4,267 matches
-
odată, Ferdâșcenko, vorbești îngrozitor de mult și niciodată nu termini ce ai de spus! îi porunci Nastasia Filippovna, iritată și nerăbdătoare. Toți remarcară că, după recentul acces de râs bolnăvicios, devenise brusc morocănoasă, ursuză și irascibilă, ceea ce n-o împiedica să stăruie cu o încăpățânare despotică pentru satisfacerea acestui capriciu imposibil al ei. Afanasi Ivanovici suferea teribil. Îl înfuria și Ivan Feodorovici, care, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, își bea tacticos șampania și, poate, avea de gând să povestească ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el, numai din cauza lui și numai dintr-a lui... numai din curiozitatea care îi place lui... și că «răposatul» (astfel se exprima el cu încăpățânare, nu se știe de ce, despre generalul care încă trăia) chiar a fost un om genial!“ Stăruia în mod special asupra genialității, ca și cum din asta s-ar fi putut trage vreun folos în momentul acela. Văzându-i lacrimile sincere, Nina Alexandrovna îi vorbi în cele din urmă, fără pic de reproș și aproape cu duioșie: „Ah, aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu va fi slab pentru aceea că d-sa nu va lua parte la guvern, a spus că lasă d-lui C. A. Rosetti sarcina de care e vorba. D. prezident al Camerii declinând onoarea acestei sarcine, d. Brătianu a stăruit ca majoritățile Camerelor să dea mandat prezidenților acestora, dd. C. A. Rosetti și Dim. Ghica, spre a alege dânșii pe unul dintre membrii partidului guvernamental și a-l desemna Coroanii pentru ca dânsa să-l însărcineze cu formarea cabinetului. Majoritatea rămase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mulțumi cu dezvoltarea ce le-o acordă dreptul public pozitiv, stipulat prin tractatele europene. [30 mai 1881] ["ÎNCHIDEREA CHIAR... "] Închiderea chiar în mijlocul anului școlar a școalei de la Panteleimon a produs senzațiune în public și mai multe foi din capitală au stăruit să se deschiză iar școala, apelând mai ales la simțimântul de dreptate și de iubire creștinească a celor ce aruncaseră pe sărmanii elevi pe drumuri. Însă aceasta se întîmplă în cele dîntîi momente după închiderea școalei; în urmă sărmanii băieți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fel, urgența), admite a se primi furniturile cu 20 la sută scăzământ. Contracciul, d. Rosenthal, se plânge, protestează, dar sfârșește prin a se mulțumi și așa. La predarea furniturilor însă contracciul începe iar să protesteze, să se plângă și să stăruie; în urma stăruințelor contracciului, d. ministru consimte, după trecere de timp, a mai scădea scăzământul de la 20 la sută, la care se învoise și contracciul, la 12 la sută. "Și cum s-au făcut, întreabă interpelatorul, aceste contractări, pertractări și subtractări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atinge simpatiile alegătorilor. Cu scopul acesta partidul liberal a trimis o telegramă contelui Ignatief, ministru de interne, căruia bulgarii s-au obicinuit a i se adresa demult încă și în alte împrejurări. Prin acea telegramă i se cere de-a stărui pe lângă împăratul pentru a obține grațioasa protecție a M. Sale. Adiutantul general, conte Ignatief, a răspuns prin telegrama următoare care se publică aci, pentru a risipi interpretările discordante sau premeditate ce s-au dat de cătră presă relațiunilor guvernului rus
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
altfel rebeliunea a fost îndreptată în contra funcționarilor, nu în contra împăratului. Când Horea a fost trimis cu o suplică la împăratul a trebuit să jure comitenților săi nu numai că va da suplica în propria mână a împăratului, dar că va stărui ca împăratul să și citească hârtia în fața lui; căci, ziceau ei, ni se face multă nedreptate pentru că împăratul n-a citit plângerile noastre; el are mult de lucru și ceilalți nu-i spun adevărat. Foarte interesant este capitolul asupra religiunii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu fie silită a uza de această posibilitate. [12 iulie 1881] ["ZILELE DIN URMĂ SE COMENTASE... "] Zilele din urmă se comentase în ziarele din străinătate venirea generalului Ernroth la București. Unele din foile străine atribuiau vizitei generalului intențiunea de a stărui pe lângă șefii partidului roșu din București ca, prin învățăminte bine simțite, să facă pe confrații liberali din Bulgaria, pe d-nii Slaveicov, Zancov și Caravelov, să se împace cu principele Alexandru și să lucreze alături cu el la marea operă a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și pe care Caradalele sale de toată mâna nici nu sunt dispuse de a-l lua la serios. Dar ceea ce este neauzit și caracterizează din nou protestațiunile de patriotism ale foilor evreiești din capitală este obrăznicia cu care Alianța izraelită stăruiește pe lângă d. Gambetta, ministrul prezident din Franța, de-a provoca înlăturarea acestui reglement. Pe Rusia nu îndrăznesc s-o acuze, care alungă evreii în mod sistematic. Vai de evreii din Rusia în ziua în care Alianța ar îndrăzni să intervie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
doar o călătorie către viața veșnică și fericită, către limanul cel sigur și neînvolă burat al adevărului și al vieții de veci, nu putem Întrevedea nici un real folos al celor nepocăiți și indiferenți față de cele ale spiritului, atâta timp cât ei, dacă stăruie În propriile vicii și În indiferență, vor sfârși rău, În amărăciune și des‑ părțire veșnică de Dumnezeu. În ceea ce privește paguba și nemulțumirea celui drept, fiind atât de efemere, Părinții Bisericii nu le acordă mare atenție sau importanță, pri‑ vindu‑le comparativ
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să‑i stimuleze curajul pocăinței. Chiar după ce noi, oamenii cădem În nenumărate greșeli și fărădelegi, ofensându‑L și jignindu‑L, Dumnezeu ne cheamă, ne așteaptă Îndemnându‑ne să venim spre El, ne cheamă așa de mult și cu o așa stăru‑ ință, de parcă nu noi i‑am fi greșit, ci de parcă El ne‑ar fi greșit nouă. În acest sens, Sfântul Grigorie Dialogul spune : „Dar Dumnezeu vorbește (omului - n.n.) și Înapoia spatelui (acestuia - n.n.), căci Îl cheamă să se Întoarcă la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cere altă recompensă decât un răspuns de dragoste, așa Dumnezeu nu cere pentru dra‑ gostea Sa decât pe a noastră, să nu iubim doar cu vorba, ci 80 Suferința și creșterea spirituală mai ales să transpunem iubirea În faptă. Să stăruim În a‑i iubi pe oameni așa cum Îi iubește Dumnezeu. „Precum Dumnezeu fiind bun din fire și fără patimă, iubește pe toți la fel (...) așa și cel bun și nepătimaș, În aplicarea voii Sale, iubește pe toți oamenii la fel
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Trăiau pentru Dumnezeu și semeni. Iubeau pe toți oamenii, „căci nu iubeau nimic omenesc”97. Se jertfeau cu totul, Îngrijind bolnavii Încredințați lor spre slujire. Împreună pătimitori, Învârtind șiragul de metanii, se rugau nopți În șir, mergând În conti‑ nuu, stăruind În rugăciunea inimii sau spunând : „Doamne, ai milă de robul Tău”, și : „Sfinților Doctori fără de arginți, fiți mijlocitori pentru acest rob al Domnului” etc. De aseme‑ nea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
râdem”150. Ei nu au dorit nici suferința, nici moartea, ci au fost convinși că merg spre viața veșnică, pe care cred că au descoperit‑o. „Și câți dintre creștinii noștri de azi nu știu că trebuie să moară dacă stăruie mai departe să mărturisească credința creștină, pe Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 129 când, dimpotrivă, ar putea fi din nou liberi dacă ar tăgădui pe Domnul ? Dar ei nu pun preț pe viață, ci preferă să moară
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pentru iubirea Lui și să‑L slăvesc În durere. Multă vreme m‑am rugat așa. Dar Bătrânul meu mi‑a spus că asta este egoism și astfel Îl constrâng pe Dumnezeu. Dumnezeu știe ce‑o să facă. Așa că n‑am mai stăruit. Vedeți Însă că Dumnezeu n‑a uitat cererea mea și mi‑a dat această binefacere după atâția ani ! Acum nu‑L rog pe Dumnezeu să‑mi ia ce I‑am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apro‑ pii de Hristos, să mă unesc cu Hristos. Asta o doresc, dar n‑am izbutit‑o Încă - n‑o spun din smerenie. Dar nu‑mi pierd Îndrăzneala. Stărui. Mă rog să‑mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând : «Nu pot să mă rogă. Eu așa ceva n‑am pățit. Numai În ziua neascultării mele În Sfântul Munte am pățit asta. Rolul pozitiv al suferinței În viața noastră
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mine”), cuvântul „Doamne”, adică : „Doamne, câte boli și greutăți mă Încearcă etc.” Atunci fiecare „of” devine rugăciune, strigare către Părintele Cel ceresc. Uneori, În rugăciunile lor, creștinii cer să dobândească de la Dumnezeu ceea ce li se pare că este bine și stăruie În cererea lor, fără a‑I Îngădui lui Dumnezeu să le dăruiască ceea ce El Însuși știe că le este folositor și de suflet mântu‑ itor. Unii insistă În cererile lor, se Întristează când nu le dobândesc repede, iar când le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
stăruință În a rosti neîncetat cu mintea și inima rugăciunea lui Iisus, martirii Închisorilor comuniste sunt paradigmatici pentru bolnavii Încercați de grele dureri și suferințe. Acestora din urmă le‑ar fi de mare folos duhov‑ nicesc să Înceapă și să stăruie În practicarea acestei rugăciuni. 274 Suferința și creșterea spirituală Roadele ei sunt nespus de multe. Dulceața rugăciunii fier‑ binți a bolnavului Îi poate chiar copleși simțirea durerii sale trupești. În general, când rugăciunea este obișnuită și frecventă, influența ei În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
prezintă ca mulțumire către Dumnezeu Care, rugat fiind de ceilalți „frați”, i‑a adus vindecarea : „Atunci mă chinuiai cu durerea dinților și când s‑a Îngreuiat atât de mult, Încât nu puteam vorbi, a coborât În inima mea ideea ca să stăruiesc pe lângă toți ai mei, care erau de față, ca să se roage pentru mine, să Te roage pe Tine, Dumnezeul mântuirii de orice fel. Și am scris acestea pe o tabletă de ceară și le‑am dat ca să citească. De Îndată ce ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ele o prezență a lor În duh, Îi face pe credincioși să se simtă În legătură personală cu ei și, prin ei, cu Hristos. Credincioșii sunt convinși că rugăciunile sfinților mucenici sunt ascultate de Bunul Mântuitor, de aceea săvârșesc rugăciuni stărui‑ toare Înaintea moaștelor mucenicilor, pentru ca aceștia să mijlocească la Hristos‑Domnul pentru ajutorul și mântuirea lor. „Să venim, deci, necontenit la ei, să ne atingem de racla lor și să Îmbrățișăm cu credință moaștele lor, ca să luăm binecuvântare de la ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
E o idee pe care poetul o va relua în mai multe rânduri, la scurte intervale, în articole din revistele Punct și Integral, în termeni sensibil asemănători. „Mai presus de pulsul individual - se poate citi sub titlul Suprarealism și integralism - stăruie pulsul epocei. Există un fond social care fecundă stilul artistului în stilul vremei. Realizările de artă se proiectează pe un perete de contimporaneitate”. Sunt formulări ce participă la fondul comun de idei al tendințelor „moderniste” ale momentului, neavând în ele
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
urechea ațintită la toate vuietele dintr-însul, formăm împreună un centaur cu totul altfel decât cel din legendă, real, carnea mea îmbucându-se temeinic cu lemnul zgrunțuros și masiv ș...ț Să fiu atunci eu oare vasul comunicant, sângele meu stăruind la același nivel cu seva din creangă?” O astfel de ideală comuniune situează exteriorul mundan în cea mai strictă dependență de fluxul și refluxul sensibilității, asigură acel spațiu și timp al disponibilității absolute a spiritului, pentru care orice frontieră a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Părintele Stăniloae ajunge la unitatea ontologică în Dasein, demers foarte apropiat de al lui Heidegger. La ambii, prețul e o deconstrucție, una în plan teologic (vizând teologia scolastică supraviețuindă), cealaltă în plan metafizic. Deși omul modern e scindat, în el stăruie, arheal, unitatea spirituală în Duhul Sfânt, al Treimii. Iar omul e capabil de comuniune și cu natura, care e multiplă și dispersată. Omul dă centralitate naturii, echilibrând transcendența în imanență. De aceea, Părintele Stăniloae se vede îndreptățit să vorbească despre
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
uneori intitulată „Sensul cărții”, scriu Petru Manoliu, Ștefan Tita, G. M. Vlădescu. Articole mai semnează Romulus Dianu (Despre un diavolesc meșteșug), Ion Petrovici (Senzualitatea în artă), I. Peltz (O carte despre care se vorbește) și Petre Andrei (Rolul studențimei). Revista stăruie asupra „scandalului Cocea”, provocat de publicarea unor fragmente din romanul Pentru un petec de negreață, și face loc unui comentariu negativ despre romanul Adela al lui G. Ibrăileanu (Ion Tudosiu, Peste bord cu „Adela” d-lui G. Ibrăileanu). Sunt prezenți
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
el devine eroul întâmplării consemnate vădesc talentul unui povestitor ce își pune în joc imaginea cu subtilă ironie sau cu simulată candoare. În istorisirea căutării fiilor fugari ai lui Ipsilanti, situație prezentată cu savoare în ascunsele ei motivații psihologice, V. stăruie asupra succesului său la Curtea din Viena, unde îi sunt admirate blănurile de samur („pă mine la această asamblée mă dăscinsese damele și dă brâu, păntru ca să-mi vază șalul”) și vorba meșteșugită, care l-a impresionat pe ambasadorul Franței
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]