5,301 matches
-
tine. Ești atât de... puternică. Ea răspunse cu un oftat. —Ai minibar? Pune-mi ceva de băut. Mă duc până la baie. — Bene. Bene! Abia dacă se putea strecura în baia lui, pentru că era plină de produse pentru îngrijirea pielii, șampoane, spume, loțiuni și parfumuri. Avea mai multe ca ea. Ce femeie! Își strâmbă gura, dezgustată. Pe etajera de la duș erau niște sticluțe frumoase de șampon și gel de duș și Lisa își spuse că le va fura înainte de a pleca. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aruncat un braț de produse pentru îngrijirea părului pe biroul ei și i-a spus: —O mie de cuvinte. Să fie... —Știu, sexy. Căutând o temă pentru pagina ei, Ashling aruncă o privire peste produsele împrăștiate pe masă. Era o spumă pentru volum, un fixativ care promitea să ridice părul de la rădăcini și un șampon care conferea formă - toate numai nebunii pentru femei care își doresc un păr bogat. Dar mai era și o mască împotriva firelor rebele, un complex calmant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
spuse ea, pierdută pentru omenire. M-am tâmpit de tot, fată, gemu ea. Profund speriată, Lisa s-a dus să se întâlnească cu altă femeie care făcuse un copil. Eloïse, editor de feature la Chic Girly. Ce faci? întrebă Lisa. —Spume din cauza lipsei de somn, răspunse Eloïse. Era mai rău. Deși trecuseră șase luni de când Eloïse născuse, încă arăta ca și cum era îngropată până la gât în nisip. Și mai era ceva. Nu îi mai păsa, își pierduse duritatea. Era vorba despre editorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
auzea pretutindeni și te fermeca. După o vreme de admirație, un sunet prelung se auzi de nicăieri. Am luat-o la fugă prin pădurea stranie, până ce am ajuns în vârful unui munte, pe stâncării. Acolo, o pasăre cu pene ca spuma laptelui, de o frumusețe neimaginată a venit din depărtare. S-a așezat lângă mine și a stat așa în tăcere, până ce soarele, coborând pe bolta nesfârșită, a început să se ascundă încet pe după brazi. Cerul căpătase nunțe trandafirii. Mărețul astru
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
pe sus și am zburat împreună cu ea peste case și blocuri, peste dealuri și munți împodobiți cu zăpadă argintie, peste mări și țări, până când am zărit un castel imens, străjuit de doi ursi polari, cu blana pufoasă și albă ca spuma laptelui. Niște oameni de gheață ne-au condus până la palat. Eram uluită! Era un palat cu totul de cleștar, cu turnuri înalte, împodobit cu diamante asemeni celor de pe rochia crăiesei. Îmi era frig și abia așteptam să intru înăuntru. Am
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
muntelui falnic. În rochițe de rouă, parfumuri și culori strălucitoare, florile înveselau peisajul rustic. Satul părea un uriaș tolănit printre cetini de brazi, pini și mesteceni viguroși. Își purta solemn cușma de nori pufoși și fredona, parcă, o baladă din spuma undelor zdrumicate pe pietrele lucioase. Când am înaintat pe cursul apei cristaline, o uliță îngustă își deschise brațele spre mine. Atunci am deslușit într adevăr frânturi de baladă: vioara lui Ciprian Porumbescu răsuna în desișul munților, care ascultau cucernici. Ecourile
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
vă văd, băieți. — De ce-ai începe tocmai acum? îl întrebă Fritzie și-i trase una în boașe. Tipul se chirci de durere. Fritzie îl apucă de ciuful de la ceafă și-l plesni cu putere. De Witt începu să facă spume la gură. Fritzie îi dădu drumul și-și șterse pomada de pe mână pe mâneca lui. De Witt se prăbuși la pământ, apoi se târî până la closet și vomită. Când încercă să se ridice, Fritzie îi împinse capul înapoi în closet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
cu numărul patruzeci și trei. Cu toții o s-o tăiați, iar cel care o tranșează cel mai bine va fi declarat câștigător! Issler închise ochii și își mușcă buza de jos. Bătrânul Bidwell se învineți la față și începu să facă spume la gură. Durkin mirosea de parcă ar fi făcut pe el și am văzut că Orchard are încheieturile rupte, răsucite în unghi drept, cu oasele și tendoanele la vedere. Fritzie scoase un șiș mexican și, apăsând pe un buton, îi deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
spuse rahat din nou și se Îndreptă cu pași apăsați pe coridor spre automatul de cafea de lângă lifturi. Apăsă tastele corespunzătoare și Îi Înmână lui Logan un pahar de plastic cu un lichid maro, Înțepător și apos, acoperit cu o spumă albă destul de vagă deasupra. — OK, spuse el. Deci Chalmers iese din discuție În cazul Reid. Logan Încuviință din cap. — Un criminal e Încă În libertate, vânând băieți tineri. Insch se prăbuși pe automatul de cafea, făcându-l să se clatine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
care se mândrea mult cu imaginea sa. Tipul de pe fundul sertarului avea o burtă de bere, iar antebrațele și umerii aveau mai mult grăsime decât mușchi. Chiar și fără paloarea morții, ar fi fost alb ca brânza. Piele albă ca spuma laptelui, cu alunițe și o iritație ușoară. Și fără rotule. Ambele picioare păroase aveau găuri zdrențuite În locul unde la oamenii normali erau genunchii. Carnea era smulsă În dreptul articulației, iar osul gălbui Împunsese țesutul hăcuit. Cine făcuse chestia asta nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
luat naiba. Chiar acolo În cameră. Apoi apare bastardu’ de frate-su ăla delicat din dormitor, jelind, Învelit tot În halatu’ lui roz. Și io n-aveam nici o părere. Știi, mă gândesc că se duce să facă vreo baie cu spumă sau ceva d-astea. Doar că aud ceva, ca un copil care bocește. Scutură din cap amintindu-și. Ticălosu’ stă acolo și țipă la mine: „Nu poți să intri aici! Nu poți face așa ceva!“. De parcă pe mine mă-nteresează. Și-acu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sale atingând nisipul ca printr-o sită de lumină, am observat că urmele pașilor mei nu apăreau în spatele ci în fața mea și dispăreau imediat ce puneam piciorul pe nisip. Era ca și cum fiecare pas ar fi fost semnalat de valurile oceanului și spuma împrăștiată pe nisip, care forma conturul unde intenționam să ajung, se aduna înainte cu o secundă și dispărea în clipa următoare, la fel de repede... am început să alerg, încercând să văd dacă viteza schimba ceva din faptul că pașii mei apăreau
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
argintul de pe obraz cu mâna, însă n-am reușit decât să mă mânjesc mai mult. Până la urmă m-am șters cu mâneca, în timp ce ea râdea, sărind peste valuri și sclipind ca o imagine ce se îndepărta într-un vârtej de spumă, agitând valurile, ca un miraj instabil și amețitor. De ce râzi? am strigat după ea, tocmai când era să dispară. Și unde te grăbești? Știam că nici o sirenă nu rămânea la vedere prea mult, vreodată, în acea lagună... însă aș fi
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
cu frunze întunecate, un singur munte, foarte înalt, ce se ridica solitar din mare. Căpitanul îi înștiință: — E Samothracia. Se apropiau de ea dispre miazănoapte, pe o mare pe care vântul își schimba mereu direcția; valurile verzi aveau margini de spumă când se loveau de stânci. — Samothracia nu are armată, spuse Zaleucos, dar nimeni n-a îndrăznit s-o atace. Prin niște ritualuri vechi și crude, aici erau adorați Kabiroi, zeii sosiți din ținuturi îndepărtate. În dialectul din Beotia, Kabiroi însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
din șa și căzu. Încercă să se ridice cu greu, iar Gaetulicus văzu că avea mâinile legate, că era plin de noroi și speriat, cu hainele în dezordine... Era Lucius Vitellius, complicele său. Fără să coboare de pe calul plin de spume, Împăratul le ordonă imediat gărzilor germanice să-i aresteze pe Gaetulicus și pe cei cinci tribuni menționați în scrisoare. Germanii se supuseră orbește, într-o clipă. Cu un sentiment de triumf, el văzu că, la acea comandă dramatică, nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
formă de posesie. Ochiul este Îndrăzneț și insinuant: În fiecare dimineață, mergeam s-o văd cum se scaldă; o contemplam de departe când se afla În apă, pizmuiam valul moale și calm ce o mângâia pe coapse ș-acoperea cu spumă acest piept atât de viu, eu vedeam conturul membrelor sale sub veșmintele ude ce le acopereau, vedeam inima sa bătând, pieptul său ce se umfla, contemplam În mod mecanic piciorul său ce se sprijinea pe nisip și privirea mea rămânea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pentru a trăi esențele, ca și când le-ar mânca, inconștienți, legați de corpul lor material. 7 august 1965 Lui M. Eu nu știu să te caut În gesturi de femeie. De vrei să te iubesc, fii crud. Ispită, balon multicolor de spumă, apropie-te, Îmbată-mă, e rândul tău să-mi treci pe dinainte - paradă de neliniști! 8 august 1965 Zborul Începe acolo unde se termină setea de aripi și, dacă el se cheamă prăbușire, puțin Îmi pasă. Ultima scrisoare către Arthur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o avea ușor deschisă, iar ochii ficși - aproape ca și cum ar fi avut o criză sau ca și cum ar fi fost un om din ăla care a avut un atac cerebral și nu poate vorbi: aproape că mă așteptam să-i apară spume la gură. — Mamă, ești bine? Eu sunt - Sally. Răspunde-mi, pentru numele lui Dumnezeu: ce se-ntâmplă? — Eu... eu... începu ea în cele din urmă și puse pila de unghii jos pe suprafața de sticlă, ridicând mâna cealaltă de pe cartonaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
pieptul lui. Oftă. — Sunt plictisită, Gilles. M-am săturat de toți bărbații, de atâtea nume și chipuri pe care nu trebuie să le încurc. Să nu mai zic de produse! Baia mea arată ca o farmacie. Găsești în ea atâtea spume de ras și săpunuri că mi-aș putea deschide o afacere. — Adi, dragă — știa că ei nu-i place diminutivul ăsta așa că-l folosea de câte ori avea ocazia — ești atât de nerecunoscătoare. Tu îți dai seama câte fete n-ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
întrebă Gilles. — Duncan a cunoscut una de douăzeci și trei de ani care moare să facă copii cu el. — Ah, păi sigur! Cum se simte? — De fapt eu nu cred că e distrusă, spuse Adriana lingându-și un puf de spumă de pe buză. Doar crede că ar trebui să fie. Tot spune chestii de genul “N-o să mai cunosc pe nimeni”, dar nu că îi lipsește Duncan. O să fie bine. Gilles oftă. — Visez să pun mâinile pe părul acela. Îți dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
hotărâtă să facă o baie înainte să adoarmă. — Adi, îmi împrumuți ceva de la tine în care să dorm? strigă Emmy din uriașa cadă de marmură. Golise deja toată sticluța de spumant de baie sub jetul de apă și făcuse o spumă abundentă, răspândind în toată baia un miros de eucalipt. — Ia ce vrei tu: mie lasă-mi setul mov cu neglijeu. E setul meu norocos. — Ți-e foame? strigă Emmy din nou. — Mor de foame. Chemăm room service-ul? Emmy intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
carnea. Însetat după toate mirodeniile, deschise cutia de Klim ca să găsească doar un praf alb. Își Îndesă În gură boabele grase, Înaintă prin iarbă pînă la marginea orezăriei și duse la buze puțină apă călduță din mîinile făcute căuș. O spumă bogată, cremoasă, aproape că Îl făcu să se Înece și vomită jetul alb În iarbă. Jim se uită surprins la această fîntînă albă ca zăpada, Întrebîndu-se dacă va muri de foame pentru că a uitat cum să mănînce. Citi instrucțiunile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care au zăcut În așteptare de clienți, birje, Forduri negre și pe vremea festivalului, Pobede bej cu perne de vinilin. Cilindrii de sticlă umplându-se cu gaz atunci când găzarul acționa manivele! Pâlnia pusă În gâtul sticlelor de un litru și spuma pe care o făcea petrolul lampant când acestea se umpleau ochi! Să facă lumină În lămpi, să ardă flacăra sub oale În mașinile de gătit! Mirosul de praf, balegă, fân și benzină! Amintire olfactivă din vacanțele petrecute la țară când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
sine grăitoare acelea că toți oamenii sunt creați egali; că ei sunt Înzestrați de către Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile și că printre aceste drepturi se numără viața, libertatea și căutarea fericirii”. Acum, dați colțul voioși spre Florărie. Înarmați cu Spumă de drojdie și vermut Mamaia. Dar și mai Înarmați se reped spre voi câțiva milițieni care vă fugăresc printre colonade ca să vă tundă pletele de beatelși. Te ascunzi Într-un bloc peste drum de Poarta Albă, bufet-restaurant. Dârdâi de frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
la ușa fiecăruia. Orice zi care vine e ca un fel de porție de viață, ca o izbândă a unui loz norocos. Singura salvare - cărțile, muzica, amintirile, propria conștiință. Teama ia forma unei liniști interioare. 20 aprilie Recitești Boris Vian - Spuma zilelor. Seara, la vernisajul unei expoziții - „Salonul refuzaților”: Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Ilfoveanu, Napoleon Tiron... trece ca o statuie lividă Nichita Stănescu 24 aprilie Interesantă reflecție În legătură cu calitățile de diagnostician ale lui Caragiale. „Omul, bunăoară, de par egzamplu, dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]