6,772 matches
-
nu me al soțului. Ni meni nu în țe le ge de ce se comportă astfel din moment ce are tot ce și-ar dori o femeie din epocă. De scrie rea ei nu se conturează în jurul con dui tei economice, întrucât ne supunerea este mult mai puternică și uneori îi șo chea ză pe cei din jur. Primele trăsături se des prind din por tre tul cre io nat de preot. Marica apa re ca o femeie „rea și gâlcevitoare și ne supusă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o nevastă din ma ha la și, din acest motiv, viața ei s-a trans format într-un iad. La judecată, soția se vede și ea apos trofa tă de părinții clerici, deoarece nu-i dă soțului „că zu ta supunere și cin ste“, îi întoarce vorbele și-i răspun de cu cuvinte proaste. Se remarcă, în primul rând, tole ran ța so ți i lor care nu ajung la tribunal decât atunci când traiul rău este agravat de prezența al tei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
venea din adâncul istoriei. Citind Mersul revoluției în istoria românilor, înțelegem mai bine că autorul dădea o replică celor înclinați să-și adjudece, elitar sau conspirativ, meritele ei. Ca și acum, exista tendința de a nu recunoaște în popor decât supunere oarbă, indiferență, apatie. Scrutându-i istoria, Bălcescu descoperea însă că, în ciuda vicisitudinilor de tot felul, "nația română n-a vegetat", n-a trăit doar în corupție și degradare, ci a știut să lupte pentru valorile ei, pregătind clipa libertății ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru a face istorie cu orice preț. Între acest tip de conduită colectivă și tăcerea de care aminteam e un raport ce nu poate scăpa atenției analistului interesat a lămuri un anumit mod de comportament în istorie. Înseamnă tăcerea indiferență, supunere "sub vremi", poate chiar slujirea răului. S-a pus demult un semn de egalitate între tăcere și consimțire, ca deviza cutărui papă din secolul XIII: "Qui tacet, consentire videtur". Pare a consimți cine tace, dar consimte în adevăr? Azi știm
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mama privește spre fiii ei cu "dragoste oarbă". Omul modern s-a maturizat, nu mai accepta să fie certat de un Pater familias neiertător, cum spune Unamuno, vrea să dovedească că merită a fi partenerul de dialog al lui Dumnezeu. Supunerea predicata de creștinism și asociată perioadei de "copilărie a omului" nu mai corespunde noii conștiințe a omului modern, spune Cioran. Și totuși: "Strigatul nearticulat din adâncul fiecărei ființe, singurătatea ce se întinde dincolo de Dumnezeu... Doamne, fă să mă mântuiesc sau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a limitelor mântuirii; alte argumente valabile împotriva sinuciderii nu sunt sau nu s-au găsit încă din această perspectivă, spune Cioran. Sinuciderea este caracteristică numai omului, nici un animal nu o are, sinuciderea este caracteristică raționalității, depășind instinctele, refuzând eternitatea și supunerea oarbă. Există o voință de a trăi, dar și o voință de a muri, care trebuie să fie suficient de puternică pentru a duce la actul real. "De ce nu mă sinucid? Fiindcă mie mi-e scârba, atât de moarte, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
o conștiință religioasă, chiar dacă îl contestă neîncetat pe Dumnezeu? El însuși recunoaște că nu este ateu, pentru că divinitatea este o constantă în gândurile lui, insă Dumnezeu pe care il invocă Cioran nu este cel pe care îl iubesc creștinii, cu supunere și aplecare, ci este unul căruia îi aduce invective și pe care îl acuză de păcate lumești: răzbunător, pasiv, neiertător, rău, indiferent, neconsolator. Ba chiar îl preferă pe diavol: Cine n-a făcut pact cu diavolul nu are rost să
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
sunt etichetele culturale ale anturajului cum ar fi: bun/rău, are dreptate/se înșeală, cuminte/obraznic, iar faptele sunt judecate după consecințele lor. Stadiul 1 - al moralității ascultării în care pedeapsa și recompensa sunt criterii foarte puternice, evitarea pedepsei și supunerea la normă, apar ca avantaje personale imediate. Stadiul 2 - al moralității hedonismului instrumental naiv - conformarea la normă este sursă de beneficii, trebuie realizată pentru că fiind recompensată poate fi și plăcută în consecințele sale. II Nivelul moral - convențional (10 - 13 ani
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
strategie de marketing este un plan de acțiune pentru realizarea dezvoltării, distribuirii, promovării și stabilirii prețului pentru produsele care satisfac dorințele specifice ale consumatorilor. Dezvoltarea strategiilor de marketing impune focalizarea organizației pe piețele țintă, stabilirea unui mix de marketing adecvat, supunerea și controlul forțelor din mediul înconjurător de afaceri printr-un management corespunzător. Piața țintă reprezintă suma tuturor consumatorilor potențiali care au aceleași dorințe, capabili și dispuși să se angajeze în efectuarea unei tranzacții, spre care se orientează eforturile de marketing
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
credință sarcinile obștești ce li se impun prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființa Statului nu poate viețui”. În baza următorului articol, toți cetățenii români erau egali în fața legii, căreia îi datorau supunere și respect: “Toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt egali înaintea legii, datorându i respect și supunere. Nimeni nu se poate socoti dezlegat de îndatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credinței
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Statului nu poate viețui”. În baza următorului articol, toți cetățenii români erau egali în fața legii, căreia îi datorau supunere și respect: “Toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt egali înaintea legii, datorându i respect și supunere. Nimeni nu se poate socoti dezlegat de îndatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credinței sale religioase sau de orice alt fel”. În virtutea articolului 6, nu erau admise în statul român, privilegiile și deosebirile de clasă socială
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
de clasă“. Ultimul articol din cadrul primului capitol, stabilea următoarele: “Românul care, fără prealabilă autorizație a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat străin, sau se va alătura pe lângă o corporație militară străină, pierde de plin drept cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare”. În comparație cu actul
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
dar bazată pe regimul democratic parlamentar constituțional. În schimb, cea din 1938 concentra toată puterea în stat în mâinile regelui. Totodată consacra o nouă ideologie privind ordinea socială și de stat, întemeiată pe conceptele de “muncă în folosul obștesc”, “disciplină”, “supunere”. Așezământul din 1923 enumera în cadrul articolelor 11-32 principalele drepturi și libertăți cetățenești. Acestea erau următoarele:libertatea individuală, inviolabilitatea domiciliului, libertatea muncii, libertatea conștiinței, libertatea presei, a întrunirilor și asocierilor, libertatea învățământului, secretul scrisorilor, telegramelor și convorbirilor telefonice. Actul fundamental din
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
prin legi și a contribui de bună voie la împlinirea sarcinilor publice, fără de care ființa Statului nu poate viețui. ART. 5 Toți cetățenii români, fără deosebire de origine etnică și credință religioasă, sunt egali înaintea legii, datorându-i respect și supunere. Nimeni nu se poate socoti dezlegat de îndatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credinței sale religioase sau de orice alt fel. ART. 6 Nu se admite în Statul Român nici o deosebire de clasă socială. Privilegiile în
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
poate lua ori presta jurăminte de credință. ART. 9 Românul care, fără prealabilă autorizație a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat străin, sau se va alătura pe lângă o corporație militară străină, pierde de plin drept cetățenia română. Supunerea, pentru oricât timp și din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protecție străină, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetățeniei române. Naționalitatea română pierdută în condițiunile aici arătate nu se poate redobândi decât prin naturalizare. Capitolul 2
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
importanță prezintă și conduita elevului în colectiv, prin studierea acesteia urmărindu-se: receptivitatea elevului la îndrumări și observații din partea cadrului didactic și părinților, manifestarea unor atitudini de bravadă, încăpățânare, obrăznicie, purtare față de colegi (solidaritate, întrajutorare sau rezervă, tendința de dominare - supunere etc.), cum este privit de colegi, dacă își etalează calitățile proprii, dacă recunoaște sau ascunde defectele personale. Trăsăturile principale ale personalității Această subdiviziune a fișei cuprinde date referitoare la principalele trăsături ale proceselor psihice și ale personalității; particularități ale proceselor
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
și adaptare, prin intermediul căruia se urmărește înzestrarea copilului cu abilități de gestionare a resurselor proprii, fie ele comportamente, aptitudini sau abilități. Conform Dicționarului de Pedagogie conceptul de disciplină prezintă următoarele semnificații: din punct de vedere social, ea urmărește „acceptarea și supunerea la regulile de conviețuire socială stabilite, potrivit cu cerințele de organizare și ordonare ale muncii și vieții sociale”; din punct de vedere școlar, aceasta vizează „formarea elevilor în vederea respectării cu strictețe a cerințelor învățământului și a regulilor de conduită în școală
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
federații. Cînd discută, între lunile mai și iulie 1920, cu diferiți reprezentanți sindicali (englezi, italieni, spanioli, francezi...) se izbesc de un refuz cvasigeneral. Pentru sindicatele cu dominantă "reformistă", aderarea la IC este de neconceput, în timp ce pentru sindicatele cu tradiție sindicalist-revoluționară supunerea față de un partid politic este o renegare. Din acel moment, adeziunea nu este directă și la 15 iulie este format Comitetul Internațional Sindical (CIS) ale cărui obiective principale sînt: "de a face o amplă propagandă de agitație pentru a difuza
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în timpul activității lor cotidiene, de a demasca trădarea social-patrioților și ezitările centriștilor", rezoluția de la Tours stipulează că atunci cînd majoritatea organizațiilor sindicale va fi cucerită de către comuniști, va exista "între ele și partid o coordonare în acțiune și nu o supunere a unei organizații față de alta". Mai mult, denumirea partidului rămîne "partid socialist, secțiunea franceză a Internaționalei Comuniste"12. Alte două texte se opun acestei alegeri. Unul dintre ele, al lui Jean Longuet, preconizează menținerea unității partidului. Celălalt, al lui Leon
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ce trebuia dusă, în esență, lupta se desfășoară pentru controlul partidului. Secretar general al partidului bolșevic din 1922, Stalin reușește să acapareze în totalitate aparatul în urma morții lui Lenin și datorită atitudinii necombative a lui Troțki la congresul din martie. Supunerea față de Secretarul general și absența dezbaterii devin regulă. Oponenții săi sînt reduși la tăcere. Concepții diferite există de asemenea și în domeniul politicii internaționale. Pentru Troțki, construirea socialismului doar în cadrul Uniunii Sovietice rămîne o iluzie. Va trebui deci susținută lupta
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mai 1944, negocierile purtate cu guvernul regalist aflat în exil, susținut de către englezi, ajung la acordurile din Liban, prin care partidul comunist nu obține decît cîteva portofolii minore în guvernul de uniune națională. În septembrie, aceste acorduri sînt confirmate prin supunerea prevăzută a ELAS autorității guvernului și trecerea sa sub comanda generalului englez Scobie, șeful forțelor aliate din Grecia. În țară, ELAS și KKE resping aceste acorduri ca fiind o capitulare în fața imperialismului englez și a guvernului burghez grec. Dar la
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
viziuni antisovietice. Privitor la statutul Germaniei, un acord între Franța, Marea Britanie și Statele Unite, la 7 iunie 1948, prevede crearea unei Adunări constituante în luna septembrie a aceluiași an în zonele ocupate de către occidentali. Pentru Uniunea Sovietică, cel mai dificil este supunerea Cehoslovaciei. În fața presiunilor și exigențelor URSS-ului, doisprezece miniștri din douăzeci și șase demisionează pe 20 februarie. Partidul comunist cehoslovac hotărăște să-și asume singur puterea și impulsionează armata pe care o controla. Pe 25 februarie 1948, are loc lovitura
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
diplomația sovietică și nu ezită să compare cea de a cincea coloană a URSS-ului pe lîngă care cea de a cincea coloană a lui Hitler nu era decît o organizație de "boy scouts". Ei nu au nici o alternativă la supunerea totală în fața Kremlinului și sînt confruntați cu o opinie publică din ce în ce mai ostilă. Cu atît mai mult cu cît ruptura sovieto-iugoslavă din iunie 1948 dovedește, dacă mai era nevoie, că orice veleitate de independență este sortită eșecului. Orice tentativă de a
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ONU, își propune de altfel să stropească această țară cu bombe atomice. China va interveni prin trimiterea masivă de voluntari. Încep tratativele, dar de abia în 1953 acordurile de la Panmunjon pun capăt ostilităților. În timpul acestor ani, sistemul stalinist cere o supunere totală. Nu există alternativă: ori ești în tabăra păcii, ori în tabăra războiului. Ori o lume, ori cealaltă. Pentru a afirma mai bine această separare ineluctabilă, totul trebuie să separe cele două entități: pacea și războiul, știința proletară și știința
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
drept agenți ai străinătății, pare insuportabil multor rezistenți comuniști. Acest sentiment este întărit prin faptul că ei observă o atitudine identică în privința Uniunii Sovietice și a Armatei Roșii, care au avut un rol esențial în timpul războiului. Pentru ei, disciplina și supunerea față de ordinele sovietice par normale. Ele nu reprezintă decît prelungirea unei lupte pe care au dus-o timp de mulți ani. Lupta impune opțiuni simple: ești de o parte sau de cealaltă, într-o societate sau în cealaltă. Se citesc
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]