3,177 matches
-
fel de instrumente de bărbierit. Și chiar dacă ar fi fost niște vestigii, mi-ar fi fost ușor să-i explic că au rămas de la Mark. Ce s-a întâmplat? am întrebat, urmându-l pe Ed care se îndrepta furios spre sufragerie. Când s-a întors spre mine, avea în mână una dintre sticlele de șampon pentru lindini. Pe ea era un post-it de care uitasem complet. Ed mi-l arătă, deși știam deja ce scrie pe el. MARK, NU UITA CĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
te pună pe picioare. Așa mai vii de-acasă. O bău cu entuziasm și păru chiar că l-a ajutat să termine supa. În timp ce el își făcea de lucru cu castronul mare de supă, eu m-am plimbat în jurul micuței sufragerii, fascinată de sutele de poze de pe pereți. —Fiica și soția ta? am întrebat, arătând spre un portret mărit care, judecând după haine, fusese făcut acum douăzeci de ani. Aș fi putut să fiu eu și mătușa Lynn sau chiar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
s-o puteți băga la congelator și s-o mâncați în altă zi. Harry, tu du-te să faci cafeaua. Eu o să strâng masa. Iar voi doi duceți-vă dincolo și instalați-vă comod. Mark și cu mine am traversat sufrageria cu greu, fiecare suferind în felul lui. — Mulțumesc pentru mai devreme, îmi șopti Mark. De curiozitate, ce ai făcut de te doare așa? Mi-am întins niște mușchi cărând niște cumpărături pentru Alfie. I-am spus toată povestea punând accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Nu puteam să cred că Lynn îl părăsise din nou pe Harry, așa că, prin deducție, trebuia să fie Mark. Era Phil. Toată lumea avea chei la apartamentul meu, al nostru? Despacheta o cutie cu cărți de drept pe masa noastră din sufragerie. Multe cărți. —Phil, ce-i cu tine aici? — Mark mi-a zis că nu e nici o problemă dacă stau aici câteva zile. I-auzi! Lui Phil îi căzu fața. —Nu știai? Îmi pare tare rău. O să mă întorc la hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
încăierându-se pe podea, urlând isteric, lovindu-se și pocnindu-se unii pe ceilalți și țipând după mama lor. Tally veni în hol și mă ignoră până separă monștrii, îi controlă să nu aibă răni grave și-i trimise în sufragerie să se uite la casete video nepotrivite pentru vârsta lor. Părea bolnavă până când mi-am dat seama că nu se machiase. Avea o față în mod evident mai îmbătrânită decât a mea, ridurile erau mai pronunțate, fără îndoială din cauză că stătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pe când eu și Mark ne ascunseserăm într-o peșteră timp de ani de zile, ferindu-ne de intrușii care încercau să ne spună despre inventarea roții. Nu m-am putut concentra la nimic tot restul după-amiezei, așa că am stat în sufragerie cu copiii uitându-mă la Terminator. Ne e foame! ne-au anunțat ei în timp ce apărea genericul de final. Atunci mi-am dat seama că adormisem și m-am simțit vinovată când am văzut că Tally făcuse curat la parter și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
sentimente. El a dormit bine. Eu nu. M-am tot gândit la afacere, începu el în timp ce luam micul dejun. Conform angajamentului nostru că totul va reintra în normal, mâncam fiecare de pe o tavă pe care o țineam pe genunchi, în sufragerie. Toate problemele noastre, toate, au fost cauzate de bani, ești conștientă? Dacă nu aș fi pierdut toți banii ăia din cauza lui Clive, atunci nu aș fi reacționat atât de aiurea când tu ai început să mă presezi să facem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
oferi și eu nu aveam deja. Sigur te simți bine aici? întrebă Ed. Pari foarte departe. M-am uitat în jur. Nu mai fusesem niciodată într-un asemenea restaurant. Se întindea pe șapte etaje, fiecare zonă decorată altfel, aducând cu sufrageria unor rude mai excentrice. Zona în care ne aflam noi era o orgie de obiecte de iluminat: veioze Tiffany, statui ciudate cu becuri în diferite orificii, steluțe sculptate în pereți cu lumânări în spatele lor. Așezat sub un soare rotitor, Ed
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pentru că plecase de la serviciu și nu se simțea bine. Mulțumesc, Gary. Asta e bine. E totul în regulă cu tine? mă întrebă el pe un ton ciudat. —De ce? Mark se uită în jos la petele de sânge de pe covorul din sufragerie. — Mă întrebam doar cine a sângerat în apartamentul nostru? Nu puteam s-o fac. Nu puteam să-i explic. Epuizarea se întinsese de la trup la minte și apoi la gură. Creierul meu nu mai putea produce minciuni, iar buzele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pumnul ca s-o enervez pe Lisa, care era o adeptă înfocată a lor. Și mai erau o grămadă de alte medicamente în spatele acestora, dar, pe moment, era suficient. Am ales toate remediile potrivite și le-am cărat apoi în sufragerie. Sortându-le în funcție de simptome și ingrediente, am alcătuit un orar de luat pastile care estimam eu că mă va ține pe picioare pentru următoarele 48 de ore. E inutil să mai spun că deja depășisem orice limită a nebuniei. Oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
un fumător înrăit, dar o fereastră de lumină se detașa pe fondul minții mele. Mi-am făcut un ceai într-o cană cu apă încălzită la microunde, pentru că nu puteam să ridic ceainicul plin. Când am intrat cu cana în sufragerie, am observat că Mark își mutase toate lucrurile înapoi. Aranjase la locul lor toată mobila și tablourile. Până și cărțile stăteau la locul lor, înghesuite la întâmplare între bibelouri, suveniruri de prostgust și fotografiile noastre preferate. Mă întrebam când făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
toți oamenii înspăimântați de moarte, ca o consolare pentru ei și pentru mine. Șoferul vine să dea o mână de ajutor și prin ușile larg căscate, plec din casa mea, ca un mădular smuls din trupul Zittei, care țipă în sufragerie, parcă ar fi fost opărită cu apă clocotită. - Zitta, nu te iert nici mort, degeaba urli, curvă! - Parcă a zis mortul ceva, spuse intendentul, lipindu-și urechea de raclă. Numai unchiul scăpătat coboară scările până la capătul gangului ce dă înspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
surprins adâncit într-un poem de Rilke. ...„O cafea turcească trebuie să mai bei”, stărui Ferdinand Sinidis, ridicându-se cu greutate. Mi-o servi în cinci minute, fiartă la spirtelniță, și începu, după ce se trânti în fotoliu: ... „În camera de lângă sufrageria comună locuiește Vladimir Beral. Numai întâmplarea îl făcu să renunțe la Albertina, cu care l-am zărit la braț, într-o noapte pe când tocmai mă pregăteam să ies în oraș. Suiau bine dispuși scara de piatră, palid iluminată de becul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
teatrului. Eram poate singurul în pensiune, care îmi dădeam seama că fotografiile izbuteau numai fiindcă le lipsea culoarea verde a părului și cea verde pământie a chipului ei ca de moartă. Cu toate că urma conservatorul regulat, Nora nu se producea în sufrageria comună, unde se improvizau de obicei spectacole variate și de multe ori interesante. Ida Wüst, pe atunci actriță de periferie, fără angajament, își înspăimânta copilul, un băiețaș de șapte ani, cu țipătul patetic din „Elga” lui Gerhard Hauptmann. Răcnea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
care le prefer, și doream să se clatine amețită de violenta lor aromă. Era în mănunchiul lor o explozie de alb și un cartonaș pe care am scris: „Flori și vis, Marianei”. Se înserase de-a binelea, când reîntors în sufrageria comună, întrebai, nevinovat, pe doamna Pipersberg, dacă mai are intenția să joace mult, deoarece, în curând va trebui să se schimbe pentru „inspecția de noapte”. Ochii ei, ca de miel, se umplură de lacrimi și un plâns de madonă pângărită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
madonă pângărită produse o consternare generală. Pe chipurile domnilor se citea o revoltă surdă. Nici unul însă dintre ei nu cutează să-mi ceară socoteală. Eram hotărât să plăsmuiesc pe îndrăzneț. Domnii se retraseră cu toții în colțul cel mai îndepărtat al sufrageriei, unde Vladimir făcea chetă pentru cumpărarea unui buchet de garoafe italiene. Doamna Pipersberg le primi împreună cu cele mai distinse condoleanțe, mulțumind cu surâsul ei luminos, răsărit brusc pe obrajii inundați de lacrimi. Mariana care venise să mă caute, luă loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Înfloritură retorică, dat fiind că scrisoarea era dictată - care avea să se dovedească profetică. A doua zi de dimineață, Burgess Noakes Își trezi stăpânul la ora opt, ca de obicei. O jumătate de oră mai târziu, În timp ce așeza masa În sufragerie pentru micul dejun, Minnie Kidd auzi un țipăt venind din dormitorul dlui James și Îl găsi Întins pe podea În cămașa de noapte, Încâlcit În firul lămpii electrice, pe care o dărâmase de pe noptieră În timp ce Încerca să ajungă la clopoțelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
la New Grove House, la cină, clasica pulpă englezească de vacă sau de oaie, pe care Emma o cumpăra Întotdeauna suficient de mare ca să ajungă și pentru musafirii sosiți Întâmplător și pe care Du Maurier - mereu ultimul care intra În sufragerie, anunțându-și sosirea cu acorduri marțiale și Îndepărtate de pian - o tăia cu Îndemânare, așezat În capul mesei. După cină, urmau conversația, muzica și jocurile de societate În salon. Pe la zece, Henry pleca, iar Du Maurier insista de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
răsunau pe podelele de lemn lustruit (covoarele și carpetele Încă nu fuseseră livrate de Baker’s). — Ăsta e salonul, dar eu am să-l folosesc drept birou - am comandat rafturile special... camera asta o să o folosesc pentru a primi oaspeți... sufrageria, frumos proporționată, nu ți se pare?... dormitorul mare... dormitorul pentru musafiri... bucătăria și camerele pentru servitori. Fenimore clipi puțin la ultimele. — O să ai servitori care să locuiască aici? Un majordom și o bucătăreasă-menajeră. Am angajat un cuplu admirabil, domnul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Întoarcă la hotel, pentru a comanda șampanie la cină. Plutea pe stradă ca Într-un balon euforic de săpun, care supraviețui unei Întâlniri ușor Înțepătoare cu William Archer, la scurt timp după aceea. Se miră, În timp ce supraveghea aranjarea mesei În sufrageria sa de la hotel, să vadă cartea de vizită a criticului, dar Îl invită să urce. Lui Henry i se păru surprinzător de tânăr, cam ca un preot nonconformist În Înfățișare și purtări. — Văd că vă pregătiți de petrecere, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scrie romane, ceea ce nu e deloc o métier pentru el. — Căsătoria nu presupune neapărat să ai copii, spuse Fenimore, lăsând jos furculița și cuțitul. Aparatul auditiv stătea lângă farfurie, ca un tacâm special, dar nu avusese nevoie de el În sufrageria tăcută, Înaltă. — Nu, dar aceasta este consecința de obicei - și scopul principal, dacă este să dăm crezare cărții de rugăciuni, spuse Henry, forțându-se din nou să zâmbească. Făcu un calcul rapid: Fenimore trebuie să fi trecut de cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
posibilă și, curând după aceea, actrița părăsi petrecerea fără a mai fi schimbat vreun cuvânt cu el. Henry așteptă În zadar un mesaj de la Daly, până În dimineața următoarei zile de sâmbătă. Tocmai lua micul dejun, când Smith apăru În pragul sufrageriei, cu prima poștă a zilei pe un platou de argint. — Citiți corespondența aici, domnule, sau să v-o las pe masa de lucru, În birou? Întrebă el. — Adu-mi-o aici, Smith. Mulțumesc. Smith Îi lăsă plicurile pe masă, alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
că se așezase calm printre spectatori, la premiera Americanului! Astă-seară, ca să Îl oblige să facă același lucru, ar fi trebuit să Îl adoarmă cu cloroform. Dădu scrisoarea și un șiling unui comisionar, Împreună cu instrucțiunile de livrare, și se Îndreptă spre sufragerie. La prânz, mâncă supă de carne cu curry, tocană de rinichi și șarlotă cu migdale În sherry, cu o sticlă mică din vinul roșu al clubului. Stătu singur, ocolind minuțios privirile tuturor celor care intrau, pentru ca nu cumva să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din pielea lui Guy Domville. Era un rol suculent, care impunea trei schimbări de costume, toate avantajoase, cu o minunată pereche de cizme de călărie În actul al treilea.] La șase și jumătate, complet Îmbrăcat de seară, luă loc În sufragerie să mănânce frigănelele cu șuncă ale dnei Smith, vârându-și un șervet mare În gulerul cămășii pentru a proteja piepții apretați. Propoziția „ condamnatul Își luă ultima cină...“ Îi răsună În minte. Îl rugă pe Smith să Îi toarne un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
absența lui, organizase incursiuni Îngrijorătoare În modesta sa pivniță. Bănuia că individul este Într-o permanentă stare de ușoară amețeală, dar era dificil de acuzat, căci masca abil simptomele sub obișnuita extravaganță a gesturilor profesionale, Înconjurând cu Înflorituri masa din sufragerie, scoțând la iveală, parcă de nicăieri, farfurii și carafe, ca un iluzionist, sau stând drepți lângă servantă, cu privirile Încețoșate și chipul impasibil, În timp ce stăpânul și invitații lui consumau mâncarea. Un scriitor pe nume Ford Madox Hueffer, un tânăr Înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]