39,396 matches
-
și a devenit masivă începând cu anii 1970, legată fiind de un acces nediferențiat după genuri, la toate nivelele de educație. Astăzi, procentul de participare a femeilor depășește 80% în multe țări europene, lăsând la o parte câteva țări din Sud, unde tradițiile se lovesc încă de ideea conform căreia femeile pot exercita o activitate în afara cadrului strict familial. Factorii ce determină această evoluție a activității feminine trebuie căutați în conjugarea mai multor cauze, printre care sunt citate frecvent accesul la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-l încredințezi unei structuri individuale sau colective. Se știe, de exemplu, că procentul de participare la viața activă se supune accentuat contingențelor culturale așa cum dovedesc datele despre viața activă a femeilor, ce converg pentru a arăta că în Europa de sud, acest procent este cronic inferior mediei și că în Europa de nord, îi este cronic superior. Dacă, din punct de vedere statistic, țările în care sistemul de supraveghere a copiilor de vârste mici este dezvoltat sunt cele în care procentul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
instituțională pentru copii, cu precădere începând de la trei ani (primire în învățământul preșcolar generalizat). În țările anglo-saxone, diviziunea rolurilor între tați și mame este instituționalizată și mama trebuie să se consacre permanent educării copiilor săi. În fine, în țările din sud, solidaritatea familială și familiile lărgite prin cuprinderea bunicilor acoperă lipsa de echipament. Printre caracteristicile demografiei contemporane, durata perioadei de educație a copiilor s-a prelungit, aceștia rămânând mai mult timp la domiciliul părinților. Despărțirea se produce mai târziu, căci feertilitatea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în 2002, prestațiile familiale reprezentau în ansamblu 0,5% din PIB și se ridicau la 3,9% din PIB în Danemarca. În mod global, țările Europei de Nord consacră mai multe resurse politicii lor familiale decât țările din Europa de Sud. Tabelul 23. Evoluția cheltuielilor publice consacrate familiei Țări Cheltuieli publice alocate familiei în % din PIB (anul 1990) Contribuții publice alocate familiei în % din PIB (anul 2002) Germania 1,8 3,1 Austria 2,6 3,0 Belgia 2,3 2
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
guvernarea doamnei Thatcher, aceste alocații au fost revalorificate și în același timp redirecționate spre gospodăriile cu cele mai puține resurse. Nu există universalitate, ca în Franța, ci mai curând o progresivitate în funcție de nivelurile de venituri primare. În țările Europei de Sud, familia joacă un rol esențial și modelul mamei casnice este profund ancorat. În Portugalia, familia, prin rețelele sale de schimb și de sociabilitate și prin legăturile sale afective înlocuiește statul în funcția sa de supraveghere a copiilor. În Spania, ansamblul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
obiectiv legat de încurajarea natalității, un obiectiv de redistribuire orizontală ce vizează compensarea costului întreținerii copilului și un obiectiv de redistribuire verticală via ajutoare acordate celor mai puțin avute familii. Femeile nu sunt considerate persoane casnice, ca în Europa de Sud, nici lucrătoare în toată regula, cum se întâmplă în Europa de Nord, sunt mame de familie având o activitate profesională. Când devin mame, își pot păstra serviciul sau renunța la activitatea profesională timp de câțiva ani. Statutul femeii este mai puțin maniheist
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
femeilor căsătorite. Dacă modelul suedez a fost mai ușor de exportat în Danemarca decât în Norvegia, nu e mai puțin adevărat că, în mod global, țările scandinave au un specific pe care nu-l regăsim nici în modelul Europei de Sud, nici în modelul francez. Capitolul VI Problematica pensiilor Sistemele de pensii în țările dezvoltate le permit în prezent persoanelor vârstnice să aibă un nivel de trai perfect comparabil cu cel al persoanelor active. Dar ceea ce trebuie numit "șocul demografic" nu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
etapă, tradițională, rata fertilității era puternică, iar rata ocupării în afara familiei era slabă. În etapa a doua, (tranziție), rata ocupării crește și rata fertilității scade (anii 1970) în țările Europei de Nord și din Centru; anii 1990 în țările din sudul Europei). Într-o a treia etapă zisă "modernă", rata ocupării se stabilizează la un nivel ridicat, iar rata fertilității totale poate să urce sau să se stabilizeze între 1,5 și 2. Femeile care au astăzi dorința de a lucra
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
baby-boom, fie un "super baby-boom" permanent. Activitatea feminină Femeile având între 25 și 64 de ani ar putea face să crească foarte mult populația activă în țările în care, din motive de cultură, munca feminină este puțin valorificată (Europa de Sud). În Franța, dacă șomajul scade și dacă femeile cred că pot avea vreo șansă pentru găsirea unei slujbe, franțuzoaicele ar contribui semnificativ la creșterea populației active, din moment ce Franța este deja una din cele în care femeile sunt relativ mai numeroase
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a fost observată pentru ajutoarele către șomeri care se bazează atât pe stat, cât și pe familii (Ekert-Jaffé și Terraz, 2006). În țările Europei de Nord, ajutoarele publice generoase sunt acompaniate de ajutoarele familiale mai modeste; în țările Europei de Sud, ajutoarele publice mai puțin consecvente se fac însoțite de ajutoare private mai substanțiale. Această întrajutorare familială la începutul unei existențe este perenă dacă gospodăria are dificultăți financiare mai târziu, de exemplu, cu ocazia unei perioade prelungite de inactivitate sau cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
professionnelle et familiale et renoncements à l'enfant", Revue de l'OFCE, nr. 92, ianuarie 2005. COHU S., LELIEVRE M., LEQUET-SLAMA D. și THEVENON O., "Les politiques en faveur de la famille: de nouveaux enjeux pour les pays d'Europe du Sud", Etudes et résultats, nr. 449, decembrie 2005. GARNER H., MEDA D. și SENIK C., "La difficile conciliation entre vie professionnelle et vie familiale", Premières synthèses, nr. 50.3, decembrie 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fata unei doamne din TÎrgoviște cu care ne Împrieteniserăm și să-i povestesc istorii cu profesorii mei de la Cluj. Ne luase mama, În vara aceea a lui 1965, pe mine și pe sora mea, Lia, și ne dusese la Eforie Sud. Aici mi-a incendiat retina și mi s-a cristalizat pentru totdeauna În memorie cel din urmă rest de lume, de spațiu, de cosmos, o linie de aur, găsită cu greu și pierdută Îndată, o rază indirectă, devia tă, adierea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În nesfîrșită scăpătare, străpunsă uneori de tăișul razei de la marginea mării, ultimul fulger care-mi trecuse pe di nainte, tîrÎnd cu el Întreaga lume. Căci, de atunci Încoace, totul a fost să fie Închipuire. În vara lui ’65, la Eforie Sud, m-am Întîlnit nu numai cu cea din urmă pentru mine răsfrîngere de lumină a spațiului, cel ce ne-nconjoară cu plinurile și cu golurile sale pînă la capătul capătului, m-am Întîlnit tot acolo și cu timpul... Cu timpul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe rîturi, pe sub răchițile Văii Măriei. Așa i se spunea platoului ierbos din dreapta podurilor și de pe stînga Măriei - „rît“, ungurește „rét“, Întins generos și slobod pînă sub grădinile din satul de jos și nedespărțit de ele pînă În capătul de sud al așezării. Era pesemne zona inundabilă a gîrlei, lunca ei ori poate o fostă insulă, fiindcă, pe sub grădini, ieșea timid de prin tufe un alt curs de apă ce sporea Încet În lățime și adîncime, căruia i se zicea tot
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ceteră, n-am văzut umbră de om și ne-am trezit cu ei la ușă bătînd ceardaș! Pivnițele sînt cea mai de laudă ispravă din tot ce a crescut În timp sub peticul de cer al Răteștilor. CÎnd vii de la sud, dinspre Beltiug, Îți sar În ochi de Îndată ce ajungi Între cele două scurte poduri de piatră. Le vezi din șosea, ușor spre dreapta, sculptate În dealul din față, rînduindu-se pe trei niveluri ca pe platformele nespus de largi ale unei cataracte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
armata și tot Într-acolo trăsese după aceea ca zilier pe la oprit spulberăturile de nisip. Pusese mîna pe el o olteancă bălaie și-l făcuse aproape bucureștean. Se În torsese la Rătești ca să-și ia un frate la muncă În sud. Vorbea românește tare și corect, ca să se audă limpede că el e domn, și Întreba pe toată lumea: Știi cum o cheamă pe nevastă-mea? Uite, o cheamă Ioana... Așa, Ioana. Pe aici, numele ăsta nu se prea poartă, dar pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mi-a dat fiori după, ce mai!, o viață de om... Pe Ionel Caița nu-l mai Întîlnisem de vreo patruzeci de ani. Îl căutasem În cîteva rînduri traversînd În mașină Răteștii cînd spre Sătmar, cînd de acolo Înapoi spre sud, dar nu se Întîmplase niciodată să fie acasă. Însă, În vremea În care scriam la această carte și poate tocmai pentru că scriam la ea, m-am oprit din nou și am dat de el chiar În poartă. Nu i-a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tem ori nu mă tem, acuma totuna-i. Mă rog, cum fac toți evreii de pe lumea asta, să plouă la Ierusalim... Familiei Weisz i s-a repartizat o locuință la Ashdod, pe țărmul Mediteranei. Pe bătrîn l-a toropit căldura sudului, s-a prăpădit În vreo doi ani. Scăpase din două războaie mon diale, din primul fără un picior, iar din al doilea, cu Aus chwitzul șuierîndu-i pe la urechi. A lovit Însă din plin același Auschwitz În cea dintîi familie a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
spre vest. Înainte de război, exista un tren care, ca să ajungă de la Satu Mare la Iași, traversa mai Întîi granița În Cehoslovacia, o lua În susul Tisei, urca și cobora coastele munților reintrînd În România, trecea prin Cernăuți, iar de acolo, cotea spre sud pînă În capitala Moldovei. Spre amiază, cîte doi-trei captivi legați Între ei părăseau gara Slatina sub paza unui jandarm. Din protestele lor, reieșea că-i duc spre podul de peste Tisa ca să-i predea la chestura din Sighet. Valeriu nu și-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din munții României, atît de diversă, de necoordonată, de idealistă și, după 1956, atît de văduvită de spe ranță, am dat peste o coincidență stranie: ciuruirea lui Vasile Blidaru cu mitralierele și capturarea trupei lui Toma Arnăuțoiu de pe versanții de sud ai Făgărașului au avut loc În aceeași zi, 20 mai 1958. Arnăuțoiu și oamenii lui, vînduți de un consătean de Încredere care le-a adus În dar țuică tratată cu narco ticele Securității, au sfîrșit În fața plutonului de execuție, În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dintre colinele dulci ale Văii Măriei pînă la reforma administrativă din 1968, cînd au reapărut județele În locul raioanelor și al regiunilor, dar cînd Răteștii și-au pierdut rangul de comună, devenind sat arondat primăriei din Beltiug, cinci-șase kilometri mai spre sud. În toți acești ani, moșu’ era Încîntat de ce vede În jur, de mulțimea pomilor și de atingerile mult mai dese ale umbrei. Pe bu nica o bucura belșugul fructelor, dar o supărau dealurile din pricina cărora nu putea, ca la Pișcari
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Vestul Mijlociu, dar am dat peste omonimi ai zilei de azi și prin California, Florida, Louisiana sau Tennessee. Nici unul Însă În Alaska ori Hawaii. Nu Înseamnă că semnele exotice au lipsit cu totul. Unul, Benohoue Ruba, respiră un aer metis sud american și s-ar prea putea ca numele de familie să-l fi Împrumutat nu din spaniola care nu-l Înregistrează, ci din quechua. Oare ce Înțeles o fi avînd el pe platourile Anzilor? Oricum, e insinuat misterios În numele rîului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iar străbunicul ortodox, mic voievod român de Maramureș cu numele de Drag, după unele surse. După alte izvoare, boierul Dragu venise În Transilvania din Țara Românească odată cu Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara. Regele Ungariei Îl Înzestrase cu domenii la sud de Sătmar și-l făcuse conte Drágfi, adică Fiul lui Drag, poate tocmai spre perpetuarea memoriei genitorului său cu același nume. Sigur e că unul din neamul lor, Bartolomeu Drágfi, a ajuns principe al Transilvaniei În anul căderii Constantinopolului și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pe cît de libertară pentru unguri, pe atît de șovină față de neamurile din jur. Poetul și soldatul Petőfi Sándor s-a bătut cu tot curajul pentru principiile ei, căzînd În 1849 În lupta cu trupele intervenționiste rusești la Albești, la sud de Sighișoara. Dar nimeni nu i-a găsit cadavrul pe cîmpul de bătaie. Inevitabil, legendele au prins a Înmuguri și a da În pîrg. Se spune și azi că ar fi fost luat prizonier de ruși și trimis În surghiun
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
creștini la Înălțimea glasului. Să se ducă pînă acolo? La gîndul de a trece la acel ceas prin fața ușii bisericii, Îl luă cu fiori. Dădu să Înjure, dar se opri În ultima clipă. Nu lătra nici un cîine. Norii lunecau spre sud mai mult ascunzînd decît dezvelind stelele. O tăcere de Început de lume, o necuvîntare de cer În așteptare se boltea peste fire. Nu Silviu Ruba fu cel ce dădu vestea, ci fătul. Intrase Înainte de șase dimineața, ca de obicei În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]