2,394 matches
-
pedepse de neispășit” (Cicero, De republica, 11, 19). În fața administrației edile din Roma era așezată o statuie a lui Empedocle: nu se știe de când și pentru cât timp. c) Intermediarii romani 1. Fondatorii literaturii latine (secolele III-II Î.Hr.) au strămutat la Roma din patria lor de origine, Grecia Magna, numeroase motive religioase și teologice. Livius Andronicus a adus epopeea eroică, mitul tragic și cântul coral liturgic. Quintus Ennius (239-169 Î.Hr.) din Rudiae, În Messapia, În al său Epicharmus, le
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lucreze În Germania, recent repuși În libertate. Recrutați cu milioanele de pe Întreg continentul pentru a munci În fabricile și fermele germane, ei erau risipiți În toată țara și În teritoriile anexate, formând În 1945 cel mai mare grup de persoane strămutate de naziști. Astfel, migrația economică forțată a fost principala experiență socială pentru mulți civili europeni, inclusiv pentru cei 280.000 de italieni mutați cu forța În Germania de foștii lor aliați, după ce Italia a capitulat În fața Aliaților, În septembrie 1943
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altul Între 1939 și 1943, În funcție de noile frontiere ale Transilvaniei aflate În dispută. Autoritățile sovietice au organizat la rândul lor o serie de schimburi forțate de populație Între Ucraina și Polonia: un milion de polonezi au fugit sau au fost strămutați În ceea ce era acum vestul Ucrainei, În timp ce jumătate de milion de ucraineni au trecut din Polonia În Uniunea Sovietică, din octombrie 1944 până În iunie 1946. În câteva luni, o regiune cândva pestriță, cu religii, etnii și limbi diferite, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de limbă germană din Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, regiunea baltică și vestul Uniunii Sovietice erau condamnate - și o știau prea bine. În orice caz, nu li s-a dat de ales. Încă din 1942, britanicii agreaseră propunerea cehilor de a strămuta după război populația germană din regiunea sudetă, iar rușii și americanii li s-au alăturat În anul următor. Pe 19 mai 1945, președintele cehoslovac Edvard Beneš decreta: „Am hotărât să eliminăm o dată pentru totdeauna problema germană din republica noastră”5
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mereu privită de URSS (și mai târziu de blocul sovietic) ca un instrument pur occidental, iar serviciile sale s-au limitat la refugiații din zonele controlate de armatele de ocupație vestice. Mai mult, cum IRO se ocupa nevoile refugiaților, persoanele strămutate de origine germană au fost private de sprijinul său. Distincția dintre persoane strămutate (despre care se presupunea că au, undeva, o casă la care se pot Întoarce) și refugiați (care intrau În categoria persoanelor fără adăpost) este doar una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Germania, România, Ungaria, Bulgaria etc.). Această distincție a fost invocată și atunci când s-au stabilit prioritățile de repatriere a refugiaților. Primii trimiși acasă au fost cetățenii țărilor membre ale Organizației Națiunilor Unite care fuseseră În lagăre de concentrare; apoi persoanele strămutate din țări membre ONU (cel mai adesea, foști lucrători În lagărele de muncă forțată); lor le-au urmat persoanele strămutate din Italia și, În cele din urmă, cetățenii statelor foste inamice. Germanii au fost lăsați pe loc, urmând să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Primii trimiși acasă au fost cetățenii țărilor membre ale Organizației Națiunilor Unite care fuseseră În lagăre de concentrare; apoi persoanele strămutate din țări membre ONU (cel mai adesea, foști lucrători În lagărele de muncă forțată); lor le-au urmat persoanele strămutate din Italia și, În cele din urmă, cetățenii statelor foste inamice. Germanii au fost lăsați pe loc, urmând să fie asimilați de comunitățile locale. Întoarcerea cetățenilor francezi, belgieni, olandezi, britanici sau italieni În țările lor de origine era relativ necomplicată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Italienii au trebuit să aștepte mai mult, ca foști inamici și pentru că guvernul italian nu avea un plan concret de repatriere a propriilor cetățeni. Dar s-au Întors toți Înainte de 1947. În Est Însă, existau două complicații majore. Unele persoane strămutate din estul Europei erau, tehnic vorbind, apatride: nu aveau o țară unde să se Înapoieze. Iar multe dintre ele nu voiau să se Întoarcă. Lucru ce i-a surprins la Început pe administratorii occidentali. Conform acordului semnat În mai 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cincime au fost Împușcați sau expediați În Gulag. Mult mai mulți au fost trimiși direct În Siberia sau Încorporați În batalioane de muncă silnică. Repatrierile forțate au Încetat abia În 1947, odată cu declanșarea Războiului Rece: s-a admis ca persoanele strămutate din blocul sovietic să fie considerate refugiate politic (cei 50.000 de cehi aflați În Germania și Austria când la Praga a avut loc lovitura de stat comunistă din februarie 1948 au primit pe loc acest statut). Astfel au scăpat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de stat comunistă din februarie 1948 au primit pe loc acest statut). Astfel au scăpat de repatriere mai bine de 1.500.000 de polonezi, unguri, bulgari, români, iugoslavi, sovietici și evrei. Alături de baltici, ei formau majoritatea covârșitoare a persoanelor strămutate În Italia și În zonele germane și austriece ocupate de aliații vestici. În 1951, Convenția Europeană a Drepturilor Omului a consacrat protecția la care aveau dreptul străinii refugiați, punându-i În sfârșit la adăpost de Întoarcerea forțată În mâinile persecutorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sporită. Problema evreilor era mai specială. La Început, autoritățile occidentale i-au tratat pe refugiații evrei ca pe toți ceilalți, Îngrămădindu-i În taberele din Germania alături de foștii lor torționari. Dar În august 1945 președintele Truman a anunțat că persoanele strămutate de origine evreiască vor beneficia de așezări separate În zona americană a Germaniei: după cum conchidea o anchetă pe această temă comandată de președinte, taberele și centrele mixte de până atunci reprezentau o „abordare absolut nerealistă a problemei. Refuzul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și un teritoriu cuprins de revoltă deschisă. Pentru a strivi mișcarea naționalistă În expansiune din Angola, Lisabona a inaugurat În 1967 o strategie de „contrainsurecție” bazată pe transferul populației În sate mari și ușor de controlat: până În 1974 au fost strămutați peste un milion de țărani. Deși a avut efecte nocive de durată asupra societății și economiei rurale angoleze, planul nu a izbutit să Înăbușe rebeliunea. A reușit În schimb să-i alieneze pe soldații chemați să-l execute: de la ofițerii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Sovietice la prețuri puternic subvenționate, practică prelungită până aproape de sfârșitul Uniunii. După al doilea război mondial, Republica Socialistă Ucraineană s-a mărit considerabil prin anexarea a două regiuni poloneze, Galiția răsăriteană și Volînia de Vest; populația poloneză locală a fost strămutată spre vest, În schimbul etnicilor ucrainieni evacuați din Polonia. Aceste schimburi de populație și exterminarea populației locale evreiești În timpul războiului au dat naștere unei regiuni omogene după standardele sovietice: dacă Republica Rusă număra În 1990 peste 100 de minorități, dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
edulcorat, îi răspunde într-o notă sarcastică Arghezi, în articolul "Expoziția Emilian Lăzărescu", apărut în 1913, în Seara: "Domnul Lăzărescu, la fiece doi ani, aduce din Paris, unde e menit să le vadă, o provizie: resturile de cărți-poștale în culori, strămutate din bazar și coș pe pânza domniei sale. Anume public ține să aibă ilustrația din "Le petit journal" și fotografiile vopsite din magazinele anglo-Nemțești, într-un cadru de aur; domnul Lăzărescu l-a înțeles"603. Asocierea picturii lui cărților poștale ilustrate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
rând, dacă anterior manualele purtau titlul "Istoria românilor" sau "Istoria Românilor", manualele din perioada comunismului matur sunt intitulate în bloc "Istoria României" (Almaș et al., 1966; Daicoviciu et al., 1972; Daicoviciu et al., 1979; Dragne et al., 1971). Accentul este strămutat de pe istoria poporului român pe istoria statalității române, care este proiectată adânc în trecutul îndepărtat și căreia îi este conferită o continuitate istorică neîntreruptă. Pe plan comemorativ, reliefarea continuității statale românești și-a atins expresia apoteotică în 1980, cu ocazia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că numărul celor veniți de prin satele vecine este mai mare decât cazurile citate, dar și al celor plecați din satele Umbrărești și Torcești în satele din preajmă sau în altele mai îndepărtate este la fel de mare. De exemplu, sunt considerați strămutați 4 răzeși de la Umbrărești și 3 de la Slobozia-Torcești. Se mai notează „fugiți unde nu să știe” 4 din Umbrărești, 8 din Slobozia-Umbrărești, 5 din Condrea, 5 din Torcești și tot 5 din Slobozia-Torcești. Un calcul sumar arată că numărul celor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul Salcia, determinându-ne să vedem identitatea comunitară din vechime a tuturor locuitorilor de pe cele două vetre, respectiv Cătunași și Salcia. Cum vatra Cătunașilor a fost inundată puternic, înainte și după primul război mondial, familiile de aici s-au strămutat pe terasă, entitate numită acum Umbrărești-Deal, păstrătoare a numeroase patronime din cele arătate mai sus în planul topografic al satelor Torcești și Blăjeri, întocmit de M. Nicoleanu în 1872, pe baza vechilor documente (menționate în plan); pe malul de vest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că Ministerul de Interne a aprobat introducerea în țară din Bulgaria, prin punctul Giurgiu, muncitorilor grădinari pe care i-a solicitat, cu următoarele restricțiuni: -lucrătorii să fie întrebuințați numai pentru lucrările de grădinarit de pe numita moșie, fără a putea fi strămutați în altă parte; -pe timpul lucrului să fie deaproape supravegheați pentru a nu se deda la propagandă subversivă și să fie feriți de contactul cu lucrători de la alte întreprinderi; -la 1 noiembrie 1923 să fie trimiși în grupuri peste graniță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data 21 septembrie 1907, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nică, aflat în apropiere de Bosanci. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu de aur, încrucișate în partea inferioară
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]