2,938 matches
-
călătoriei, întocmai după cuprinderea contractului de asigurare. - Iar de va declara că se lepăda de folosulu invoielei, e datoru a plăti suma asigurată, fără a putea să facă vre o pretenție asupra lucruriloru rescumparate. - Cînd asiguratorulu, în soroculu de mai susu, n'a făcutu cunoscută alegerea să, se socotesce că s'a lepădatu de folosulu invoielei. Titlul U XI Pentru stricăciuni Articolul 556 Tote cheltuelile estraordinare, făcute pentru corabie și mărfuri, pentru amendoue împreună, sau pentru fia-care în parte, tota pagubă
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
ce s'au aruncatu în mare, se pretescu după pretulu curgetoru la loculu descarcarei; calitatea loru se dovedesce prin înfățișarea cartulieloru de încărcare, si a facturiloru, de voru fi. Articolul 575 Oamenii cu sciinta randuiti după cuprinderea articolului de mai susu făcut împărțirea perdaniiloru și a pagubiloru. - Împărțirea se pune în lucrare de agentulu terei, iar de nu va fi, de ori-ce locală jndacatorie competința. Articolul 576 Împărțirea pentru plata perdaniiloru și a pagubiloru se face asupra lucruriloru aruncate în mare
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
pe corabie și pe tota povară. - Iar de va peri corabia cu remasita poverei sale, atunci nu se face nici o împărțire pe mărfurile puse în bărcile usuratore, de și acestea sosescu cu norocire. Articolul 587 La tote intamplarile aci mai susu arătate, capitanulu și echipagiulu corabiei au privelegiu asupra marfurilorui sau a prețului loru pentru totalulu costului contribuirei. Articolul 588 Dacă, după împărțire, au găsitu proprietarii lucrurile cele aruncate în mare, atunci ei sînt datori a intorce căpitanului și celoru interesați
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
conform standardului ISO 6503/1984, este mai mare de 0,15 % (calculat ca greutate a metalului raportată la greutatea totală a preparatului periculos) trebuie înscrise următoarele indicații: "Conține plumb. A nu se utiliza pe obiectele care pot fi mestecate sau supte de către copii." Pe etichetele ambalajelor lacurilor și vopselelor a căror capacitate este mai mică de 125 mililitri trebuie înscrisă următoarea indicație: "Atenție ! Conține plumb." 2. Preparate periculoase care conțin cianoacrilați 2.1. Adezivi Pe etichetele ambalajelor adezivilor pe bază de
NORME METODOLOGICE din 23 ianuarie 2003 (*actualizate*) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor periculoase**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147949_a_149278]
-
totu-d'auna de unu anu de dile. Termenulu acordatu se înscrie în biletulu de intrare ca să serve de controlu la răfuirea acelui biletu. Articolul 11 Pastorii austriani intrându în România și plătindu tacsele de intrare prin îndeplinirea reguleloru prescrise mai susu fără a mai fi supuși la alte tacse fiscali se voru bucură de drepturile urmatore: a) A se preumbla cu vitele loru pe tota întinderea teritoriului României, pe drumurile principali în limitele loru ori unde, adică interesele'i ar îndemna
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
o constatare prealabilă ce s'aru face. Articolul 15 Pastorii austrieni ce ar fi statorniciți cu vitele lor în tera plătindu tacsele de intrare (oeritulu și cornaritulu) se vor bucnra și de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte și altele, pe care ei obicinuitu le cumpera din tera. Pentru că unu pastor austrian din cei statorniciți priu câmpuri, să pota scote producțiunile, este tinutu să presinte la biuroulu vamei de esire
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
de importațiune, sau asigurându unu asemenea dreptu, ori în deposite, sau garanții solvabile, daca aru avea să stea în tera într'unu termenu mărginitu. Dispositiuni generale Articolul 18 Dreptulu de intrare se platesce odată pe anu, precumu se statorcesce mai susu. Candu însă unu pastoru din cei ce sue spre inapoere în Austria, vitele ce aru avea aru intra de două sau de trei ori în cursulu unui anu, el este datoru a plăti dreptulu de câte ori aru intra, privindu-se în
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
cât și cel al respirației. Fața copilului este lipsită de mimică, gura întredeschisă, saliva abundentă, mișcările limbii și ale vălului palatin limitate și lente, respirația nesincronizată. Apar uneori și semne de hemipareză stângă. Apar și reflexe patologice de automatism oral (supt degetul, având râsul și plânsul spasmodic). Vorbirea este neclară, estompată, trunchiată din cauza tensiunii nervoase și excesive a mușchilor, organelor fono-articulatorii, având dificultăți în pornirea dar și în întreruperea mișcării începute. De aici predominanța oclusivelor și asurdizarea sonorelor precum și tendința de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
te leagă-te-dezleagă, și asta fiindcă Nicolaie și alți băloși care bat câmpii, precum ușor belești o oaie, ne-au tot și ne tot belesc tâmpii! ! e un destin ce ne subjugă, ca piticanii monstruoase să ne tot mânce, să ne sugă până și măduva din oase! ! ei, la așa destin parșivul, din când în când mai dăm cu parii, da-i tot mai câștigat bețivul care-n tăcere bea Cotnarii! ! e-n el un rost adânc ce-i spune că nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mine pe Bugeac, trupul să mi-l sature de viu”. Prietenia i-a adus poetului alinare “ ți-ai rupt cămașa toată de pe tine și rănile trupești mi le-ai legat”. În ultimele ceasuri de osânda balaurul, În sfarșit, Învins, “ Își suge veninurile toate”. Dincolo de rigorile și suferințele temnițelor poetul spera În seninul zilelor postume “În alt veleat, când rănile de acum/peceți În cartea țării se vor face”. El este sigur că “Într-o zi se va vorbi despre noi/și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
evenimentele să se desfășoare, mai mult sau mai puțin, conform planului. Despre Davy Crockett, un negustor din Tennessee, vânător de blănuri, luptător șiret și legislator în partidul whig, se spunea pe vremea lui că crescuse în carapacea unei broaște țestoase, supsese whiskey și se hrănise cu ouă de șarpe-cu-clopoței și că era suficient de puternic și de agil încât să strângă în brațe un urs atât de tare încât să-l omoare. Când îi era foame, prefera să își mănânce friptura
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
inteligența, invitându-l să dezleze ghicitori, una dintre ele a fost: 7 ies, 9 intră, 2 pun băutura și 1 bea. Solomon a răspuns: 7 zile femeia este interzisă bărbatului, 9 luni e însărcinată, cu 2 sâni alăptează, un copil suge. Legenda spune că regina din Saba a asistat la judecarea celor două femei care se certau pentru un copil (unul murise) și a fost impresionată de soluția găsită prin simularea tăierii în două cu sabia a copilului, pentru a da
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în sus, cînd eu m-adăp cu zece stînjeni mai la vale?..." "Ba o tulburi!" zise el, pornit. Iar acum un an m-ai și bîrfit. "Măria Ta, fii bun și ține seama că nici nu mă născusem! Eu încă sug la mama..." " Atunci a fost vrun frate de-al tău..." Nu, nu se poate. Cum să fi fost vrun frate, cînd eu n-am nici un frate?..." Chiar dacă n-ai, nu are-a face: a fost vreunul dintre-ai tăi, că
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de Ion Voicu. O fi mai avut și alții... avorturi... da... Că aveau doctor care-i cunoștea. - E adevărat că frații Arnăuțoiu omorau copiii născuți în pădure? - Nu... Au omorât un băiat mic... Nu i-a mai dat piept să sugă... Toma Arnăuțoiu era un băiat înalt, curățel, cosea, aduna prune cu noi. I-a dat afară din serviciu că erau țărăniști și ei au fugit în pădure. Maria Plop a murit în pușcărie, cu maică-sa. Maria era servitoarea lor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că am neamuri care mă dușmănesc de la pământ... Țâța din perete Tot în pierdere am fost și tot în pierdere rămânem. Creșteam porci - mureau. Scroafe cu purcei. Vaca sărea în sus, cădea și crăpa. Un vițel sărea pe perete, în loc să sugă la vacă. Am dat cu agheazmă și i-a trecut. Dinu, copilul cel mic, învăța bine și în clasa a zecea nu mai judeca, umbla aiurea, se urca încălțat în pat, râdea deuna. Neam de neamu’ nostru n-a fost
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la vale spre Diois, ei bine, da, acolo sunt V207. 5.10. Un "membru oarecare al colectivității" (MOC) Să analizăm următorul fragment din Gervaise, în care este descris banchetul oferit de Gervaise: În răstimp, Clémence isprăvea de mâncat târtița, o sugea plescăind din buze și se zvârcolea de râs din pricina lui Boche care-i spunea în șoaptă fel de fel de vorbe deochiate. Ah! pentru numele lui Dumnezeu! Da, se îndopau ca porcii! Când te-ai vârât în joc, trebuie să
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fusesem intubat, câteva prin care eram cuplat la niște aparate din spate, fixate în perete, câteva pentru perfuzii și altul care se termina cu un „păianjen“, o „caracatiță“, o „lipitoare“ cu tentaculele înfipte într-o venă a gâtului, nu ca să sugă sângele, ci ca să-l alimenteze cu hrană. Dar ce mi-au făcut? Cu ce ieșisem din operație? Ce variantă fusese aleasă? Nu cumva aceea pe care eu o refuzasem? Am întrebat-o pe o asistentă. Răspunsul ei a fost demolator
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
sonet afară fără voia autorului; căci toate scrierile sale nici nu le scrie, nici nu va să le vază afară cu slove, ci cu litere, că așa au scris strămoșii noștri, că ele sânt țâțele prin care limba poate să sugă laptele maicii sale latine și că în sfârșit literatura nu poate să se nască decât prin litere, iar din slove nu poate ieși decât slovnire.“ (Curierul românesc, 1829, nr. 17) Secvența pe care am subliniat-o, lapidară și memorabilă, reia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
luăm de piept, murim cu-adevărat", " Ne ocolesc cei buni ca pe o ciumă" (Carnet lapidar). Muzica însăși capătă accente elegiace, de bocet, de altminteri, adesea revine imaginea ploii de toamnă care mistuie, care condamnă la dispariție: "și toamna ne suge plămânii cu-o unghie.// Simt iar uscăciunea cum plouă" (Partitură). Este o veșnică anunțare a finalului de lume, apa, sub toate formele ei, lichefiază universul sau îl îngheață, în ambele situații sugestia este aceea a lipsei de speranță, a actului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de viețuire. La Dosoftei, corbul e, alături de pelican și vrabie, o pasăre care evocă izolarea și singurătatea: „De-atocma cu pelecanul,/ Prin pustii petrec tot anul,/ Și ca corbul cel de noapte,/ îmi petrec zîlele toate,/ Ca o vrabie rămasă/ în supt streșină de casă”3). „Corbul de noapte” - mi-a precizat un naturalist - e stîrcul de noapte 4). Cel mai recent dicționar îl definește astfel: „Pasăre cu capul și ceafa negre, spinare cenușie și pîntece alb-cenușiu”5). La începuturile literaturii romîne
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
La distanță de două decenii, „Sămănătorul” tipărea pe jumătate, iar N. Iorga considera aceasta un succes: „Cele trei sute de exemplare ale revistei - relata el, în O viață de om așa cum a fost - se epuizau răpede (...); în școli «Sămănătorul» se cetea supt bănci”.3) Pe de altă parte, „Literatorul”, revista în care debutase Bacovia, și-a încetat, în 1905 (i se mai întîmplase și în trecut), apariția, „pentru că - motiva Al. Macedonski - nu mai avea cui vorbi”.4) Cifrele spun multe despre situația
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
săptămîni nici păr în cap nu ar fi ca să-i ascundă”. „Tot așa de răi sînt și păduchii de haine. Ei se țin printre încrețiturile cămășii, unde depun și ouăle numeroase - cam vreo 70 de fiecare femeie. Se hrănesc tot sugînd. S-a dovedit că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
altă specie.” ... „S-ar părea că Dumnezeu a dat oamenilor rațiunea ca să-i ferească de a se înjosi, imitând animalele, mai ales că natura nu i-a înzestrat cu arme pentru uciderea semenilor și nici cu instinctul de a le suge sângele. Și totuși, s-ar părea că războiul ucigător a devenit atributul cumplit al omului, într-o măsură atât de mare, încât, în afară de două sau trei națiuni, istoria le înfățișează pe toate celelalte înarmate unele împotriva altora.” ... „Până și cel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
A stors, cu aplomb, lacrima chivuțelor, și a rezistat, sfidător, laserelor ucigașe, esență de torturi imaginare, lente și dureroase, ale șeptelului de starlete dornice să-i ia locul. A fost, pentru femeia română medie, posacă și nefericită, cocârjată de munci, suptă de vlagă, ofilită de copii și ignorată de bărbat, raza de soare și icoana dătătoare de speranță că, da, mai sunt și femei care au noroc pe lumea asta. Brava, Mihaela, maică! A fost? Ea care a făcut din panseurile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să-și ducă odraslele și unde corpul profesoral are de unde alege. Dar restul? Educația este, de departe, cel mai vitregit sector al societății românești. Cu un buget penibil și cu un haos legislativ intenționat creat de grupurile de interese care sug bugetul pentru manuale, pentru dotări, pentru softuri sau pentru toate serviciile care roiesc în jurul școlii, cu un exemplu de degradare morală și de dispreț la adresa bunei educații sau a corectitudinii academice afișat de liota de politicieni analfabeți sau cu titluri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]