5,450 matches
-
scârțâie sub picioare și sclipirea i se revarsă cu putere în lumina felinarelor ca și cum o mână generoasă ar presăra din belșug praf de diamante, ascunde o taină: nașterea Pruncului Iisus. Și gândul nostru se îndreaptă cucernic spre noaptea adâncă și tainică de acum două mii de ani care s‑a coborât deasupra Betleemului... Dormitau toți, chiar și călătorii obosiți, veniți pentru recensământ la locul lor natal. Dormeau toți, doar păstorii așteptau cu nerăbdare zorile... Deodată, de undeva de deasupra lor, cerul este
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
două ori de revista noastră. Scrie că și când ar vrea să recupereze anii pierduți pentru ceea ce și-ar fi dorit să spună în scris. Scrierile acestea sunt o picătură vie de cultură românească în lumea canadiană. Ascultându-și porunca tainica, scrierile sale au devenit un depozitar de amintiri, de memorie spirituală, de credință în puterile vieții din care transpare dorința de a regăsi noblețea relațiilor interumane. Face drumul înăuntru și înafara noastră prin meditații livrești înviorate uneori de spiritul ludic
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
mai presus de orice nume și de orice descriere. Nu există altă cale de a dobândi mila Lui, decât unirea cu El. Omul poate să se unească cu Dumnezeu împărtășind, pe cât este cu putință, aceleași virtuți sau prin acea legătură tainică care se face prin rugăciune... Când unitatea minții devine treimică, fără să înceteze de a fi una, atunci mintea se unește cu Monada treimică supremă, închizând amăgirii toate ieșirile ei, stăpânind trupul, lumea și pe stăpânul acesteia. Mintea se desface
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
fire, ci din pricina lipsei de grijă a ajuns să se împrăștie încă de la început. Călcarea poruncilor Celui ce ne-a născut a doua oară ne-a despărțit de Dumnezeu și ne-a făcut să pierdem unirea cu El și simțirea tainică a lui Dumnezeu. De atunci, mintea rătăcită și despărțită de Dumnezeu se lasă purtată în toate părțile precum o roabă, și îi este cu neputință să se oprească din rătăcirea sa altfel decât supunându-se lui Dumnezeu, apropiindu-se de
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
aici ca și oriunde, se trezesc puși față în față cu semenii lor, prin intermediul cuvântului scris. Nu te cunosc, cititorule, așa cum de multe ori nu te cunosc nici pe tine, cel pe care-l citesc, dar cuvântul scris, această forță tainică ce leagă epoci între ele, ne aduce aproape. Citindu-ne, ne privim, ne vorbim, ne ascultăm, ne împărtășim. Timpul se oprește, distanța își pierde imensitatea ... Rămâne doar substanța clipei prezente, realizându-se astfel o simbioză perfectă între strigătul șoptit al
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
orașul lui, în țara lui, iar eu, parcurgându-i opera, mă trezesc lângă el, vizitându-i țara, orașul, locurile natale, însoțindu-l în periplul său existențial. Iată-ne astfel întâlniți cu ajutorul cuvântului scris, față în față, pe o punte invizibilă, tainică, dar cât de reală ! Căci ceea ce de multe ori ni se pare imposibil, și ca atare ne ferim să rostim cu voce tare în mijlocul semenilor noștri, datorită temerilor în fața prejudecăților vulgului, devine liber și cu adevărat posibil pe-ntinsul nemărginit
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
inițiatul fiind chiar culcat de către preoți pe un pat în formă de cruce ... Cel ce deținea cheia geometrică a misterelor ezoterice, al cărei simbol era tocmai această cruce cu toartă, știa să deschidă porțile lumii morților și putea pătrunde semnificația tainică a vieții veșnice . Zeii și regii țineau în mână întotdeauna un anh pentru că erau nemuritori, având viață veșnică. Morții țineau în mână anh-ul pentru a implora zeii să le acorde nemurirea. Anh-ul se mai numea și nodul lui Isis , cu
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
te protejeze, mângâierea vorbei bune, bucuria de a fi și un minut în preajma ta, confesiunile reciproce, care rămân ascunse în sufletele prietenilor în sipeți de mare preț, slăbiciunile transformate în calități, toate acestea, te fac să te simți într-o tainică armonie liniștitoare, grijile, frământările, temerile, se atenuează și vezi viața mai frumoasă. Pentru prieteniile adevărate, nu contează: distanțe, timp, sex, culoarea pielii, vârstă, funcții, bani, mici greșeli, tăceri, ele există și atât și uneori îți rămân în suflet și dacă
PRIETENIE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341225_a_342554]
-
între zidurile închisorii. Iisus Hristos Euharistic i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține ori mult mai dur cu ei: La Canal
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LĂCRIMEAZĂ CINE RÂDE (PARADOXURI) Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Lăcrimează cine râde și mai naște un surâs Întunericu-i mai tainic, de-i lumina tot mai sus Peste lume ninge toamne , dacă primăveri mai vin Eu îți sunt prieten mâine, chiar de azi îți sunt străin... Mai cerșesc un loc în Raiul cel râvnit de amândoi Doar dac-am întins o
LĂCRIMEAZĂ CINE RÂDE (PARADOXURI) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341258_a_342587]
-
partea manifestanților. Pesemne că nu i-a spus nimeni domnului vicepreședinte că doamna Pippidi a fost la televizor, e drept, dar nu ca să-i laude pe oamenii din stradă, ci ca să zică că i-a adus cineva acolo în mod tainic și subversiv. Mai era puțin și ne spunea domnia sa că am fost plătiți cu dolari falși de la penețeu și peneleu. Cum de i-o fi scăpat asta domnului vicepreședinte? O fi avut televizorul cu sonorul pe zero. Mă mir, totuși
Beciul gândirii () [Corola-blog/BlogPost/337978_a_339307]
-
adâncuri. Acolo de priviri verdeața nu se mai satura, și nu se mai întorc ochii legați. Ai crezut că viața te va ascunde de cealalta Viața în străfunduri adânci. Din acel torent - să știi - că nu e întoarcere. Cuprins de tainica frumusețe a veșniciei! Să reziști și iar să reziști. Să nu întrerupi zborul umbrelor, numai să reziști tot mai simplu și tot mai clar. Beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea tot în luna mai, la doisprezece ani (12 sau
PAPA BEATIFICAT ŞI PREA FERICITUL PATRIARH de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344243_a_345572]
-
catolici, că nici o stăpânire și nici un papă nu vine de la sine, ci sunt rânduieli așezate de Dumnezeu pentru o vreme și pentru anumite lucruri bune sau rele, dar care trebuie să se întâmple, că fac parte din voia Lui cea tainică și bună, sfântă și desăvârșită. Înainte de a încheia cuvântu-mi plăpând de omagiu și a așeza lacrima-mi săracă între miresmele primăverii am și două întrebări: Dacă primim mărturisirea oamenilor, mărturisirea lui Dumnezeu este mai mare; și mărturisirea lui Dumnezeu
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
face artă și din ființarea grafică a textului în carte. Chiar mai mult decât atât, creatorul își invită cititorul în modul cel mai elegant, așa că împreună să străbată universul cărții întemeiat pe corespondență viață-literatură, înțelegând esențialul:,, creația este o scriitura tainica, o criptografie pe care trebuie să o descifram. Toate lucrurile sunt cu adevarat cuvinte, în afară de lucrurile pe care nu le putem înțelege și pe care le luăm cum sunt". Poetul Theodor Rapăn ne invită într-un mod cu totul special
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
crâmpeie de gând Ghiocei să ne scalde în albul flămând Și liniști adânci să coboare din ploi... Râvnim bucurie și mai cernem tristeți În lacrimi de-argint să se stingă-n uitări Speranțe-minciuni, dorinți, dezmierdări Albastre lumini conturând dimineți. Sunt tainice vise ce-n munte se-adună Se strâng printre pietre nespuse dureri În izvoare-așteptări, în păduri mângâieri Și iubiri înghețate sub raze de lună... SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT Împovărați de griji și de nevoi Cu sufletul fărâme, trist
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
basm - trecând al casei prag... GÂNDURI Rătăcesc printre gânduri ușor răvășită Cuprinzând orizontul cu palma mea udă Sub cerul de vise, în liniștea serii Un munte de piatră-s, cu rouă sfințită Pe care-a rămas umbra verii, zăludă Și tainic în noapte-ascult glasul tăcerii. Parcă simt un fior ce-mi străbate ființa Cu raze de Lună mistere dansează Maestru tangou, reci umbre de ceară Se mistuie-n gânduri - recheamă dorința Iar undele-albastre, de suflet vibrează Când dorul din mine începe
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
Din calea mea ziduri să nărui Și liniștea-mi în veci veghează! Nu mă lăsa, Doamne-n abis! Ridică-mi Tu mai Sus ființa Căci pe pământ e-un “paradis” Ce clatină viclean, credința. Mă dăruie cu-nțelepciune Când frica tainic mă-mpresoară Dă-mi harul Tău în rugăciune Fă gândul meu să nu mai doară! Limassol, Cipru 25 mai 2011 Referință Bibliografică: De ce mă doare astăzi gândul? / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 145, Anul I, 25 mai
DE CE MĂ DOARE ASTĂZI GÂNDUL? de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344337_a_345666]
-
gesturi ample-și exhibă al corpului mister. Prin dansul ei mărturisește iubirea pentru prințul care i-a dăruit ieri un buchet din albe lăcrimioare. Din fundal tâșnește Faun și încearcă să o fure, s-o ducă-n poiana verde din tainica pădure. În brațe-o ia și-n piruete alunecă pe gheață, pe “Bolero” de Ravel o cucerește plin de zel. Este dorința pătimașă ce-i captivează și-i unește într-un sărut prelung și gheața-ndată se topește. Aplauzele-n
POEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344336_a_345665]
-
a folosit zugravul; Sorb ceaiul și gândul sfielnic se-ntrebă: pe care parte a sorbit și gura ta, atunci, când împărțeam și măr, și vin, și cer, și stele - pe din două... Amintirile verii Pe cărări bătute rareori, în opreliști tainice, frunza mai păstrează amintirile verii și urmele pașilor grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Privesc cum doarme " Orașul de pe deal ", Spre dimineață visul se prelinge... E toamnă, încă, multă-n calendar, Octombrie, încet, abscons se stinge. Decoru-i monoton și ruginiu, Bizare constelații zboară-n noapte, Orașu-mi pare tainic și pustiu.... Din suflete răzbat suspine, șoapte. Văd vârfuri ce străpung neabisal, Sus, la " Pădure ", se sărută fagii, Mă bântuie din nou un vis veral... Cu ochii verzi și buze dulci ca fragii. Se-mperechează frunze pe alei, Un ultim gest
SOMNUL ORAŞULUI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344397_a_345726]
-
și-n grabă. Ai cioplit cu greu miezul din vocale și te-au sângerat spinii din consoane când creai avid în chin de migală mii de icoane. Fiecare vers transformat în strune din sunete-a scos ultima asprime croind fericit tainice lagune în ritm și rime. Pleci din când în când pe-agitata mare în sărmana ta barcă șubrezită doar ca să înfrunți valurile care vor să te-nghită. Te-ntorci obosit. Un pirat aparte care-a strâns comori ce-i par
NU-ŢI PASÃ CÂNTEC ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344419_a_345748]
-
omul, întâlnirea omului cu Dumnezeu și, pe de altă parte, ascunde “nepătrunsul” întâlnirii mirelui cu mireasa, care se împlinesc în Iisus Hristos. (De)sigur, este una din cele șapte taine ale Bisericii, și toate tainele lui Dumnezeu în Biserică definesc tainicul întâlnirii omului cu Dumnezeu. - Preacucernice Părinte, dragostea dintre mire și mireasă și acordul lor comun sunt suficiente pentru a deveni Căsătoria Taină? De ce mai este nevoie? - Dragostea dintre mire și mireasă este condiție sine qua non, foarte clar și limpede
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
celulă a societății” în care ne naștem și în care creștem, așa cum a fost ea definită de sociologi, psihologi și de unii teologi, din păcate. Da, este “celula vie a Bisericii”, a trupului lui Iisus Hristos, pentru că Biserica este trupul tainic al lui Iisus Hristos, este una din celulele lui Iisus Hristos, deci este încorporată în trupul lui Iisus Hristos. Și dacă vom reuși să facem lucrul acesta, am salvat căsătoria, am salvat familia și am salvat și societatea. - Părinte Vasile
ÎN DIALOG CU PĂRINTELE VASILE GAVRILĂ – PAROHUL BISERICII “SFÂNTUL NICOLAE – RUSĂ DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343765_a_345094]
-
toamna împrăștie ceața, când vine după noapte, grăbită dimineața ! Ai uitat iubite cum timpul poartă spre niciunde clipele noastre adunate-ntre rânduri, nu simți cum trec iar și iar anotimpuri iubirea se -mprăstie-n mii de frânturi în cuvintele nerostite de tainice gânduri.. E toamnă iar și-n suflet ș-afară, mă cuprinde ușor dorul de primăvară când văd copacii cu degetele spre soare cerând către-nalt supremă-ndurare și când știu că iarna bate la ușă cu ger și zăpadă de
VEZI IUBITE, E TOAMNĂ IAR!... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343840_a_345169]
-
a Pământului) și Iubire prin Poezie. Elenă Armenescu debutează în 1989, revista Luceafărul din (luna august) cu poemul „Confluente”. Cărți publicate - volume de poezie: Ferestrele somnului, Regatul ascuns, Exodul uitării, Dictatură iubirii, Stigăt spre lumină, Memoria statuilor, Iubirea împărăteasca, Joc tainic. Colaborări în presa literară : la revistele: Luceafărul, Poesis, Contrapunct, Viața Românească, Sfârșit de mileniu (actual Milenium), Convorbiri literare; la radio: emisiunea Poezie românească. Invitați: ü Prof Univ muzicolog, Ioana Ungureanu ü Conf. Constantin Stoenescu UB Facultatea de Filozofie În program
MIŞCAREA MONDIALĂ A POEŢIILOR DE PRETUTINDENI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343831_a_345160]