pământ îi menținuse până acum că într-o letargie, de aceea, descoperirea că aveau apă dulce mai mult decat suficientă și că dispuneau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Bora nu stăpâniseră niciodată, până atunci, vreun obiect cu o asemenea capacitate de a reflecta lumină și de a absorbi căldură și, din acest motiv, le era imposibil să conceapă că toate acele obiecte minunate pe care le primiseră de la spanioli nu erau fabricate din niște materiale căzute din cer. Tocmai de aceea majoritatea ramaseră stupefiați într-o dimineață calmă, torida și sufocanta, văzându-l pe Vetéa Pitó cum iese pe punte cu o sabie în mână și taie, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
desișuri, purtând propriile lor tatuaje. Surpriză și deruta lor erau atât de mari, încât atunci când reușeau să-și dea seama de capcană, aveau deja un cuțit lipit de gât sau o bucată de oțel înfipta în inimă. Săbiile și lăncile spaniolilor le cauzară pierderi teribile celor care nu contau decât pe ghioage și pe măciuci de os cu care să se apere. De fapt, inegala bătălie se transformă într-un masacru feroce, în care mai ales cei patru războinici care li
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de cocos și îl astupa ermetic, cu ajutorul unei rășini pe care o folosea dulgherul la călăfătuitul navei. La sfârșit, îi lega în partea de sus un cap mare de pește și una dintre micile oglinzi pe care le primiseră de la spanioli. Cand nu mai lipsea decât o jumatate de oră până la asfințit, înfipse în geamandura improvizată un ac subțire și îi ceru lui Tapú Tetuanúi să o așeze cu grijă pe apă. Încet, vasul începu să alunece către est, împins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de imprudent depășea chiar și cele mai optimiste așteptări ale lui Roonuí-Roonuí, care se mulțumi să facă de pază, în cazul că s-ar fi apropiat cineva, în timp ce tovărășii lui se grăbeau să taie - cu ajutorul inestimabil al cutițelor ascuțite ale spaniolilor - câte opt din fiecare zece legături ale catamaranelor. Din când în când, înfigeau vârful săbiilor printre scânduri, eliberându-le astfel de pastă dura de rășina de pandanús cu care fuseseră călăfătuite. Își făcură muncă distrugătoare cu atâta rapiditate și eficiența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
se apropia, femeia își întrerupea lectura, lăsa să-i alunece ochelarii pe nas și îl studia. Într-un colț întunecat, descoperi o ladă plină până sus cu exemplare în lichidare de stoc. Scotoci nerăbdător. Titlurile oscilau între Episoade Naționale, al spaniolului Pérez-Galdós, și Istoria Romei de Indro Montanelli, trecând printr-un manual de chiromanție, trei cărți de șah, două geografii și nenumărate romane de toate genurile. Se întoarse spre femeie: — La cât le lăsați dacă le iau pe toate? Îl privi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
deloc în peste un secol.“ Ce diferență era între yubani, care se opuneau trecerii șoselei, și cei care s-au opus venirii conchistadorilor? Și unii și alții luptau pentru același lucru: independență și libertate. Între dușmanii lor exista o diferență. Spaniolii au venit în numele lui Dumnezeu să caute aur, înarmați cu spade și archebuze. Cei de acum veneau în numele Progresului, să caute cupru, înarmați cu avioane și mitraliere. Trecuseră patru sute cincizeci de ani de când Francisco de Orellana a trecut prin acele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
socotește. Prinde și ipoteza că ar lucra și ea pe undeva. Dacă ei se aranjează, au spus că ne cheamă și pe noi. Adică pe amîndoi? Da. Eu fără tine nu mă duc. Timpul trecea repede și după șase luni "spaniolii" telefonează. Sîntem și cu nevestele și cu copiii aici. Hai, vino și tu, ți-am găsit servici. Dar cît aveți pe lună? Punem 1000 de euro deoparte lunar. Vasile nu-i prea încîntat, dar Maria are ochii strălucitori. Noi, Vasile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
destinație, opresc la un Motel nemaipomenit de frumos să bea o cafea. Un bătrîn de vreo șaizeci de ani intră în vorbă cu ei. Eu sînt proprietarul. Unde mergeți? Vasile înțelege ceva, dar nu poate vorbi. Cînd aude de România, spaniolul cheamă un român să traducă. Rămîneți la mine. Școala este la 5 km și vă fac acte în regulă. Spaniolul are mare încredere în familia de români și plusează la salarii. Rămînem, decide familia Degeratu. Chiar că au nimerit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în vorbă cu ei. Eu sînt proprietarul. Unde mergeți? Vasile înțelege ceva, dar nu poate vorbi. Cînd aude de România, spaniolul cheamă un român să traducă. Rămîneți la mine. Școala este la 5 km și vă fac acte în regulă. Spaniolul are mare încredere în familia de români și plusează la salarii. Rămînem, decide familia Degeratu. Chiar că au nimerit-o bine. Lucrau toată săptămîna, din zi în noapte, dar aveau unde locui și mîncarea era gratis. Și mai era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
salarii. Rămînem, decide familia Degeratu. Chiar că au nimerit-o bine. Lucrau toată săptămîna, din zi în noapte, dar aveau unde locui și mîncarea era gratis. Și mai era o... obligație. Mică de tot, de care știau doar Maria și spaniolul cel bătrîn. Parcă, parcă știa și Vasile ceva, dar banii se adunau și speranțele erau tot mai îndreptățite. În fond, ce poate moșneagul ăsta? Să dăm cu piciorul la noroc? Astea-s fleacuri, Vasile, întărea și Maria. Victoria lui Cezar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la Atlantic, apoi a trecut În Spania unde, Într-un sat de lângă Madrid, locuia fratele ei. - Plin de români acolo, vai de capul lor, trăiesc mai rău ca aici. Dar strâng bani și trimit acasă, muncesc orice, să știi că spaniolii se poartă frumos cu ei. Faini oameni, spaniolii ăștia, amabili, relaxați. Madridul nu i-a plăcut cine știe ce. Prea imperial. Dar s-a Învârtit și prin Împrejurimi, Salamanca e o minune. Acolo a Întâlnit-o pe Andreea, o Întâmplare fericită. Cristina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Într-un sat de lângă Madrid, locuia fratele ei. - Plin de români acolo, vai de capul lor, trăiesc mai rău ca aici. Dar strâng bani și trimit acasă, muncesc orice, să știi că spaniolii se poartă frumos cu ei. Faini oameni, spaniolii ăștia, amabili, relaxați. Madridul nu i-a plăcut cine știe ce. Prea imperial. Dar s-a Învârtit și prin Împrejurimi, Salamanca e o minune. Acolo a Întâlnit-o pe Andreea, o Întâmplare fericită. Cristina Își bea cafeaua pe o terasă, o vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fantastică și totuși plină de suflet a familiei pe care am cunoscut-o pe străduța mizeră din Brooklyn i-aș putea povesti gazdei mele. Și i-aș putea spune o mie de alte lucruri despre oamenii din jurul meu - despre armenii, spaniolii, irlandezii de pe străduță, care vin acasă În zilele de lucru și deschid aparatele de radio pînă ce totul vuiește de mii de sunete distonante, care vin acasă sîmbătă ca să se Îmbete și să-și bată nevestele - a căror existență, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor, l-au chemat pe tatăl lor, numai bărbații care l-au căutat pe tot Întinsul globului ajung să cunoască Catawba - asta Îi reunește pe toți bărbații care au trăit pe acest pămînt. Iată cum s-a descoperit Catawba: un spaniol chior, de pe vremea primilor călători, hoinărea pe coasta americană dincolo de tropice, vrînd poate doar să vadă ceea ce era de văzut. În relatarea despre călătoria sa nu povestește cum de-a ajuns pe acolo, dar foarte probabil că se Întorcea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
jalnică și avea mare nevoie de ajutor: pînzele erau sfîșiate, vasul găurit, iar rezervele de hrană și apă pe sfîrșite. Într-o noapte, În timpul unei furtuni dezlănțuite În dreptul unuia dintre cele mai periculoase și renumite capuri ale coastei Atlanticului, vasul spaniolului cel chior a fost mînat spre țărm și aproape sfărîmat. Printr-o adevărată minune a reușit să se strecoare printr-o strîmtoare, iar la ivirea zorilor s-a trezit plutind liniștit Într-un canal larg, cu apă sidefiu-cenușie. CÎnd se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
jos, nisipos și parcă pustiu. Apa cenușie și răcoroasă a dimineții bătea ușor În flancurile vasului: din imensitatea vijelioasă a mării ajunsese În monotonia pustie a acestui țărm. Un țărm atît de arid și de sumbru nu mai văzuse nicicînd spaniolul cel chior. Într-adevăr, pentru un om care acostase de atîtea ori pe marile țărmuri ale Europei și văzuse malurile tocite de calcar, verdele luxuriant al dealurilor și pămîntul cultivat Împărțit În parcele, care Întîmpină marinarul ce se Întoarce după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aproape directă cu cei care au trăit pe el și ale căror rămășițe sînt Îngropate În el - acest țărm care se Întindea cu nepăsarea uriașă a naturii În tăcere și singurătate trebuie să fi avut un aspect neobișnuit de pustiu. Spaniolul a resimțit aceasta, iar Înfățișarea aridă și pustie a locului este notată conștiincios În jurnalul său, care, În cea mai mare parte, oferă o lectură destul de seacă. Aici Însă spaniolul este cuprins de o emoție ciudată, care se simte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
singurătate trebuie să fi avut un aspect neobișnuit de pustiu. Spaniolul a resimțit aceasta, iar Înfățișarea aridă și pustie a locului este notată conștiincios În jurnalul său, care, În cea mai mare parte, oferă o lectură destul de seacă. Aici Însă spaniolul este cuprins de o emoție ciudată, care se simte În scrisul său, dînd culoare și vibrație Însemnărilor sale cenușii. Lumina soarelui de dimineață Împurpurează discret apa; imens și auriu, el se Înalță din mare, din spatele șirului de dune marine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cuprins de o emoție ciudată, care se simte În scrisul său, dînd culoare și vibrație Însemnărilor sale cenușii. Lumina soarelui de dimineață Împurpurează discret apa; imens și auriu, el se Înalță din mare, din spatele șirului de dune marine și deodată spaniolul aude ropotul iute al rațelor sălbatice trecînd peste vasul său În Înaltul cerului, În zbor rapid și drept, ca niște proiectile. Pescăruși mari și grei, de un soi și de dimensiuni nemaivăzute, plutesc pe deasupra vasului În cercuri largi scoțînd țipete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
obsedante: parcă orchestrează această pustietate, dau glas singurătății, umplu inimile celor care-au venit de-o bucurie stranie. Căci, parcă În urma unor schimbări subtile și profunde, petrecute În structura sîngelui și țesuturilor lor, datorită aerului pe care-l respiră, oamenii spaniolului cel chior par acum stăpîniți de o bucurie sălbatică, Încep să cînte și să se simtă, cum s-ar zice, „miraculos de fericiți“. În timpul dimineții vîntul s-a mai Întețit puțin, spaniolul și-a Întins pînzele și a pornit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lor, datorită aerului pe care-l respiră, oamenii spaniolului cel chior par acum stăpîniți de o bucurie sălbatică, Încep să cînte și să se simtă, cum s-ar zice, „miraculos de fericiți“. În timpul dimineții vîntul s-a mai Întețit puțin, spaniolul și-a Întins pînzele și a pornit-o spre țărm. Pe la amiază naviga de-a lungul coastei, foarte aproape de mal, iar la căderea nopții poposise la gura unui rîu. Își strînse pînzele și ancoră acolo. În apropiere de mal se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aceste regiuni“ și se vedea clar că sosirea lui crease mare panică printre localnici, căci unii, care fugiseră În pădure, se Întorceau acum, iar alții alergau pe mal Încolo și Încoace, arătînd cu mîna, gesticulînd și făcînd mare zarvă. Dar spaniolul cel chior mai văzuse indieni - pentru el era o poveste veche, care nu-l mai impresiona. CÎt despre oamenii lui, se pare că exuberanța ciudată care-i cuprinsese de dimineață nu se stinsese Încă și le adresau indienilor glume obscene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
impresiona. CÎt despre oamenii lui, se pare că exuberanța ciudată care-i cuprinsese de dimineață nu se stinsese Încă și le adresau indienilor glume obscene și „rîdeau și zburdau ca nebunii“. Totuși, În ziua aceea n-au coborît pe uscat. Spaniolul cel chior era istovit, iar echipajul era epuizat: au mîncat ce mai aveau, niște stafide, brînză, au băut vin și, după ce au pus oameni de strajă, s-au culcat, fără să le pese de focurile ce licăreau În satul indian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]