2,941 matches
-
să capete pelicula încleiată a unei urdori lipicioase e suficient ca o lipitoare să-și lipească ventuza de respectiva suprafață. Tot așa cu filosofia: e îndeajuns ca o ventuză cu efect ilariant să se cupleze pe o problemă cu miez speculativ ca profilul ei să prindă mîzga unei dispoziții hazoase. Atîta doar că ceea ce se pierde e conștiința întîlnirii cu un irevocabil mister. Hohotul mucalit nu predispune la meditații înfiorate, iar filosofia, cînd e luată ca pretext parodic, îți dă senzația
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
adâncă, de când integrează benevol contradicțiile și incongruențele din lumea externă, tot mai misterioasă, spre deosebire de infatuatul raționalism transmis de epoca Luminilor. Ajungem însă în miezul uneia din acele bizarerii care fac doxa postmodernă nesuferită. Științele, cele concret investigatoare, ca și cele speculative, se dau la o parte de bunăvoie și trec drept niște biete îndeletniciri periferice, chiar în momentul maximei lor străluciri! În vreme ce praxisul productiv-comercial dictează peste tot și tinde să ne facă viața de zi cu zi imposibilă, iar între timp
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
comentatori de azi ai literaturii române, Sanda Cordoș se încăpățânează să vadă partea plină a paharului chiar când el e aproape gol. Cele mai captivante părți ale Lumilor din cuvinte nu vizează însă reconstituirile documentare ale perioadei staliniste (extrem de săracă speculativ chiar pentru cei mai creativi interpreți), ci incursiunile tematice în epoca ceaușistă și în cea post-revoluționară. Se poate vorbi aici de „incursiuni” propriuzise întrucât Sanda Cordoș își alege subiecte în măsură să dea seama de „aisbergul” scufundat al societății comuniste
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
care reușește să impună altora propriul gust. Dar pentru asta are nevoie de o filosofie menită a-i argumenta gustul. Drama criticilor literari stă în neputința unei filosofii proprii din interiorul căreia să-și poată formula verdictele estetice. Neavînd orizont speculativ, judecățile lor stau în aer, ca niște improvizații care caută să se muleze pe conturul operei comentate. Și fiindcă nu au punct de sprijin în afara literaturii, care în ea însăși nu poate ține loc de viziune filosofică, criticii nu-și
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
un regim colonial sui generis că unica modalitate de-a se salva fizic ar fi obediența necondiționată față de sistemul rusofon. În consecință, măsurile represive urmăreau distrugerea memoriei istorice, spălarea creierului, mancurtizarea: "Să nu uităm că mancurtizarea - termen bogat în implicații speculative - a fost introdusă în limbajul nostru simbolic de un scriitor ieșit din sînul unei naționalități cotropite de regimul sovietic, reușind să sintetizeze realitatea unei politici de asimilare etnică, nemaicunoscută pînă atunci în istorie". Spre deosebire de țările din Est, pe teritoriul cărora
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
despre autorități situate mai presus de dubiu (Mircea Martin, Ion Vianu, Ion Ianoși, Marta Petreu, Florin Manolescu, H.R. Patapievici, Nicolae Manolescu, Eugen Negrici), cei despre care scrie Gelu Ionescu sunt, în tot cazul, autori foarte serioși, mai degrabă documentați decât speculativi (Simona Sora, Ilina Gregori, Florin Țurcanu, Alexandra Tomiță). Semnificativ e și faptul că printre volumele luate în discuție aici nu e nici unul de cronici literare. Ștacheta rămâne, deci, la înălțime. Alese cu acribie, dintre cele mai interesante apărute în ultimii
Vechi chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4486_a_5811]
-
adică miros în adulmecarea formulei lui de spirit; și 3) privire de învăluire, adică voința de a nu abdica în fața problemelor punctuale pentru a neglija întregul. Vasile Băncilă are fler discriminator și are intuiție, dar nu are lărgime a vederii speculative, părînd atins de clasicul prezbitism de care suferă cei care au stat prea aproape de Nae Ionescu: nu-i văd gîndirea din prea multă intimitate cu el. La asta se adaugă lipsa de apetit în legarea unei narațiuni coerente pe seama conferențiarului
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
drepturile individului, cu o oligarhie plutocratică care conduce din culise Europa. Să ne întrebăm atunci dacă Vasile Băncilă l-a înțeles pe Nae. Ideologic și omenesc, fără îndoială că da. Filosofic însă, discipolul e sub nivelul maestrului, stilistic, cît și speculativ. Dar lacuna aceasta e prea mică față de bazarul de anecdote și picanterii cu care te întîmpină volumul. Și apoi, vorba lui Carl Schmitt din Glossariumul anilor ‘47-‘51: „Gib deinen Feinden nicht die Möglichkeit, dich zu begreifen.” („Nu le da
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
primei perioade victoriene. Deși maeștrii stilului hard-boiled din categoria Hammet și Chandler și-au asumat cu dezinvoltură rolul de „inventatori ai genului” ei sunt doar beneficiarii târzii ai unui proces evolutiv lent, dar continuu. Îndeosebi Raymond Chandler, prin abilitatea lui speculativă, a reușit să impună opinia că ne aflăm în fața unei „generații spontanee”, care nu datorează nimic predecesorilor. Eroare: le datorează aproape totul. Chiar dacă teza autogenerării ar avea un fundament - firește că nu are! -, tot ar trebui să amintim ceea ce generația
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
de aur a phan tastikonului) fără a ocoli argumentele din care logica trebuie să servească tuturor științelor, inclusiv lingvisticii, și ea atentă asupra unor aspecte ale echivocației, ale omonimiei, ale raporturilor sintactice conjunctive și disjunctive etc. Sofismele sunt de natură speculativă, iar adevărul lor este unul tendențios înșelător cu atât mai mult cu cât, paradigmatic, urmează tiparul raționamentelor de judecare determi nativă, inducția și analogia, își MANIERISMUL LOGIC ȘI RAȚIUNILE CONFLICTUALITĂȚII așază premisele în prosilogisme ca și în episilogisme ori se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
2012, că foarte multe poeme sunt departe de a se încadra într-un univers newtonian proiectat a fi astfel, a trebuit să redactez un poem special în acest sens. Structura poemului are suficiente elemente de modernitate, conținând destule incizii narative. [...] Speculativ, într-un cadru larg (poemele reușite ideatic și estetic), se pot încadra în sintagma filosofie a naturii...» . Mulțumire mărului revelator de gravitație știut (de-aproape două milenii și jumătate) și de Platon de Atena, cu privire la zalmoxian-dacica artă a busuioc descântecului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de corpuri de case, care se răsucesc și se întortochează după capriciile terenului - aici, în afară de mare, nimic nu e plat și orizontal." Și pentru că vorbeam de memorie, trebuie spus că la Petre Răileanu aceasta este una proustiană, infinit asociativă și speculativă, o memorie a literatului în care amănuntul factual îl cheamă mereu pe cel simbolic. Astfel, scrierile din acest volum sunt senzuale și intelectualizate deopotrivă, iar percepției directe a autorului îi replică în permanență, contrapunctic, citatul literar. Stilul, ușor pedant în
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13708_a_15033]
-
deceniilor, am informat pe larg pe cititorii "R.L." (cronicile mele despre simpozioanele internaționale ținute în Austria, Franța, Italia, Norvegia fiind reluate și în volumul Dostoievski: quo vadis homo?, Univers, 2000). În cadrul acestui proces, s-a trecut de la afirmarea unor teze speculative, ideologice și religios-dogmatice, la interpretarea mai adecvată a moștenirii artistice și filosofice a scriitorului. Ca să ajungem la dezvăluirea unui sistem categorial-axiologic - ontologic, de cunoaștere, etic și estetic - au fost utile și demersurile trecătoare, cel structuralist sau semiotic, pe cînd metodologia
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
bursă. Cert este că dl Boc nu a profitat de clauzele contractuale care îi permiteau să modifice redevența, după intrarea în UE. De Ce News: Care ar fi celelalte pârghii nefolosite de guvern? Iulian Iancu: Petrom face profit pe un joc speculativ, legat de prețul petrolului la bursă. Cu alte cuvinte, acești bani îi cad din cer. Există o taxă, numită Wind fall, sau popular spus Taxa Robin Hood, prin care statul ia o cotă din aceste profituri nejustificate de un efort
INTERVIU: Scumpirea benzinei îi convine lui Emil Boc. Statul român avea, prin contractul de privatizare, trei pârghii de intervenţie, nu a folosit niciuna () [Corola-journal/Journalistic/53255_a_54580]
-
aforisme, comentarii de lectură, însemnări autobiografice - dau simultan o impresie de policromie și coerență. Autorul își alimentează și verifică ideile-obsesie recurgând la cele mai diverse discipline, de la matematică și logică până la științele naturii, teologie sau arte, dar în desfășurarea aceasta speculativă există o perfectă armonie internă. Jurnalul de idei este cea mai bună introducere în gândirea lui Noica, în sistemul său filozofic și chiar în Weltanschauung-ul și psihologia sa. GABRIEL LIICEANU DESPRE URĂ Așa cum despre moarte nu se poate vorbi
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
rămâne mereu "distorsionat" (263). La modul inteligent și sugestiv, ar spune L. Boia, astfel procedează G. Călinescu în istoria personală. În cea de la capătul perioadei proletcultiste (Istoria literaturii române, I, 1964), E. Negrici observă și sancționează "zbaterea dramatică a geniului speculativ călinescian, devenit inept și confuz în încercarea de a acomoda contrariile" (254). Ce impută E. Negrici criticii literare, criticilor? Percepția globală ajunge aceea că, dacă ar fi avut din ce să selecteze criticii noștri, am fi clădit o altă literatură
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
omenirii. Avem de-a face cu cazul trist al stingerii unei ilustre ramuri tradiționale, la capătul unei istorii care a semănat cu o lungă bătălie dusă în numele absolutului divin. Că larma bătăliei s-a domolit și că, din rîndul beligeranților speculativi, s-a înfiripat o procesiune mortuară ce a culminat într-un tîrziu cu îngroparea renumelui metafizicii, acest detaliu ține de regulile seci ale selecției culturale: sunt discipline care dispar cu totul din istorie, lăsînd în urmă cîteva cărți sau măcar
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
descuraja pe cercetători. Sub unghi pragmatic, toată cultura umanistă e inutilă, și totuși nu o abandonăm. Unul din intelectualii care se încăpățînează să nu abandoneze metafizica este profesorul universitar Ștefan Afloroaiei. Meticulos, consecvent și înzestrat cu o latură indispensabilă inteligențelor speculative - o umoare contemplativă fără de care accesul la filozofie este imposibil -, Ștefan Afloroaiei a scris o neașteptată pledoarie în favoarea metafizicii. Ca să-i caracterizez conținutul cărții nu trebuie decît să răstorn nuanțele sumbre pe care le-am rostit mai înainte. Nu-i
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
asemenea ierbii cîmpului sau altfel, că în această lume este sau nu singur? Or, astfel de chestiuni, care pot frecventa atît mintea tăietorului de lemne, cît și pe cea a unui fizician distins, atît omul ce pare indiferent la idei speculative, cît și pe acela care le crede prea abstracte, vane, astfel de chestiuni țin, cum bine a spus Kant, de o dispoziție naturală a minții omenești. Cu alte cuvinte, metafizica este întotdeauna la lucru, înainte de toate însă Ťca dispoziție naturală
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
Afloroaiei intuiește foarte bine dificultatea unei asemenea viziuni atunci cînd scrie: Însă cum s-ar putea vorbi acum cu privire la dispoziția metafizică a omului din acest interval de timp? Altfel spus, în ce mod pot fi reluate unele întrebări de natură speculativă, precum cele enunțate mai sus?" (p. 11) Răspunsul lui Ștefan Afloroaiei e următorul: în momentul cînd omul se lovește de propriile limite de pricepere, cînd așadar se împiedică de paradoxuri, de contradicții sau pur și simplu de neputința de a
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
alta, volumul lui Ștefan Afloroaiei are o netăgăduită valență didactică. Te învață carte prin analiza unor teme ale metafizicii tradiționale. Scrisul autorului nu e tehnic și nici retoric în sens facil. E mai curînd eseistic în forma uzuală a considerațiilor speculative. Detaliu care confirmă o nuanță spusă anterior, și anume că metafizica are un rost educativ: îți pune la îndemînă acele tipare de gîndire de care se leagă pînă la urmă cultura noastră umanistă.
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
că "obsesia umplerii golului", "inducerea senzației de avuție", înmulțirea artificială a curentelor, școlilor, direcțiilor și conceptelor, inventarea miturilor fondatoare și "scormonirea după strămoși de vază" sunt operațiuni predilecte în istoriografia noastră serioasă. Inclusiv - pe o treaptă mai înaltă de subtilitate speculativă - în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu. Și din acest tablou, nu numai din plenarele lui Nicolae Ceaușescu, își vor trage ulterior protocroniștii lița lor tricoloră. Iată un singur exemplu: "Dintre puținele, bietele noastre bâiguiri
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
se aseamănă foarte mult cu Mircea Nedelciu, prieten și coleg de generație. Deosebirea constă în faptul că Mircea Nedelciu era mai ingenios, mai dezinvolt, adăugând chiar o notă de umor în cea mai aridă demonstrație textualistă. Dar amândoi sunt la fel de speculativi și de teoretici. Li se potrivește foarte bine sintagma lui Mircea Nedelciu: ei fac "inginerie textuală". În Pupa russa (Ed. Humanitas, 2004), Gheorghe Crăciun e mai natural și mai convingător, mai realist, mai savuros și mai atractiv decât în oricare
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
i-a parcurs cărțile anterioare, Iuvenal (2002), respectiv colecția de eseuri Și totuși clasicii (2007), înțelege la ce mă refer. Demersul critic al Alexandrei Ciocârlie e, de la un capăt la celălalt, curat interpretativ. Cercetătoarea problematizează în permanență, dar fără elan speculativ, ceea ce îi trimite uneori concluziile într-un plan subsidiar. Scoase de acolo, ele se arată în toată splendoarea și îndrăzneala lor. La una m-am referit chiar în primele rânduri ale cronicii. Foarte interesante observații se deduc, iarăși, din capitolul
Orașul invizibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6335_a_7660]
-
cu prejudecățile celor care inevitabil cred că dacă ai ales drept subiect dorul sau nostalgia se cheamă că glosezi simple marginalii la propria-ți trăire. E o carte impresionantă, ca volum, calibru, ideatică. Deși atinsă de morbul studiilor culturale (adică speculativă uneori dincolo de bunul gust și de rigorile logicii), se citește ușor, cu imensă plăcere, chiar dacă nu pe nerăsuflate. Ideile, ipotezele, raționamentele te obligă să reflectezi, să cauți verificări empirice în ceea ce ai auzit sau cunoscut pe cont propriu. Ăsta e
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]