2,511 matches
-
implică exersare din partea locutorilor de diferite vârste; de exemplu, prin: * exerciții centrate pe jocul intensității vocii 28 de exemplu, replică spusă normal, apoi strigată/țipată, spusă în șoaptă, spusă în crescendo, în descrescendo etc.; * exerciții centrate pe ritmul 29 vorbirii/tempo care, prin faptul că "scurtează ori lungește acțiunile, grăbește sau încetinește vorbirea" (Stanislavski, 1951, p. 510), are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
71-74; Cosnier, 2007, pp. 118-119; Pease & Garner, 2007, p. 19; Iordănescu, 2006, p. 91; Collett, 2005, pp. 33-60, 81-107; Mucchielli, 2005, pp. 233-234; Roco, 2004, p. 69; Ezechil, 2002, p. 65; Krasne, 1998, p. 154 etc. Pentru exemple interesante privind tempoul, intonația, intensitatea vocii copiilor, vezi Slama-Cazacu, 1961, pp. 136-138). 42 În condițiile în care, "pe lângă tonalitățile emoționale (automatizate) spontane, involuntare, există cele voluntare pe care le folosesc pentru a-mi face mai atractivă comunicarea, pentru a o dirija în sensul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Mégrier, 2009. 6 După Zbughea, Bem Neamu, Iordan & Mastan, 2010, pp. 50-52. 7 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 7 Pentru beneficiile jocului de mimă la nivel personal și relațional, vezi Saussard, 2009, pp. 10-11. 8 Vezi, ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 28 Cf. Gottesman & Mauro, 1999, pp. 15-16. 29 Trebuind să corespundă mesajului transmis de text (Loghin et al., 1970
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
stresului și mărește rezistența organismului. Efectele muzicii asupra organismului uman depind în mare măsură de următorii factori: muzicalitatea, gradul de cultură muzicală și temperamentul fiecărui individ; tonalitatea: sunetele înalte, ascuțite sunt excitante, în timp ce cele joase, grave sunt calmante și tranchilizante; tempoul: un tempo rapid, alert însuflețește și înviorează, în timp ce unul lent crează o atmosferă de calm, de reverie, dar și de pasivitate; felul instrumentului sau instrumentelor (în cazul unei orchestre) la care este interpretată o partitură muzicală. În general, se recomandă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
mărește rezistența organismului. Efectele muzicii asupra organismului uman depind în mare măsură de următorii factori: muzicalitatea, gradul de cultură muzicală și temperamentul fiecărui individ; tonalitatea: sunetele înalte, ascuțite sunt excitante, în timp ce cele joase, grave sunt calmante și tranchilizante; tempoul: un tempo rapid, alert însuflețește și înviorează, în timp ce unul lent crează o atmosferă de calm, de reverie, dar și de pasivitate; felul instrumentului sau instrumentelor (în cazul unei orchestre) la care este interpretată o partitură muzicală. În general, se recomandă ca fiecare
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
ușor cu celelalte persoane, ne luminează spiritul și previne tulburările de comportament. Ea nu poate fi operativă în profunzimea noastră decât dacă ansamblul vibrațiilor care o compun găsește în noi o corespondență, intră în rezonanță cu vibrațiile noastre interioare, dacă tempoul ei se acordă cu al nostru, ritmul ei cu propriul nostru ritm, dacă melodia ca atare trezește în noi un ecou. Studiile științifice efectuate în ultimele decenii au stabilit că la baza vindecării prin muzică se află fenomenul de rezonanță
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Astfel, bâlbâiala fiziologică nu poate fi considerată un defect, dar trebuie să i se acorde atenție, pentru a preveni urmările ei dăunătoare. Pentru a-l apăra pe copil de instalarea bâlbâielii permanentizate, părintele să nu forțeze vorbirea copilului într-un tempo mai rapid, să-i vorbească totdeauna corect și în termeni, expresii înțelese de el, să nu-l forțeze să memoreze poezii neînțelese. Să nu se folosească la copil personal care se bâlbâie, iar în cazul când s-a ivit bâlbâiala
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
delimitat de unii autori, în lucrărilor lor, ca fiind o formă de practicare a mișcării având la bază alergarea relaxată, efectuată continuu și lent. Conform diferitelor puncte de vedere exprimate de diferiți autori joggingul ar reprezenta: o alergare în care tempoul este mai mic de 6 mile/oră (9.7 km/oră sau 6’20’’/km)”4; „alergarea practicată în scop igienic” („Peitit Larousse”, 1985); „alergare ușoară practicată pentru menținerea sănătății” (Nodex, 2002); „alergare practicată pentru menținerea formei fizice pe terenurile
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu intercalarea unor pauze în care se continuă deplasarea în pas de mers”5; „alergare moderată pe terenuri variate sau în oraș fără spirit de competiție”(„Petit Robert”,’91, apud. S.Dumitrescu, 2003); „alergare cu pași mărunți (fuleu mic), în tempo moderat și cu efort scăzut, cu sprijin pe sol pe toată talpa, care se desfășoară prin parcuri, pe străzi fără denivelări, de preferat pe terenuri cu sol moale”6; „o alergare în tempo ușor sau moderat, pe teren variat sau
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergare cu pași mărunți (fuleu mic), în tempo moderat și cu efort scăzut, cu sprijin pe sol pe toată talpa, care se desfășoară prin parcuri, pe străzi fără denivelări, de preferat pe terenuri cu sol moale”6; „o alergare în tempo ușor sau moderat, pe teren variat sau în oraș, fără spirit de competiție, executată pentru obținerea și menținerea sănătății și a bunei dispoziții”7; Diferite surse virtuale de informare (www.britannica.com, answers.com, en.wikipedia.org), prezintă conceptul de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
atitudinea de a schimba ceva în concepția oamenilor despre condiția fizică, dorință și atitudine determinate de desfășurarea unui eveniment în viața personală (reacțiile fiziologice normale, dar neașteptate pentru Lydiard, la un efort de lungă durată după efectuarea unei alergări în tempo pe o distanță mai mare). Fascinat de ceea ce s-a întâmplat în Noua Zeelandă, William J., Bowerman (cunoscut pe plan internațional ca Bill Bowerman), antrenor de atletism al Universității din Oregon, a fost încântat de ideea promovată de A.Lydiard. Conform
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de practicare a joggingului în mediu acvatic, cu scop de refacere, recuperare, tonifiere, dezvoltare; joggingul cu intervale - formă utilizată de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante, programate pentru ședința respectivă de jogging, la anumite momente se crește viteza de deplasare și se mențiune pe un anumit
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu intervale - formă utilizată de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante, programate pentru ședința respectivă de jogging, la anumite momente se crește viteza de deplasare și se mențiune pe un anumit interval de timp sau de distanță, după care se revine la viteza inițială de deplasare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acea ședință de jogging și să își planifice tot singur următoarea alergare. Joggingul colectiv Este acea formă de practicare a joggingului în grup, în care doi sau mai mulți joggeri aleg să-și planifice de comun acord traseele, durata efortului, tempoul de alergare, pauzele, numărul și data calendaristică a ședințelor de alergare. Detalii despre aceste două forme de practicare, precum și de avantajele și dezavantajele lor, le vom expune în subcapitolul 4.6. Capitolul III. MERS. ALERGARE. JOGGING 3.1.Mersul și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
baza de cunoaștere în ceea ce privește importanța unei tehnici corecte de execuție a alergări, evidențiem în continuare și următoarele aspecte: poziționarea anumitor segmente în execuția alergării este diferită și în funcție de viteza cu care se aleargă, specialiștii din biomecanică susținând faptul că mărirea tempoului de alergare (a vitezei de deplasare) implică o creștere a unghiurilor dintre diferite structuri anatomice (unghiul dintre șold și coapsă, unghiul de la nivelul genunchiului la reluarea contactului cu solul și la finalizarea impulsiei etc.); lungimea pasului trebuie adaptată la consistența
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
partea a două a încălzirii, dar necesitând o anumită perioadă de timp pentru reglare). În funcție de durata totală de alergare programată pentru ședința de jogging, dar și de experiența și nivelul de pregătire, practicantul de jogging poate crește viteza de deplasare (tempoul de alergare) fie numai după un minut de la începerea alergării, fie chiar după 5-10 minute (echivalentul a 1500-2000m de alergare). Viteza de deplasare în jogging Având la bază un efort de tip aerob, în care intensitatea proceselor fiziologice esențiale nu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
va respecta regula expusă anterior: inspirație și pe nas și pe gură, cu expirație dublă (și pe nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic, recomandăm ca mișcările respiratorii să fie adaptate astfel încât alergătorul să atingă o stare de confort care să-i permită finalizarea duratei sau a distanței propuse pentru ședința de jogging. Ritmul cardiac - reper
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
nu se apropie de valoare maximă. Literatura de specialitate oferă ca reper orientativ pentru calculul valorii maxime formula: 220 - vârsta subiectului = pulsul maxim Pentru calculul valorii optime ce ar trebui să apară în timpul practicării joggingului (ca reper al dozării intensității tempoului de alergare), un specialist francez (Jacqes Turblin, apud S.Dumitrescu, 2003) recomandă formula: 180 - vârsta alergătorului = pulsul ce trebuie atins în efort de către jogger Sinteza literaturii de specialitate cu trimitere directă spre studiile despre jogging, indică practicanților de jogging ca
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a induce oboseală excesivă. Exemplu: Pentru un practicant de jogging cu vârsta de 35 ani, valoarea maximă a frecvenței cardiace ar fi 185 bătăi / minut (220 - 35), iar practicarea joggingului ar trebui să-l facă pe alergător să și regleze tempoul astfel încât frecvența cardiacă să fie cuprinsă între 92,5129,5 bătăi / minut (220 - 35). Hidratarea și remineralizarea în timpul joggingului Analiza diverselor studii și cercetări având ca subiect central „joggingul” și modalitățile de practicare ale acestuia, ne-a permis să sintetizăm
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
organismului este diferită, monotonă. calitatea aerului, datorită poluării urbane, este mai scăzută; Jogging în afara localității Practicarea joggingului în afara localității ne oferă ca avantaje: variind ca suprafață, înclinație și prezența sau absența anumitor obstacole, traseele din afara localității pot stimula ritmul și tempoul de alergare; terenuri, suprafețe moi care diminuează șocul și uzura la nivelul articulațiilor, create la contactul cu solul; calitatea aerului, datorită poluării, este mai bună, mai ales dacă traseele trec prin zone cu păduri sau pe lângă păduri; mediul este unul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
să ajungă la 30 minute de alergare continuă, dar acesta ar trebui să fie unul dintre obiectivele pe termen scurt și/sau mediu. Practicarea joggingului poate prezenta, din punct de vedere al volumului de efort, două tipuri de durată, în funcție de tempoul ales (intensitate): durată mai mare de timp, atunci când tempoul de alergare este mai scăzut, mai lent; durată mai mică de timp, atunci când tempoul de alergare este mai ridicat, mai vioi. Volumul în jogging distanța de alergare În strânsă legătură cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acesta ar trebui să fie unul dintre obiectivele pe termen scurt și/sau mediu. Practicarea joggingului poate prezenta, din punct de vedere al volumului de efort, două tipuri de durată, în funcție de tempoul ales (intensitate): durată mai mare de timp, atunci când tempoul de alergare este mai scăzut, mai lent; durată mai mică de timp, atunci când tempoul de alergare este mai ridicat, mai vioi. Volumul în jogging distanța de alergare În strânsă legătură cu volumul dat de durata de alergare, în jogging, este
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Practicarea joggingului poate prezenta, din punct de vedere al volumului de efort, două tipuri de durată, în funcție de tempoul ales (intensitate): durată mai mare de timp, atunci când tempoul de alergare este mai scăzut, mai lent; durată mai mică de timp, atunci când tempoul de alergare este mai ridicat, mai vioi. Volumul în jogging distanța de alergare În strânsă legătură cu volumul dat de durata de alergare, în jogging, este și volumul determinat de distanța de alergare. De ce și acest aspect? Din simplu motiv
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ca obiectiv central o anumită durată de alergare, ci o anumită distanță de parcurs, neinteresându-i în cât timp o parcurg. Pentru astfel de joggeri, în anumite momente, motivația este dată de distanțele parcurse și nu de durata totală sau tempoul de alergare. Experiența practică, precum și sinteza literaturii de specialitate, ne permit să susținem faptul că, după acumularea unei anumite experiențe de alergare, unii practicanți încep să-și planifice efortul prin creșterea treptată, de-a lungul timpului, a distanței de alergare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]