2,627 matches
-
Nu mai venea acasă când trebuia. Și când venea făcea huit și s-o bată pe mama și ea fugea la bunicu. Și așa a trăit mama alți 20 de ani cât a fost el primar. Și era și foarte supărată și chiar și slabă. Și lucra și cânta de jele: "Foaie verde ș-o lalea, Eram pui și rândunea. De când îs la maica lui Nu-s nici rândunea nici pui Nici drăguță nimănui". Și ofta și plângea. A trăit foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om de mare bunătate. Pe Doamna lui o chema Eugenia, era și frumoasă și de treabă. Iar pe mama ei o chema Doamna Olimpiada. Deși era bătrână, era tot frumoasă și foarte bună, dar tot supărată că-i murise soțul ei și ea era văduvă. Familia ei era Codreanu și au trăit în orașul Botoșani. Și aici trăia și un ficior Iuliu Codreanu. Câte într-o seară și chiar în mai multe sări cântau foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cântec jalnic: Când lacrimile amare inundă fața mea Când nu mai sânt în stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acasă de Crăciun, am găsit pe bunica Ancuța, mama mamei mele, foarte slăbită și cu un chic de suflet. Tușea foarte tare și se înădușea. Nu mai era zglobie și veselă, cum am știut-o eu la început, era foarte supărată și ca vai de ea ! Mi-a spus să mă duc pe la ea când voi pleca la școală, la Iași. Și m-am dus, m-a sărutat, m-a desmerdat și mi-a spus: "Dragul bunicăi Ghiorghiță, când îi veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
preotul Mihai Vasiliu om frumos asemenea și preoteasa Aglaia de frumuseță rară și fără nici un creț pe față. Și am văzut pe Eugenia, care o certase soacră mea că o lumânare i-a picurat o bluză. Și ea era f. supărată și abia a vorbit numai f. puțin cu mine. Și acum văd că am făcut f. rău că nu am luat-o în căsătorie atunci. M-am mai năcăjit încă 2 ani singur. Și am făcut foarte rău. Peste 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cumpăr o carte de muzică de la Dna Aneta L.Băncilă fosta domnișoară Aneta Grigorescu din 1908. Dar nu mai era aceea de atunci frumoasă și durdulie ca o zână din povești ! Era bolnavă de ficat și foarte slabă și foarte supărată și distrusă. Soțul ei Diaconul Leon Băncilă, mare dirijor de cor la biserica Adormirea din Fălticeni, și om e rară vrednicie, murise de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dus la Boboești să văd dacă-mi mai place domnișoara Eugenia Vasiliu, că în 1908 când am fost nu mi-a plăcut, că o sfădise măsa, că o lumânare, i-a picurat o bluză manias și deci ea era foarte supărată și nici de feli voioasă. Și într-o sâmbătă am plecat la Boboești singur singurel prin pădure la Boboești. Și l-am găsit pe preotul Mihai Vasiliu la un stog, unde făcuse cu niște săteni, un țarc ca să nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și am eșit foarte bine. Și de la o soldă de 340 lei pe lună m-a trimis la lefușoara mea de învățător cu salar de cătun cu 40 de lei pe lună. Și m-am dus acasă și buzat și supărat. Dar Eugenia mea cea scumpă și dragă și înțeleaptă m-a întrebat: "Ghiorghiță, unde-i mai bine în timp de război la front ori la coloană?", că am fost trecut la coloană. Și eu i-am spus: că-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu mă ia acasă la el să stăm la masă împreună. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Ei n-au avut copii. Ea, Elisabeta C. Maxim trăiește singură, îi foarte slăbită și foarte supărată, și rudele ei toate îs la Piatra Neamț. Azi e 4 iunie 1974 Scriu plângând. Costică Maxim a înfiat o copilă a unuia Gheniș. A crescut-o mare, a fost învățătoare în Baea. S-a măritat, s-a despărțit și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
traducător nu am fost sprijinit cu un singur ban de instituțiile care ar trebui să promoveze astfel de acțiuni. Toate le-am finanțat din buzunarul meu. Despre Institutul Cultural cât și despre Ministerul Culturii am scris în repetate rânduri. Nici măcar supărați nu au fost! Nouă, aici, aceste instituții nu ne folosesc la nimic, în România nu suntem băgați în seamă. De la aceste instituții (cu toate cererile mele la care nici măcar răspuns nu am primit) nu mai aștept nimic fiindcă orice așteptare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ne-au cerut bani (dolariă pentru că le foloseam păturile. N-au ajuns la Înțelegere cu părintele Irineu, cât să le ofere, și ne-au alungat. Eram cu toții obosiți și fără să ne odihnim a trebuit să plecăm. Vă imaginați ce supărați puteam fi, era singurul loc din lume de unde se poate vedea Răsăritul Soarelui la 430 dimineața. Unicul loc În lume! După efortul nostru făcut pe Întuneric, la lumina lunii, merita să-l vedem. Dimineața se deschidea și biserica de pe munte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vedem. Dimineața se deschidea și biserica de pe munte și participam și noi la slujbă, dar așa, nici măcar n-am văzut-o pe dinăuntru. Vrăjmașul, care nu se bucură când faci ceva bun, te Împiedică prin alții sau diferite forme. Tare supărată și mâhnită am fost. Părintele Irineu a zis să mergem de acolo de pe Muntele Sinai pe Muntele Sf. Ecaterina. Spunea că mai ușor este să mergi de pe un vârf de munte pe alt vârf de munte. Că dacă ai coborî
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ce Sacrificiu Mare a făcut El pentru noi, că ne iubește! Dar noi, ce facem noi pentru El? Cum Îl iubim noi? Ce-I dăm noi În schimb? Mie Îmi pare foarte rău, că nu dau nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s În stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvnă nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește. Tu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
rechiziții De la doamna general Robescu se luaseră 3 000 lei amendă pentru puști găsite ascunse în pivniță. Hartenstein ceru doamnei Pherekyde să i împartă la săraci în numele lor. Dânsa însă refuză această ultimă condiție, deși șeful poliției se arătă foarte supărat, și dânsa îl invită la dejun. Îi dete în urmă doi impiegați plătiți de la Obol, care făcură distribuția. Ziua de 30 ianuarie/12 februarie se fixase pentru începerea cartelelor de pâine, dar brutăriile, în afară de Müller și Geissler, autorizați să aibă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
30 000 kg lemne, nu 2 000, cum declarasem noi oficial. „Trebuia să cercetezi, domnule, cine suntem și să alegi între declarația noastră și denunțuri. Acum ar trebui să-mi dai o hârtie de ce ai constatat ca să nu mai fiu supărată și de alții.“ De aceasta n-a voit să audă și i-am întors spatele, lăsându-l să se descurce singur prin coridoarele subsolului. Spre marea mea frică însă, m-am pomenit după-amiază tot cu el. Credeam că aflase de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
neplăcut pentru mine. Am rugat-o să vorbească altă dată la singular, căci eu nu eram dispusă să laud prin nici o formă pur tarea germanilor la Pasărea. Discuția a fost destul de vie și multă vreme, chiar după liberare, a rămas supărată, mai ales, poate, fiindcă a înțeles că nu procedase bine.]( Ediția a II-a, 1996, p. 115.) Era o căldură foarte mare. Afară de vizita la ora 6 dimineața la maica stariță, când îmi citea pravila zilei, nu mai ieșeam din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Iași, ne povesti Odeta Slătineanu, trebuia să joace pentru o operă de binefacere piesa lui Robert de Flers l’Evantail, precedată de conferința autorului, controlată de cenzură. În ultimul moment se refuză autorizarea. Lumea aștepta, Flers și Saint Aulaire foarte supărați, cortina se ridică și d-ra Ventura anunță hotărârea poliției. Publicul, spontan, se ridică în picioare și aclamă pe actori, Franța și reprezentanții ei, în așa fel încât după o jumătate de oră jandarmii au intervenit ca să golească sala. Efectul era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că nu au venit francezi în Athénée Palace; fluierăturile se înmulțeau, [ca] și apostrofele injurioase. Pia Danielo polu, pierzându-și timiditatea, îi strigă: „Rușine, domnule, ca un ofițer român în uniformă să dea mâna cu vrăjmașul înaintea noastră!“ El, foarte supărat: „Mai bine te-ai duce acasă, domnișoară!“ Mackensen, dus la masă pe ușa din dos. C. Arion, speriat și prea vecin cu teatrul scandalului, în strada Corabia, și-a închis porțile și a telefonat la prefectură să vină armata. A
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
eram la mama la Predeal). Mă pofteau des la ceai, la muzică, unde cânta quartetul lui Dall’Orso, Dinicu, Enescu și alți artiști. Prințul și principesa parcă nici nu-l știau [pe Costache], nici un semn de viață. Dânsa era foarte supărată că i se impusese un medic român. Acest biet medic ducea o viață de pușcăriaș, nu îndrăznea să facă nici o plimbare, necum să se repeadă la Predeal, de frică de a nu fi prevenit la timp când ar sosi ceasul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Același refuz categoric din parte-mi, cu aceleași vorbe. Dar am mai adăugat: „Ca o probă de dorința dis trugerii trecutului, avem schimbarea plăcilor cu numele Brătienilor pe străzi, ca și cum istoria s-ar putea schimba sau șterge.“ A plecat foarte supărat. Eu nu eram mai puțin indignată, nu pe ei, căci știam cine le poruncise. În ziare au publicat că Universitatea Liberă, neputând convoca numărul conferențiarilor, amână conferințele. Am voit să dezmint, stabilind adevărul. Cenzura s-a opus. Prefecții mă întrebau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
băiatul unui căpșor albastru care-i privea curios. Floarea se agață de pantalonii băiatului și-acum trăgeau cu putere toți patru de pălăria ciupercii. Nu s-a mișcat, nu s-a rupt și până la urmă cei doi copii au plecat supărați, gândindu-se la tocănită de ciuperci pe care n-o vor mânca. Nici unul nu s-a gândit vreo clipă c-ar fi reușit să rupă ciupercă uriașă dacă... Colorează scenă din poveste. De ce crezi că cei doi copii n-au
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
pare că pe la Federația Română de Volei e un absolvent de teologie care, de trei ani încoace, l-a cununat pe robul lui Dumnezeu Dragomir cu meciurile Știința-Metal, de nu-l mai dezlipești de ele! În orice caz, cel mai supărat pe arbitraj era finanțatorul lui Dinamo Romprest, Marian Ștefan, care a promis răzbunare în turneul de la Bacău de la finele săptămânii viitoare! 25 MARTIE Florin Grapă nu vrea să termine campionatul pe locul 4 Antrenorul principal al voleibalistelor de la Știința Bacău
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
câini). 154 A opri (franțuzism). 155 A aduce vânatul (franțuzism). 156 Țesătură groasă de lână. 157 Înjurături. 158 A prăvăli, a răsturna (o căruță). 159 Vultur. 160 Cretă colorată. 161 Boem, vesel, petrecăreț. 162 Găurit. 163 Cavaler, om neînsurat. 164 Supărat, mânios. 165 Obișnuință. 166 Totdeauna te agăți de femeile frumoase și de rochiile lungi (franceză). 167 Ace cu gămălie lungi. 168 Haina. 169 Nepriceput, lipsit de îndemânare. 170 Cauciuc (la încălțăminte). 171 Birjar, vizitiu (de obicei, erau ruși). 172 Bufnițe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de femei din jurul nostru, dar pentru noi ea este unică în lume, pentru că cu ea am împărțit ani de zile trăirile bune ca și pe cele rele, pe ea am protejat-o, am ajutat-o, am ascultat-o când era supărată, când se lăuda când se plângea, sau când se dădea mare cu ceea ce știa. Și tot așa va vedea o femeie pe soțul ei, care este unic în felul său, deși în jur sunt sute de mii de alți bărbați
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
astea ce sunt? [dacă nu] mai mult ca o Înfrângere, ca cea mai mare și definitivă Înfrângere... Dar ce să mai zic de această usturătoare invectivă pe care mi-a zvârlit-o deunăzi În obraz cea mai de pe urmă eroină, supărată foc că nici nu s-a măritat cu mine și nici n-am făcut-o să moară de dragul meu: „Toată viața ta a fost o farsă, o mare farsă; afară de cartea pe care o scrii acum, care nu-i deloc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]