2,983 matches
-
În camera unui hotel din Shinagawa, unde se caza de obicei. Luaserăm mai devreme ecstasy și, În timp ce beam șampanie, drogul deja Începuse să-și facă efectul. Sub influența lui avea obiceiul să-mi lingă degetele de la picioare și să le sugă, și În timp ce făcea asta, Îi plăcea să-mi vorbească despre ce mai punea la cale. Însă de data aceasta nu mi le-a mai supt, ci, cu o mină serioasă, a Început să-mi vorbească. Mi s-a părut foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
efectul. Sub influența lui avea obiceiul să-mi lingă degetele de la picioare și să le sugă, și În timp ce făcea asta, Îi plăcea să-mi vorbească despre ce mai punea la cale. Însă de data aceasta nu mi le-a mai supt, ci, cu o mină serioasă, a Început să-mi vorbească. Mi s-a părut foarte ciudat. Pe vremea aceea, deja nu mai făceam sex când eram doar noi doi, ne mulțumeam să ne provocăm orgasme unul altuia folosindu-ne doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Dacă ai chef de-o fată, sună la MIT 0069 și spune că vii din partea lui Yamamoto. Spune-le că vrei o fată de categoria a treia și o să-ți dea o blondă din Europa de Est, fără boli, care o te sugă până la ultima picătură. Dacă plătești o taxă specială de o sută de dolari, Îți face rost și de niște ecstasy. Distrează-te pe banii de la Keiko! Vezi tu, asta e singura strategie care ne-a mai rămas. — Chiar nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
recunoșteam nimic, nici un amănunt. Tot mergând așa, uimit la culme, am călcat pe un șarpe care m-a mușcat. Noroc că nu era veninos. Dar în clipa aceea n-aveam de unde să știu asta. M-am aplecat și mi-am supt sângele din rană până ce mi s-a făcut greață de gustul sângelui și mi-a venit să vomez. Peste puțin timp, am simțit că aveam amețeli și fierbințeli. Abia mai puteam să mișc piciorul. M-am așezat jos și destul de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
pentru fiecare mănăstire arsă. Dumnezeii mamei lor de putori! Trăiesc ca niște căpușe pe spatele poporului. Ăștia trebuie să ardă ca șobolanii în scorbură și să nu știe nimeni de ei. Statul le dă, lumea le dă, Dumnezeu le dă, sug la trei țâțe și tot nu-i mai satură dracu! O noapte întreagă a bătut drumul Dornelor. În zori, sub o tușă de lună violacee, lângă ruinele schitului, Petru rostea cântec de leagăn: "Al Domului este pământul și plinătatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
firimituri la masa bogatului, nesațul la altă masă trebuie să ți-l astâmperi. Alinierea! Traista calicului adâncește golul în stomac, buzunarul cu pâine domolește obsesia zilei de mâine. Alinierea! Capitalismul o vacă bună de lapte. Luați țâța în gură și sugeți! Laptele are gust numai dacă ai dinți de lapte; socialismul modelează proteze după maxilarul lui Dumnezeu. Limbricii târgului și-au recâștigat dreptul suprem de parazit într-o pagină de istorie. Revoluție! Sub acea vestimentație sărăcăcioasă se ascundea un copil scund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
deșirau în voie prin toate ungherele, prea puțină țesătură pentru o asemenea porție de noapte. Puțină și rară, prin ochiul urzelii lumina aluneca șarpe. Visul unui păianjen este să spânzure soarele în firele sale, să îl sugrume și să-i sugă seva ca pe a unei insecte. Soarele stafidit, mumificat, atârna de un tavan plin de igrasie. Urca paingul, cobora pe un fir de mătase, vroia să lege în câteva noduri cerul de pământ, între două puncte își trecea firul prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pe zi? Se roșește și tremură ca o trestie când vorbește maiorul. Proastă nu-i, dar își înghite cuvintele, ieri a luat 3 la topo, deși a învățat până târziu. Hai, chiorule! Nu-i lua partea sau poate ți-o suge și nu știm noi. Ia spune, chiar te taie pișarea mereu cu juma de oră înaintea deșteptării? Sunteți proști, am pizdă pe borâte, mă cunosc cu toate gagicele din sanitar, nu-mi fac pula scobitoare în curul ăstuia. Poate tovarășul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o trage ăleia de rusă, i-am văzut eu când se încuiau pe dinăuntru. Îi scriitor, nu-l vezi, stă toată ziua cu botu-n carte, e poetă fetița noastră. Eu zic să-l dăm la pizdă să îl mănânce, îl suge ca pe acadea olteanca. Hai să facem cheta, Dora-i fată ieftină, pentru căciula lui Vladimirescu stă crăcită toată noaptea și, pe deasupra, pune și patimă nebuna. 25 de lei, fiecare câte 5 parale? E mult, un pachet de B.T., țigările mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fugit de la balamuc cu un pedofil, am spânzurat paznicul de calorifer, am pășit pe inima șotronului, am poftit-o pe mama, femeia de la pagina 7, am râvnit la darurile altor copii cuminți, m-am ascuns de Dumnezeu între cearșafuri, am supt țâță străină în icoană, am... Ce să le spun despre mine? Știți, eu mă căiesc pentru toate nefăcutele mele, mă pocăiesc pentru ispitirea că sunt, mă umilesc pentru neștiința că merit, mă urăsc... Sigur, voi fi tras de limbă, spânzurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
care mai nuanțat, care mai cu lacrimi în ochi. Starețul, la început, o făcea pe-a naivul, apoi, după ce-i scana bine, le demantela fiecăruia în parte biografia. Dumnezeii mamei voastre de derbedei! Ați futut lumea cu pula îndoită, ați supt la o mie de țâțe, i-ați mâncat sufletul pe grătar, i-ați călcat inima în picioare, ați tocat nervii pământului, ați spurcat fântânile, ați pârjolit cimitirele și, deodată, vi s-a făcut de pocăință, așa cum ți se face de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fluierat, derbedeule! Auzi, bă? Aflu! Tataia îți este nânașu, ai înțeles? Părinte Visarioane, ia-l de aici, spovedește-l cum știi mai bine, sparge-i rozeta, spânzură-l de limbă, rupe-i coastele, vreau să știu și ce lapte a supt de la mă-sa, iar până mă dumeresc ce hram poartă, îi dau canon să rânească în porcărie toată ziua. 48. Starețul, fost maior de securitate al direcției de informații, Consiliul Județean Buzău, secția anchetă și cercetări penale. Chiaburii semnau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să intre în stup! Să știu ce discută Luca în stăreție cu profesorii de la "Hajdeu" și de unde, pizda mă-si, mai sunt, pe cine pupă în cur la editura "Polirom", ce curvă de ministru îi deschide ușa, a cui pulă suge la patriarhie și de unde, dracu, atâta ban al văduvei? De undeeee? țipa, cât îl ținea gura colonelul Preda. Merg la minister, trebuie să-l conving pe Boss că este necesar să-l ung monah pe Marcu la mânăstirea Poiana Mărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fi; mâine, de pe o coajă de ou fiert, se desprinde o amprentă de suflet, o intenție, două aripi, și... iată-te într-o clipită imposibil cuib deasupra norilor cu pădure cu tot. În mănăstire se mima fericirea; în mănăstire fiecare sugea fericirea de la o țâță imaginară: țâța nostalgică țâță stearpă, țâța triumfală țâță prolifică, țâța zadarnică țâță seacă, țâța iluzorie țâță sterilă, țâța visătoare țâță prolifică, țâța meditativă țâță fertilă, fiecare sugea de când a tresărit gând în pântece de împrumut; în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tot. În mănăstire se mima fericirea; în mănăstire fiecare sugea fericirea de la o țâță imaginară: țâța nostalgică țâță stearpă, țâța triumfală țâță prolifică, țâța zadarnică țâță seacă, țâța iluzorie țâță sterilă, țâța visătoare țâță prolifică, țâța meditativă țâță fertilă, fiecare sugea de când a tresărit gând în pântece de împrumut; în mănăstire, deasupra lumânărarului pentru morți, monahii coceau intenții pe ambele părți, ugerul nopții avea gust de tămâie și ceară topită; în mânăstiri, tresărea inima la fiecare aromă de sânge tânăr, ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lipsite de sens. Dacă ar fi trăit starețul, sigur nu ar fi fost de acord cu acest "algoritm de lucru", dar asta-i altă treabă. În anii '60, cu pumnii tari, aflai și "ce gust are laptele care l-au supt de la mă-sa". Ancheta trebuia terminată până către seară, procurorul avea ordin clar de la prefect și, pe deasupra, fără valuri. Măi Ieremia, tu ești băiat deștept. Te duci la Fântânele, rezolvi problema, ștergi urmele și mâine te numesc adjunct la curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stabilit că baronul suferea de claustrofobie, "a murit de anxietate în lift". Gata, tac, domnule căpitan! Aveți dreptate, cu ăsta nu-i de glumit. Hei, părinte, aruncă dracului boanda de pe tine, puți ca un aurolac! Până la Bistrița borăsc și laptele supt de la mama. Aduceți, bă, o găleată de apă de la iaz să turnăm peste el! Cum spuneți dumneavoastră. Iertați-mă. Cum spuneți dumneavoastră. Dar vă rog, lăsați-mă slobod 5 minute. Vreau să-mi iau bun rămas. Lasă-l Mihalache să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
înalte, mereu mai adânci. Cu ochii închiși sau cu ochii deschiși, realitatea, precum o curvă ieșită de la pârnaie, își fâțâia curul pe la capetele gândurilor. "Da" sau "nu" doi plozi neînțărcați, îmbrăcați în scutece identice, plozii târfei ieșite pe cauțiune: unul suge din țâța dreaptă renunțare, altul din țâța stângă frică. Atunci, la revoluție (la naiba și cu acest cuvânt!), comuniștii l-au închis, comuniștii l-au eliberat, comuniștii i-au dat certificat de bună purtare. Acum, Dumnezeu știe prin ce galerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu primele sunete ale Evei și cu inimioara ei așa cum o auzeam înainte de naștere, când făceam NST (Non-Stress Test), înregistrasem de-a lungul timpului tot felul de sunete : Eva râzând, Eva în cadă, Eva văzând sânul și pregătindu-se să sugă, sunete de jucării. Le-am numit poeme audio. Înainte a fost însă un stencil, Femeia în misiune patriotică, pe care l-am realizat împreună cu Andrei Gamarț - el e artist, eu nu am mai făcut un stencil în viața mea - pentru
Poveşti cu scriitoare şi copii by Elena Vlădăreanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1784]
-
cățelușa sătulă în stânga, cu puișorii slăbiți de putere în brațe, privirea ei se îndreaptă spre pisică. Abia seara trecută născuse patru pui, dintre care doi sau prăpădit imediat. Ce ar fi să încerc să-i pun puii de veveriță să sugă de la pisica-mamă, doar ea are lapte din belșug? Haideți dragilor mei, poate laptele de pisică vă place mai mult decât laptele din biberon. Și să vezi minune! Puii de veveriță încep să sugă pe loc. Corpul cald al pisicii li
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
să-i pun puii de veveriță să sugă de la pisica-mamă, doar ea are lapte din belșug? Haideți dragilor mei, poate laptele de pisică vă place mai mult decât laptele din biberon. Și să vezi minune! Puii de veveriță încep să sugă pe loc. Corpul cald al pisicii li se pare ceva nemaipomenit ca și laptele ei, dealtfel. Mâncând, prind puteri și parcă n-ar mai vrea să se despartă de mama lor adoptivă. Dar somnul, dovedinduse mai puternic, îi trimite în
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
s-a-ntâmplat? DĂNILĂ: Pricepi tu acuși. Iaca, vezi colo, în tufăriș, ceva mititel, ghemuit jos? CODÂRLIC: Văd. Și ce-i cu asta? DĂNILĂ: Acolo-i copilul meu cel mai mititel. Acuma doarme, că i-a dat maică-sa să sugă. Da-l trezesc eu și-l îndemn să fugă. Tu, după el; și după ce li-i ajunge, întoarce-te să-mi povestești cum a fost. CODÂRLIC: Cum, bre omule, cu scârba aceea mică să mă-ntrec eu la fugă? DĂNILĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dânsul? DĂNILĂ: Cată de-l pune întâi jos, că pe urmă mai vedem noi. CODÂRLIC: Apoi asta-i treabă de-o minută. Acolo zici? DĂNILĂ: Acolo, așa. (Codârlic pleacă) Hai drace, hai! Îi pomeni tu și smoala pe care ai supt-o de la talpa iadului! Moș Martin, la care te-am trimis acuma, nu prea știe de șagă. Aha, intră în culcușul ursului. Acuma țin-te Dănilă să nu plesnești de râs! În culise, mormăit întărâtat de urs. Vocea lui Codârlic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
-i departe, cum bine spuneai mai înainte. Du-te, înfățișează-te la cămări și aprinde focurile. Închide condica, iese pe ușa din stânga) CEAUN (pleacă spre ușă): Vai și of! S-arată o vreme de crâșcare, cât va trebui să ne sugem labele ca ursul în bârlog cu asemenea rânduială. (Iese. Se izbește de cineva, face un pas înapoi. Pârjol, dincolo de ușa întredeschisă.) PÂRJOL: Mă iartă de izbitură, frate Ceaun. Da' ce arăți așa plouat, ți s-a afumat mâncarea sau ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine clădit, cu un gât mai scurt decât o sticluță de băutură și cu un piept precum un sac plin cu nisip, sosi cu un carnețel și un creion și se așeză un pic mai departe de mine și Illmann, sugând o bomboană, cu picioarele încrucișate aproape nonșalant, aparent netulburat de priveliștea care se înfățișa în fața noastră. Preț de o clipă, Illmann se uită la el ca pentru a-l evalua și apoi dădu din cap înainte de a începe să descrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]