7,731 matches
-
Uniune. În această ultimă categorie intră dreptul fiecărui cetățean european de a lua parte la alegerile pentru Parlamentul european sau de a adresa petiții. Drepturile electorale au fost întotdeauna considerate în constituțiile naționale ca fiind inima cetățeniei, forma subiectivă a suveranității, drepturi care rămîn pe deplin legate de naționalitate. Stabilirea unei legături între cetățean și Uniune prin intermediul alegerilor parlamentare europene este un exemplu tipic de mimetism constituțional: legitimitatea formală a Uniunii se face prin această instituție, împrumutată din tradițiile statelor democratice
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
profită uneori de această ocazie pentru a exprima votul lor de protest, dacă dezbaterile preelectorale sînt centrate în general pe pro-bleme naționale, toate acestea se întîmplă pentru că cetățenii europeni cred în continuare că statele rămîn cadrele majore de unde se exercită suveranitatea. Poate că ei se înșeală, poate că noi ne înșelăm. Poate că statele sînt constrînse să acționeze într-un spațiu juridic și politic dotat cu organe din ce în ce mai numeroase, care le limitează competențele. În termeni obiectivi, se poate sub-înțelege o limitarea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
că ei se înșeală, poate că noi ne înșelăm. Poate că statele sînt constrînse să acționeze într-un spațiu juridic și politic dotat cu organe din ce în ce mai numeroase, care le limitează competențele. În termeni obiectivi, se poate sub-înțelege o limitarea a suveranității lor. În termeni subiectivi însă, analiza devine contradictorie pentru că statele continuă să fie în ansamblul confuz al instituțiilor comunitare actorii cei mai importanți. "Societatea civilă europeană", înțeleasă ca sferă a activităților profesionale și a schimburilor econo-mice, este încadrată de o
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ca fiind cosmopolitic. Această legătură juridică ar duce la consacrarea drepturilor cetățeanului în fața altor state decît cel de origine. Pentru Kant pacea veșnică nu însemna fuziunea statelor într-o vastă entitate supranațională. Și aceasta pentru că fuziunea lor ar fi distrus suveranitatea statelor constitutive și ar fi condus la guvernarea funestă a unei monarhii universale: "într-adevăr, în momentul în care guvernarea devine din ce în ce mai mai extinsă, legile încep să își piardă din vigoare, lăsînd cale li-beră unui regim despotic, care, după ce distruge
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
în societate", pentru a civiliza relațiile dintre ele. Revenind acum la construcția europeană, se poate spune că ea a confirmat filosofia lui Kant. Comunitatea Europeană a fost constituită între state care aveau o constituție "democrată". Ea nu a postulat alienarea suveranității statelor, ci doar renunțarea la atitudinile agresive; și a avut ca rezultat deschiderea reciprocă a cetățeniilor naționale. Fără îndoială, construcția europeană a depășit aceste condiții minimale, dar a rămas în aceeași logică. Uniunea determină, mai mult decît Kant a imaginat
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
și jurisdicțiile naționale. Este adevărat că cetățeanul european are drepturi opozabile Uniunii, dar nu are dreptul de recurs direct în fața Curții de Justiție. Din punct de vedere al organizării juridice, Uniunea respectă în egală măsură principiile federaliste și cele ale suveranității statului. Însă Uniunea nu este nici confederație, nici stat federal, ea este o federație de state. De aici se naște ambivalența cetățeniei europene. Pe de o parte, ea evocă drepturile cetățeanului european în Uniune, în bună logică federală; pe de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
una de respingere a construcției, am putea asista la deconectarea dintre spațiul public transnațional și spațiile publice naționale. Primul corespunde noilor niveluri de putere și implică partidele moderniste și categoriile sociale deschise către nou, în timp ce spațiile publice naționale ar apăra suveranitatea națională clasică, reunind în jurul convingerilor și izolării lor categoriile sociale cele mai ostile construcției europene. Marele merit al construcției europene este acela de a fi prezentat identitățile naționale și proiectul federal ca fiind complementare, nu antinomice. Hegel considera acest lucru
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de etapele sale anterioare. În fond, aceasta era, nu cu mult timp în urmă, părerea lui Jürgen Habermas, gînditor deosebit de respectat. Într-o prefață din 1990 pentru opera sa clasică despre geneza spațiului public, filosoful german scria: Dacă ideea de suveranitate populară își mai poate găsi o aplicare reală în societăți atît de complexe, ea trebuie să fie detașată de orice interpretare prea concretă conform căreia suveranitatea populară ar fi încarnată în membrii unei colectivități (...). Suveranitatea populară complet dispersată nu poate
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
pentru opera sa clasică despre geneza spațiului public, filosoful german scria: Dacă ideea de suveranitate populară își mai poate găsi o aplicare reală în societăți atît de complexe, ea trebuie să fie detașată de orice interpretare prea concretă conform căreia suveranitatea populară ar fi încarnată în membrii unei colectivități (...). Suveranitatea populară complet dispersată nu poate să se încarneze decît în forme de comunicare fără subiect (...) care reglează fluxul formării opiniei și al voinței"35. Cu alte cuvinte, este vorba de un
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
german scria: Dacă ideea de suveranitate populară își mai poate găsi o aplicare reală în societăți atît de complexe, ea trebuie să fie detașată de orice interpretare prea concretă conform căreia suveranitatea populară ar fi încarnată în membrii unei colectivități (...). Suveranitatea populară complet dispersată nu poate să se încarneze decît în forme de comunicare fără subiect (...) care reglează fluxul formării opiniei și al voinței"35. Cu alte cuvinte, este vorba de un spațiu public fluid, care corespunde unui sistem politic la fel de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
formalizarea sensului politic comun, la difuzarea acestuia în conștiintele cetățenilor. În orice caz, acesta este pariul tuturor jurisconsulților din istoria modernă a Europei. De ce în anul de grație 1576, juristul francez, Jean Bodin, a considerat necesar să inventeze noțiunea de suveranitate, atît de criticată în prezent? Care era finalitatea poli-tică a acestei afirmații normative? A fost ea creată pentru a consolida puterea regală ? Este posibil. Pentru a denunța amestecul intriganților florentini în afacerile franceze? Probabil. Dar de asemenea și mai ales
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
unei epoci deloc pașnică, care a marcat gîndirea tuturor marilor spirite; el a fost rezultatul, practic inevitabil, al unei politici confesionale care prefera să întrețină conflictul decît să încerce să îl prevină. În acest context, Jean Bodin inventează noțiunea de suveranitate pentru a pune ordine în sistemul de "guvernanță multiplă"39 al epocii respective, care la rîndul ei estompa frontierele între sfera privată și cea publică, între orașe, regiuni, regate și imperii... El nu decretează dintr-o dată abolirea tuturor corpurilor intermediare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
atîtea "limite și elemente de control" ale puterii regale. Este descrisă o guvernare mixtă care încearcă să echilibreze puterile în așa fel, încît nici una să nu o domine pe cealaltă; și care veghează în același timp la asigurarea ordinii. Principiul suveranității nu este pentru Bodin conform versiunii pe care i-o va da mai tîrziu Carl Schmitt, adică norma care decretează în ultimă instanță și care tranșează conflictele. Este pur și simplu o tentativă de a exprima spiritul și principiul unui
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
constă în a explica logica republicii, cu scopul de pune capăt conflictelor care-i amenință în mod continuu existența. Din punct de vedere istoric, exercițiul nu a fost lipsit de utilitate. Bineînțeles, războaiele religioase au continuat, în pofida afirmării principiilor de suveranitate și de laicitate. Dar, oare aceste războaie s-ar fi stins ele vreodată dacă aceste principii nu ar fi fost enunțate? Mai tîrziu, cînd statul a devenit reprezentativ, conceptul de suveranitate a servit la introducerea democrației în conștiința cetățenilor (pedagogia
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Bineînțeles, războaiele religioase au continuat, în pofida afirmării principiilor de suveranitate și de laicitate. Dar, oare aceste războaie s-ar fi stins ele vreodată dacă aceste principii nu ar fi fost enunțate? Mai tîrziu, cînd statul a devenit reprezentativ, conceptul de suveranitate a servit la introducerea democrației în conștiința cetățenilor (pedagogia democrației). Reamintind în permanență că " noi, poporul " sîntem fundamentul constituției, principiul suveranității populare explică logica repartiției puterilor. Astfel, el supraestimează o parte a propriei sale realități: afirmarea suveranității populare a servit
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ele vreodată dacă aceste principii nu ar fi fost enunțate? Mai tîrziu, cînd statul a devenit reprezentativ, conceptul de suveranitate a servit la introducerea democrației în conștiința cetățenilor (pedagogia democrației). Reamintind în permanență că " noi, poporul " sîntem fundamentul constituției, principiul suveranității populare explică logica repartiției puterilor. Astfel, el supraestimează o parte a propriei sale realități: afirmarea suveranității populare a servit adesea de fațadă pentru regimurile autoritare sau oligarhice. Așa cum a demonstrat Marx, suveranitatea populară ascunde raporturi de forță reale în spatele mitului
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
reprezentativ, conceptul de suveranitate a servit la introducerea democrației în conștiința cetățenilor (pedagogia democrației). Reamintind în permanență că " noi, poporul " sîntem fundamentul constituției, principiul suveranității populare explică logica repartiției puterilor. Astfel, el supraestimează o parte a propriei sale realități: afirmarea suveranității populare a servit adesea de fațadă pentru regimurile autoritare sau oligarhice. Așa cum a demonstrat Marx, suveranitatea populară ascunde raporturi de forță reale în spatele mitului națiunii unite. Dar, din nou, absența prin-cipiului ar fi schimbat ceva? Democrația ar fi fost ea
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
permanență că " noi, poporul " sîntem fundamentul constituției, principiul suveranității populare explică logica repartiției puterilor. Astfel, el supraestimează o parte a propriei sale realități: afirmarea suveranității populare a servit adesea de fațadă pentru regimurile autoritare sau oligarhice. Așa cum a demonstrat Marx, suveranitatea populară ascunde raporturi de forță reale în spatele mitului națiunii unite. Dar, din nou, absența prin-cipiului ar fi schimbat ceva? Democrația ar fi fost ea mai puțin coruptă dacă construcția sa empirică nu ar fi fost, la un moment dat, "deformată
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
argumentul conform căruia Uniunea ar depăși dezbaterile conceptuale dacă ar fi dotată cu o constituție. Este evident ceea ce înseamnă Uniune fără lege fundamentală: o funcționare dificilă, caracterizată prin reforme succesive la care se adaugă dezbateri interminabile între federaliști și partizanii suveranității naționale asupra naturii și a "finalității" Uniunii. Pe scurt, așa cum spun canadienii, este vorba de o "agendă constituțională impresionantă"40, care nu împiedică funcționarea Uniunii (eppure si muove), dar care nu facilitează nici guvernarea și nici reformarea sistemului. Pe de
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de state are ca scop următoarea demonstrație: federalismul nu se reduce numai la construcția unui stat federal. Statele se pot angaja într-o acțiune comună prin recunoașterea unor valori comune și acceptarea unui drept comun, fără a renunța la propria suveranitate. Este așadar o încercare de a face imaginabilă o realitate care există deja, aceea a Europei. Federația de state se situează la jumătatea drumului între statul federal și confederație, în acel spațiu considerat gol timp de secole. În acest cadru
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
care există deja, aceea a Europei. Federația de state se situează la jumătatea drumului între statul federal și confederație, în acel spațiu considerat gol timp de secole. În acest cadru, statele formează mai mult decît o confederație din moment ce își exercită suveranitatea în comun în nume-roase domenii. La aceasta se adaugă și alte elemente: statele decid uneori prin votul cu majoritate, acceptă participarea la luarea deciziilor a unor instituții și organe care nu sînt emanația lor directă, recunosc întîietatea dreptului comunitar și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
natura lor războinice și conflictul făcea, așadar, parte din ontologia statului. Apărarea propriilor interese ducea inevitabil la prejudicierea intereselor altor state. Deci, nu era posibilă decît o singură alternativă: fie statele rămîneau suverane, cu riscul perpetuării războaielor, fie renunțau la suveranitatea lor, formînd un stat federal. Numai Rousseau și Kant au denunțat paradoxul acestui raționament dihotomic. Scriind la ani distanță, ei afirmau că doctrinele clasice se înșelau considerînd statul prin natura sa, războinic. Statul nu este înclinat spre război decît în
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
considerînd statul prin natura sa, războinic. Statul nu este înclinat spre război decît în anumite circumstanțe, tot așa cum omul nu este agresiv decît în anumite contexte. Se pot imagina situații în care statul nu își amenință omologii, evitîndu-se astfel "dilema suveranității". Statele ajung astfel să trăiască în pace avînd aceeași formă de constituție (republicană), aparținînd aceleiași civilizații, întreținînd relații comerciale pașnice, acordînd drepturi cetățenilor străini... În aceste condiții, statele nu trebuie să instituie un stat supranațional pentru a pune capăt diferendelor
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
acordînd drepturi cetățenilor străini... În aceste condiții, statele nu trebuie să instituie un stat supranațional pentru a pune capăt diferendelor. Atunci cînd sînt îndeajuns de apropiate pentru a evita conflictele potențiale, ele pot să se federalizeze, păstrîndu-și, în aceeași măsură, suveranitatea 47. Uniunea Europeană este, în mare parte, materializarea acestei ambiții a epocii Luminilor. "Solidaritățile spirituale și materiale", apărute ca urmare a politicilor comune, au creat relații de interdependență între statele membre și au transformat ideea de război într-o soluție absurdă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
propriile interese (Moravcsik 1992). În aceste condiții, Comunitatea a putut fi definită, din perspectivă juridică, ca o organizație internațională clasică (Leben 1990). Prin prisma acestor analize, Uniunea Europeană nu suferă de nici un deficit democratic. Ea nu intră în conflict cu axioma suveranității populare din moment ce este construită și condusă de guverne democratice. Toate tra-tatele au fost ratificate de parlamente alese, sau prin referendum, în respectul formelor constituționale. Fiecare stat prezervă dreptul să părăsească Uniunea Europeană. Și cetățenii au posibilitatea, dacă doresc, să sancționeze guvernul
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]