30,883 matches
-
iar la „În Oceanul Pacific / a intrat un pește mic“ iese de fiecare dată același cardinal, care e și liber-cugetător, și bâlbâit. În schimb, Dalai Lama Îl primește și-i ascultă atent păsul, rostind la despărțire o frază enigmatică: „Înainte de iluminare, taie lemne și cară apă. După iluminare, taie lemne și cară apă“, iar apoi Îi face semn cu ochiul. Timp de două săptămâni, nea Pandele taie lemne și cară apă, dar nu se alege decât cu bășici În palme și cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pește mic“ iese de fiecare dată același cardinal, care e și liber-cugetător, și bâlbâit. În schimb, Dalai Lama Îl primește și-i ascultă atent păsul, rostind la despărțire o frază enigmatică: „Înainte de iluminare, taie lemne și cară apă. După iluminare, taie lemne și cară apă“, iar apoi Îi face semn cu ochiul. Timp de două săptămâni, nea Pandele taie lemne și cară apă, dar nu se alege decât cu bășici În palme și cu o durere de spate. 4 decembrie. Un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Îl primește și-i ascultă atent păsul, rostind la despărțire o frază enigmatică: „Înainte de iluminare, taie lemne și cară apă. După iluminare, taie lemne și cară apă“, iar apoi Îi face semn cu ochiul. Timp de două săptămâni, nea Pandele taie lemne și cară apă, dar nu se alege decât cu bășici În palme și cu o durere de spate. 4 decembrie. Un alt val de urgii. Céline Dion scoate un nou album. Epidemie de pistrui În Sudan. Folosindu-și omniprezența
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
termină niciodată. Cum așa? Întreabă Ivan. Uite, zice barmanul, ținând deasupra chiuvetei sticla răsturnată, din care vodca gâlgâie fără oprire. Incredibil! Și cât costă? se interesează Ivan. Cinci mii de ruble, răspunde barmanul. Ca urmare, Ivan pleacă În Siberia să taie copaci, muncește ca un sclav, nu mănâncă, nu fumează și strânge fiecare bănuț. După o jumătate de an, intră În barul cu pricina, pune un teanc de ruble pe tejghea și-l Întreabă pe barman: Mai ai sticla aia care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ușa apartamentului. Era clar. Nu mai avea nici un rost să-l urmăresc. Eram mai mânios ca un pitic care Încearcă să se joace cu un yoyo. Pentru prima oară În Îndelungata mea carieră, Îmi găsisem nașul. Fusesem curățat de coajă, tăiat felii, fiert, Împănat și servit ca garnitură. Mă simțeam ca un frizer regal care tocmai a ciopârțit urechea suveranului. Ca un dresor de purici dând spectacole Într-o canisă. Ca un balon plutind printr-un poligon de tir . Nu-mi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Aricescu ("s-au scos multe espresiuni triviale"), ne surprinde puținătatea punctelor de suspensie din cuprinsul întregului text. în fapt, ele apar numai de două ori; o dată pentru a obtura un nume propriu: "Iar balcîza I...tească". Eroina românească,/ Vrea să taie, să sfîșie,/ Mîța moartă, iar nu vie" - unde recunoaștem îndată numele Anei Ipătescu. A doua oară, în finalul satirei, unde se consemnează cu satisfacție înfrîngerea revoluției și fuga peste graniță a conducătorilor ei. Ultimele două versuri arată astfel: "Toată vara
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
criterii estetice, ci pe mici capricii de popularitate. Altminteri, n-am mai fi dat, uimiți peste o pagină de gardă în care numele autoarei e șters nervos și înlocuit de un ZERO majusculat și n-am mai fi găsit poeme tăiate dintr-un colț în altul și taxate strict: NU/NU/NU. Evident, poemele de aici au în primul rând un important merit formator. Fără ele, fără toate frondele pe care și le asumă, fără sinceritățile imposibile în alte condiții, fără
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
-i drumul prea lung; deși diferențele de cultură ar pune la încercare orice apropiere. Ei, reprezentanții unui imperiu, catolici, arși de vântul de peste Gibraltar, invadați, amestecați cu arabi, din care ieși spiritul maur, Alhambra. Noi, din grecime în grecime care tăiem în Asia turcime, popor, urgisit, și ortodox, pe deasupra!... Totuși, în artă, asemănările întemeiate pe spirit mai mult decât pe culoarea ochilor și a pielei, precumpănesc. * A existat în cultura noastră, mică nu mare, o tendință moralizatoare, unde binele și frumosul
Un punct de vedere al artei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9208_a_10533]
-
Troska îl dovedise ca agent K.G.B., în vâltoarea evenimentelor din 1989 din București, la chemat la sediul M.Ap.N. din Drumul Taberei unde mașinile de luptă ale grupului au fost distruse, iar ei omorâți. Se cunoaște că lui Troska i-au tăiat capul separându-l de trup, i s-a pus etichetă de terorist la vedere, în iureșul revoluției. Se cuvine să amintesc că era un ofițer școlit, absolvent a trei instituții de învățământ superior: Academia Forțelor Terestre, secția chimie, Institutul Politehnic
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
mai solid și mai cunoscut, cu atît ambiguitățile cuvîntului gen se reduc. Mai puțin normală mi se pare, cel puțin deocamdată, tendința de a introduce termenul gen în contexte practice, administrative, mai exact în formularele care cer date personale: "am (tăiați ce nu corespunde) în întreținere copilul cu numele .... prenumele .... gen .... data nașterii .... CNP..." (model de declarație, numeris.com.ro). Nu cred că în acest caz operează - în interiorul limbii române - o ideologie feministă, care ar condamna conotațiile predominant fiziologice ale termenului
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
un singur exemplar dintr-o carte recentă a lui Eugen Simion. Nici măcar una, într-un context în care alte volume au fost achiziționate cu sutele. E posibil ca, acum, omului Eugen Simion să i se plătească polițe de pe vremea când tăia și spânzura în viața academică și culturală românescă. E, de asemenea, posibil ca dl Eugen Simion să simtă pe propria piele stilul de-o infinită aroganță pe care-l practica pe când conducea discreționar Academia Română, instituție în care a reciclat o
Abuzul ca bumerang by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9223_a_10548]
-
din Întîmplare pe sîni, și se ridică. Învinsă, umilită de Întorsătura nefavorabilă a evenimentelor, Christina plecă spre bucătărie. Desfăcu șorțul de la gît și-l aruncă la Întîmplare pe un taburet. Fusese Într-adevăr ridicolă. Pentru a se pedepsi, Începu să taie mărunt ceapă, fără vreun scop explicit. Oricum, ceapa tocată merge aproape la orice mîncare. Dar În același timp, se gîndea că mai bine ar pregăti o plăcintă cu mere. — Alo? auzi vocea lui Vic. Apoi, o tăcere prelungită, plină de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
rog să rețineți că fusese trimis la noi cu misiunea precisă de a ne servi drept hrană, conceput adică anume În acest scop. Corpul lui conținea proteine, lipide, glucide și apă, În proporțiile cele mai convenabile. Rămînea doar să-l tăiem și să-l Împărțim frățește Între noi. — Deci, iată, dragi ascultători, nu toți extratereștrii vin la noi cu gînduri ostile, de a ne cuceri planeta sau de a ne distruge civilizația. Dar, scuză-mă, În ce limbă se exprima, totuși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
calm, organizat. La rîndul său, extraterestrul a manifestat multă Înțelegere, ne-a asigurat că e gata la orice sacrificiu. Problema era doar aceea că un mizerabil reflex de apărare Îl Împiedica să stea nemișcat, atunci cînd stewardesa Încerca să-i taie gîtul. Pentru că, din motive pe care nu le am Înțeles, ea ținea morțiș să-i taie mai Întîi gîtul. După această discuție, am hotărît să Încercăm din nou. În plus, am hotărît să așteptăm pînă cînd se Înnoptează. A fost
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la orice sacrificiu. Problema era doar aceea că un mizerabil reflex de apărare Îl Împiedica să stea nemișcat, atunci cînd stewardesa Încerca să-i taie gîtul. Pentru că, din motive pe care nu le am Înțeles, ea ținea morțiș să-i taie mai Întîi gîtul. După această discuție, am hotărît să Încercăm din nou. În plus, am hotărît să așteptăm pînă cînd se Înnoptează. A fost ideea mea. Înțelegi, pe Întuneric anumite lucruri se fac mai lesne decît pe lumină. Copilotul s-
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
roșii, de la o epidemie de conjunctivită - se pare că o bacterie i-a atacat pe cei care au făcut baie vara trecută pe Plaja Purpurie. — În schimb, specialiștii noștri au determinat că soldatul Khapsek a fost strangulat, Înainte de i se tăia capul. Iar celebra peliculă, țesutul epitelial care-i acoperea gîtul, este din albuș de ou. În aceste condiții, faptul că avea sau nu conjunctivită mi se pare complet irelevant. — Asta nu Înseamnă nimic altceva decît că tot noi avem dreptate
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lucrăm alături, sau să-i mîncăm din greșeală, ceea ce le ar leza sentimentul demnității și i-ar determina să se răzbune. Dar, pe de altă parte, experiența militară și bunul-simț Îi șopteau insistent că niște bacterii n-ar putea să taie gîtul unui soldat american, decît dacă ar fi ajutate de oameni dotați cu instrumente adecvate acestui scop. Într-o ultimă tentativă de a imprima un curs rezonabil discuției, colonelul Pruritanal Întrebă: — Majestate, credeți că acești extratereștri au vreun scop clar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
clar definit e obositoare. Răspunsul nu poate fi decît unul singur: În scopul de a le mînca. Dar nu numai atît! Unele găini fac mai multe ouă, altele mai puține, iar bunul gospodar știe pe care dintre ele să le taie și pe care să le păstreze. — Nu trebuie să ne speriem sau să intrăm În panică, reveni al doilea expert. Și așa, insula Roland exportă anual cîteva mii de copii, sub forma adopțiilor internaționale. Într-un anumit sens, evenimentele din
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Știa că, dacă apucă să iasă, cu greu va mai reuși să-și reia tabietul de acolo de unde-l lăsase. CÎnd se Întorcea, fie că găsea prosopul umed, În urma Christinei, fie că mirosul groaznic răspîndit de căcăcelul lui Kiki Îi tăia orice chef de a mai deschide gura. În acest timp, Marychka stătea pe un taburet În bucătărie și răsfoia imperturbabilă ziarul The Baakho Monitor, adus tot de ea. Părea că nu-i pasă de nimic din ce se Întîmpla În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din Întîmplare, căuta În buzunarele hainelor și În sertare, numai calculatorul nu-l deschidea, fiindcă nu știa parola. Astfel descoperise fotografia aceea din sertarul biroului, jumătatea aceea de fotografie - și atunci inima Începu să-i bată cu putere. Cineva o tăiase În două. Clasica fotografie alb-negru din semi-profil, pe care tinerii și-o fac În ultimele săptămîni ale stagiului militar, ca să aibă o amintire. Se vedeau nasturii uniformei, jumătate de nas, jumătate de gură Împreună cu jumătatea unui surîs de comandă, un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ei umed, va paște iar oaia, cu mielul alături, pe pajiștea udă; și boul și vaca vor rupe cu poftă din iarba jilavă, lucioasă și crudă; brutarul frămîntă din nou aluatul, la geam o copilă privește În zare, un bărbat taie lemne, mai Încolo, un altul meșterește ceva la un plug, să-l repare; pe mare, pescarul aruncă năvodul la pește, pe străzi prăfuite gonesc camioane; un soare enorm se ridică și crește În miros de grele miasme umane; acolo jos
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cafenie Încă și mai alunecoasă. Apoi, după ce trecură de coama acelei coline, umbra deasă a pădurii Începu să se subțieze și În curînd ajunseră pe un platou lipsit de vegetație, a cărui margine opusă era străjuită de un perete stîncos tăiat vertical, asemănător unui balcon. Jos, lîngă perete, se deschidea albia unui pîrÎu, pînă la care aveau de coborît cîteva sute de metri. Pentru a-și menține moralul cît mai ridicat, Pablo decise că omul cu fața verde era totuși Vic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
că l-ai răsturnat de la putere. Spui că urăști America, totuși lucrezi pentru americani. Și uite că nici omul cu fața verde n-a mai apărut, deși spuneai că are să se Întoarcă repede. Nu mă interesează secretele tale, i-o tăie scurt Michel. — Ei, nu se știe!... Caută În rucsacul meu și vei găsi ceva care o să te mire! insistă Pablo. — Nu aveai nici un rucsac cînd ai venit. — Dar omul cu fața verde avea două, dintre care unul era al meu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
apărut o problemă urgentă. Am nevoie de o șalupă. În plicul adus de Pablo, se afla jumătate din fotografia alb-negru a unui bărbat alb, tînăr, Îmbrăcat Într-o uniformă militară care nu aparținea În nici un caz armatei americane. Fotografia fusese tăiată În zigzag, de-a lungul și pe mijloc, În așa fel Încît portretul tînărului soldat era dificil de reconstituit, iar pe dosul ei cineva notase cu un scris mărunt și Îngrijit numele acelui tînăr, din care se vedeau numai primele
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pompele, stingătoarele de incendiu, lopețile, tîrnăcoapele, gălețile de tinichea, lăzile cu nisip, vitrinele, pînă și Mercedesul Bot de Cal care alimentează. Avea dreptate Bătrînul cu previziunile lui, își zice oprindu-se din nou ca hipnotizat de indivizii grăbiți care îi taie calea, îl îmbrîncesc, îl calcă pe picioare, i se freacă de haine, nici măcar n-a fost nevoie să treacă zece ani, și totul parcă s-a transformat într-un morman de dărîmături și gunoaie. Cu mîneca își tamponează rana din
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]