3,534 matches
-
miște nimic, deși îs destul de mahări, așa că tipa o să cam nască prin mai! Adică pierde bacu’, admiterea, tot! Bineînțeles, gagiu’ ei și-a pus coada pe spinare, ai lui nici nu vor s-audă de însurătoare, să-și strice el studenția și anii cei mai frumoși și perspectivele... Vlad, care se ține de la o vreme de coada noastră, repede ca musca-n aia calului: „Băi, da’ ăștia n-au auzit de anticoncepționale?“. Bine c-ai auzit tu, m-am gândit. Că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
a dobândit ulterior calificare de profesor și conduce o școală generală din Iași... O colegă dăscăliță, ajunsă la vârsta senectuții, evoca nostalgic cu ochii scăldați în lacrimile amintirilor un fapt aparent banal dar semnificativ pentru întregirea temei abordate. La începuturile studenției, povestește ea, în vremurile bogate în lipsuri și neajunsuri, bunicul ei, trăitor pe meleagurile unde strălucesc spiritele lui Irimescu și Labiș, a venit la Iași să-și viziteze nepoata purtând în spate o traistă doldora de bunătăți cărora studenta le
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
gest pentru care era răsplătit cu un mersi! protocolar, spus din vârful buzelor, în unele cazuri însoțit de un zâmbet în care el descifra o invitație la dialog, la o plimbare sau chiar la o aventură idilică. Era vremea fascinantei studenții, cu puține griji dar bogată în oferte de prietenii și distracții, după voia inimii. Cu trecerea timpului, obligațiile profesionale și sociale, grijile familiale, cărunția și-au pus pecetea pe înfățișarea lui, imprimându-i aspectul unui bărbat matur ce a pornit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
familia știrbită a lui Dumitru Dascălu. Asumarea și îndeplinirea îndatoririlor gospodărești, sporirea eforturilor pentru continuarea studiilor de către copii au devenit principalele țeluri pentru familia rămasă fără stâlpul ei de susținere, mama și soția. După doi ani de la cumplitul eveniment, în timpul studenției, copiii și-au întemeiat propriile familii, iar după absolvire și-a aflat fiecare locul în profesie și în societate, părăsind cuibul părintesc. Pentru Dumitru Dascălu începe calvarul singurătății, pe care îl acceptă ca pe un dat al sorții. Se consacră
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
românești. S-a născut la 3 iunie 1934, în Iași. A urmat studiile primare și liceale la Liceul „A.T. Laurian“ din Botoșani (1945-1951). Între anii 1951-1955 a fost student la Facultatea de Filologie a Universității ieșene. Încă din timpul studenției a lucrat ca redactor și redactor-șef adjunct la „Iașul literar“ (1954-1970) și „Cronica“ (1971-1979), director al Editurii Junimea (1981-1990, 1993-1997), director al Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ din Iași (1994-1996), președinte al Comitetului Județean de Cultură Iași (19901993). În 1993
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și-a început studiile universitare la Facultatea de Științe de la Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași, secția FizicăChimie. Paralel, a urmat și cursurile secției de Chimie Tehnologică, din cadrul aceleiași facultăți. Cu toate greutățile materiale cu care s-a confruntat în anii studenției, Gh. Burlacu a reușit, în luna iunie a anului 1939, să încheie studiile universitare prin susținerea examenului de licență, în specialitatea fizică-chimie, iar în toamna aceluiași an a obținut și diploma de inginer chimist. În timpul studiilor universitare a beneficiat de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în satul său natal, iar cele gimnaziale în comuna Costești, județul Vaslui. După terminarea Liceului „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui (1955-1959) a devenit student al Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași (1963-1968). A debutat încă din timpul studenției la revista „Cronica“, în 1966, cu povestirea Omul care și-a ucis visul. Cu excepția debutului, toate lucrările în proză au fost publicate la Editura „Junimea“ Iași: Vara cu tei nebuni, nuvele, 1970; Cetatea, roman istoric, 1972; Insula cu amintiri de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
prof. dr. doc. ing. N.V. Boțan și apoi de prof. dr. ing. M. Diaconescu. Domeniile de cercetare științifică au fost: acționări electrice, electronică de putere, controlul vectorial al acționărilor electrice, automatizări în energetică, raționalizarea consumurilor de energie electrică. Încă din perioada studenției a participat la cercul științific studențesc de la disciplina Acționări electrice, coordonat de prof. dr. ing. Eugen Balaban. Rezultatele cercetărilor prof. dr. ing. Iulian Graur sunt concretizate în peste 110 lucrări științifice elaborate ca singur autor, prim autor sau colectiv; articole
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
numeroase generații de farmaciști. S-a născut la 1 mai 1944, în comuna Hagieni, județul Ialomița. A urmat cursurile Liceului Teoretic din Fetești (1957-1961), iar în anul 1967 a absolvit Facultatea de Farmacie din Iași. Remarcată și apreciată în anii studenției, la terminarea facultății a fost încadrată, prin concurs, ca preparator la disciplina de Farmacodinamie, din cadrul Facultății de Farmacie din Iași, urcând toate treptele ierarhiei universitare: asistent (1972), șef de lucrări (1990), conferențiar (1994) și profesor (1998). În noiembrie 2006 sa
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Muzeul „Alexandru Ioan Cuza“ din Ruginoasa, Casa memorială „Otilia Cazimir“, Muzeul „C. Negruzzi“ din Hermeziu, com. Trifești, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi“ din Iași ș.a. Ilustrul estetician a conferențiat pe teme de interferență între istorie și cultură, la care au participat studenții ieșeni de la Litere, de la Filosofie, profesori filologi, cursanții universităților populare din Iași, București, Vaslui, aderenții „Clubului Artelor“ din cadrul Casei de Cultură a Tineretului și Studenților din Iași, studenții Facultății de Litere a Universității de Stat „San Marcos“ din Lima, precum și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1919, în comuna Tansa, județul Iași, unde a urmat școala primară. În 1931 a fost admis primul la Liceul „Mihail Kogălniceanu“ din Vaslui. A urmat studiile secundare la Liceul Național și cursurile Facultății de Medicină din Iași (1939-1945). Încă din studenție a fost atras de arta și știința chirurgicală. În perioada 19421944 a fost aspirant al Institutului de Anatomie din Iași, iar între 1943-1946, preparator, prin concurs, la Clinica Chirurgicală și Ortopedică a Facultății de Medicină din Iași. Produs al școlii
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
București pentru scurtă vreme, deoarece pasiunea față de anatomie l-a determinat să se întoarcă la Catedra de Anatomie. Având ca mentori pe profesorii Francisc Rainer și André Boivin de la disciplinele de Anatomie și Biochimie ale facultății respective, încă din timpul studenției a manifestat un interes deosebit pentru științele biomedicale fundamentale. Din această perioadă datează cercetările sale de anatomie macro- și microscopică asupra particularităților structurale ale rinichiului în ciorchine la delfin, ca fenomen de adaptare a mamiferelor la viața acvatică, care au
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
personalități ale chirurgiei ieșene. S-a născut la 12 februarie 1941, în Iași. Absolvent al liceului din orașul Ineu, jud. Arad, în anul 1957, a urmat cursurile Facultății de Medicină Generală din Iași, în perioada 19571963. În anul patru de studenție, datorită rezultatelor deosebite, a devenit extern prin concurs (19611963). După absolvirea facultății, prin concurs, a devenit intern clinic (1963-1966). În 1966, în urma concursului susținut, este numit medic secundar în Clinica a III-a Chirurgie, Spitalul „Sf. Spiridon“ din Iași, urmând
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
conferit medalia „Bărbăție și Credință“. În anul 1948 a devenit student al Facultății de Agricultură de la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, absolvind-o cu succes, în anul 1952. Pasiunea cu care s-a aplecat, încă din perioada studenției, asupra studiului plantelor a făcut să fie remarcat de către dascălii săi ce i-au îndreptat apoi pașii spre cariera viitoare. Eminentul profesor Mihai Răvăruț, preocupat la vremea aceea de constituirea, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Republica Moldova, a urmat școala primară și Liceul „Carol al II-lea” din Bolgrad (Republica Moldova) în perioada 19281940. În anul 1947 a absolvit Facultatea de Științe, secția fizico-chimice, a Universității „Al.I.Cuza” din Iași. Remarcându-se încă din anii de studenție, fiind bursier al Fundației „Vasile Adamachi”, și-a început activitatea didactică în învățământul superior la 1 aprilie 1947, fiind numit preparator la Facultatea de Științe, secția fizică a Universității „Al.I. Cuza” din Iași. Peste patru decenii a desfășurat o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu boala lui, precum și luptă grea ce a dus-o pentru existența” (p. 35). Din nefericire, răspunsurile părinților din Huși sau alte scrisori ale pictorului nu sau mai găsit... Redate în ordine cronologică, totuși, sumarele secvențe din corespondență din perioada studenției pariziene, corelate cu imaginile surprinse în tablouri, cu aprecierile critice ale oamenilor de artă, cu amintirile rudelor și cunoscuților, refac pas cu pas profilul spiritual al lui Viorel Huși, sortit unui zbucium derutant în a alege medicină sau artă. O
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
1954-1959 va fi șeful catedrei de fizică-matematică. Va lucra în cadrul acestui institut vreme de 10 ani, perioadă în care pune bazele teoretice și practice ale învățământului de fizica la Facultatea de Farmacie, instalează laboratorul de fizică, organizează lucrările practice cu studenții și redactează un Caiet de Fizica Farmaceutică, introduce metodă demonstrațiilor în cursul prelegerilor și capitole că: microbalanțe, fenomenul fotoelectric, studiul razelor X și probleme de fizică nucleară. A colaborat cu catedrele de chimie din cadrul Facultății de Farmacie, dar și cu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
trec pe la el. Îi răspund din cap afirmativ, iar la răspunsul meu mă mai aleg cu cîteva semne făcute din mînă. Un semn de salut mi-l face Lidia, o ingineră de la Serviciul dezvoltare, pe care o cunosc de pe vremea studenției; cînd eu eram în anul cinci, ea era în anul doi la Chimie și venea la biblioteca Facultății de Fizică după cursuri de fizică teoretică. Celelalte semne mi le fac inginerii Lupu, Luchian și Brăduț, colegi de birou cu Petre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
hotărît că cel mai la îndemînă e să facă același lucru. Dar cum s-o acuz?! Și acuzînd-o, oare, ce mi-ar mai fi rămas din noaptea aceea? Trebuia să-mi păstrez noaptea, să mă gîndesc la ea, așa cum în studenție, în ceasurile de nesomn din nopțile dinaintea examenelor, mă gîndeam la cîmpiile verzi ale copilăriei, pe care mă întorceam cu gîndul și alergam odată cu turma de miei, ori goneam în trapul cailor alături de Gică, Costică și Ion..., și numai rar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
E sincer, bietul de el, dar ce trist și gol mi-a apărut astăzi!... Omul care se simte bine. Da, așa-i. Se simte bine. Evident, a avut și un gram de noroc. S-a căsătorit în ultimul an de studenție și, la repartiție, a cerut combinatul ăsta, să locuiască în același oraș cu mama fetei. Soacră-sa avea o casă mare, frumoasă, lîngă poștă. Dar nu avea încălzire centrală. Au vîndut-o și s-au mutat la bloc. Cumnată-su, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Pune un scaun în fața chiuvetei, urcă pe el și se uită în oglindă. Mda, zice, coborînd de pe scaun, parcă-s mai subțire. O privesc lung și-mi zic că nu-i deloc urîtă, dar de cînd o știu, de pe vremea studenției cînd venea la noi la bibliotecă, tot așa umblă. Lidia, îi spun, mai fă trei lucruri și-i rupi gîtul profesorului. Unu: îndoi fusta pînă la jumătatea genunchiului, o însăilezi cu un fir de ață și-o calci la presa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
prea mult de locurile astea. Așteptam să treacă termenul de preaviz, apoi mi-aș fi luat cartea de muncă și m-aș fi întors pe litoral la " Spații verzi", la vreun șantier, sau ca bucătar, așa cum lucram vara, pe vremea studenției. Cei patru prieteni ai mei tac. Ei știu, din alte discuții, despre locurile pe unde am lucrat, așa că nu se miră aflînd unde m-aș fi dus. Bine, strînge din umeri Brăduț, dar cum se face că s-a aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
anul trecut, cînd am luat a doua oară premiul doi al Televiziunii pentru un scenariu de teatru T.V., după festivitatea de premiere, amețit de cupele cu șampanie, mi-a venit ideea năstrușnică să-i telefonez Marianei, o cunoștință de pe vremea studenției, care se amuzase, lăsîndu-mă să-i fac curte. I-am telefonat mai mult din dorința tainică de a-i plăti niște polițe. Și-a amintit de mine, a fost încîntată că i-am telefonat și m-a dojenit că timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cîte ori să vă repetăm că încurcătura este la I.L.L.?! Bine, am înțeles, mormăi eu. Mulțumesc, bună ziua! Ies din birou plin de regrete că nu am dat doi pumni în maxilarele de piatră; doi pumni așa cum am învățat pe vremea studenției, cînd mergeam la sala de sport să mă mai dezmorțesc, lovind cîte o oră sacul de antrenament. Pornesc spre clădirea I.L.L.-ului lovind cu genunchiul, din mers, punga în care am casca. Bună ziua! spun intrînd. Doamna Cristescu ridică privirea și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
voi duce să fac un chef zdravăn, cu care să-mi spăl memoria de orice cunoștință științifică ori tehnică, după care să plec pe litoral, să mă angajez ajutor de bucătar, așa cum am fost în vacanța de după primul an de studenție. Voi primi o cameră la subsol ori la mansarda unei vile, voi găsi o ospătară cu care să mă împrietenesc și, împreună, vom "pierde dorul de părinți / Și visul de luceferi". Acum la cine mergeți? mă întreabă portarul Consiliului Popular
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]