38,269 matches
-
ținute ascunse de către Vatican. Deoarece am studiat intens documentele originale ale creștinismului prezente în Noul Testament, nu simt deloc nevoia romanelor scandaloase și a cercetărilor pseudoștiințifice pentru a fi văzut ca un informat și "iluminat". Unul ca mine, care a văzut tendințe și mode ce au venit și trecut, rămâne mereu uimit de câte persoane, printre care și creștini serioși, se lasă cu ușurință impresionate de falsele descoperiri, ca de exemplu de legenda că Isus nu ar fi, murit pe cruce, ci
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mai curând să avem dubii cu privire la această religie? Creștinismul nu a pierdut din credibilitate, nu doar din perspectiva țărilor europene, ci și la nivel mondial? Nu este mai curând parte a problemei decât soluție? Astăzi, mai mult ca oricând, există tendințe de abandonare a creștinismului, datorate influenței religiilor Extremului Orient, al mișcărilor esoterice sau a altor religii în cadrul unei societăți a pragmatismului a divertismentului, dar și a indiferenței față de religie. "Fit for fun" este sloganul actual, "fit for faith" (a fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la viitor. Referitor la viitor nu vreau să vorbesc ca un oracol, să ghicesc, să șoptesc, să prevăd, să fac supoziții și aluzii în necunoscut. Pe de altă parte, nu doresc nici să mă limitez la extrapolarea de date și tendințe ale statisticilor pentru a face o prognoză aparent precisă pentru ziua de mâine. Criza economică declanșată în 2008 a demonstrat slăbiciunea fundamentală a acestor structuri și modele matematice bazate pe supoziții optimiste. După părerea mea, este necesară în mod esențial
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și premoderne, ale Bisericii catolice față de alte Biserici creștine, funcțiile și serviciile religioase. Infailibilitatea papei și idolatria pseudocreștină a persoanei pontifului vor face loc unei funcții petrine, aflată în slujirea întregii creștinătăți și în cadrul structurilor sinodale și conciliare; fundamentalismul biblicist, tendințele separatiste și provincialismul regional de natură protestantă vor fi respinse în favoarea unei Bisericii responsabile față de lume și a unei "libertăți a creștinului" iluminate, care nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental și liturghia sa
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
desfacerea adopțiilor 141, cauza principală fiind aceea a tulburărilor psihologice și sociale cauzate de aceste tratamente negative. Astfel, este cunoscut faptul că, în general copiii care suferă diferite forme de abuz și/sau neglijare prezintă dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale, tendință de izolare, lipsă de încredere în ceilalți și tendința de a-i respinge, dificultăți de gestionare a propriilor emoții, tulburări de comportament manifestate prin dificultăți de control a impulsurilor, comportament agresiv; probleme cognitive precum dificultăți de concentrare a atenției, probleme
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
psihologice și sociale cauzate de aceste tratamente negative. Astfel, este cunoscut faptul că, în general copiii care suferă diferite forme de abuz și/sau neglijare prezintă dificultăți în stabilirea relațiilor interpersonale, tendință de izolare, lipsă de încredere în ceilalți și tendința de a-i respinge, dificultăți de gestionare a propriilor emoții, tulburări de comportament manifestate prin dificultăți de control a impulsurilor, comportament agresiv; probleme cognitive precum dificultăți de concentrare a atenției, probleme de procesare a informațiilor, dificultăți de învățare, probleme de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau insuficiența resurselor financiare alocate familiilor pentru a îngriji un copil cu dizabilități. Un mare neajuns este cel al serviciilor sociale. Copiii cu dizabilități adoptați și familiile lor au nevoie de ele pe termen lung, uneori chiar pe parcursul întregii vieți. Tendința specialiștilor de a se opune adopției copiilor cu dizabilități de către asistenții maternali, reprezintă o altă piedică. În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptă unul dintre cele două mecanismele de coping: de conștientizare și acceptare a diferențelor, respectiv de negare și respingere a diferențelor. Autorul teoriei consideră că, cu cât experiența deprivării rezultată din lipsa copiilor determină trăiri negative mai intense, cu atât tendința părinților de a adopta mecanisme de rejectare a diferențelor va căpăta o amploare mai mare. Kirk (1964) a sugerat existența unei relații liniare între comportamentul de recunoaștere a diferențelor și bunăstarea psihologică a familiei adoptive. De altfel mecanismele de respingere
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sprijin pentru a se putea dezvolta normal, sănătos și echilibrat și să aibă astfel o șansă în viață.". Având în vedere că, majoritatea adoptatorilor sunt din categoria celor infertili și totodată raportându-ne la literatura de specialitate care prezintă o tendință generală a adoptatorilor infertili de a adopta o anumită categorie de copii, în continuare am analizat relația de asociere dintre condiția adoptatorilor pentru care adoptă un copil, mai exact condiția de a fi infertil și diferitele caracteristici ale copiilor preferați
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
singur 8,9 (4) 4,4 (2) ↓ i. Manifestă agresivitate față de alți copii 6,7 (3) 4,4 (2) ↓ j. Își ascunde obiectele personale de teama de a nu-i fi luate 8,9 (4) 4,4 (2) ↓ k. Are tendința de a-și distruge obiectele 8,9 (4) 4,4 (2) ↓ l. Obișnuiește să mintă 8,9 (4) 8,9 (4) ≡ Tulburări emoționale (cel puțin una dintre problemele următoare) 11,1 (5) 6,7 (3) ↓ a. Manifestă anxietate 11,1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai prezentau aceste probleme. Din această categorie cele mai frecvente în momentul adopției au fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările comportamentale manifestate in momentul adopției 321 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
138 2. Prezintă ticuri 1 ,644** ,543* ,709** ,543* ,644** ,436* ,383 ,567* ,134 ,194 3. Își ascunde obiectele personale de teama de a nu-i fi luate 1 ,793** ,579** ,488* ,296 ,844** ,707** ,690** ,726** ,475* 4. Are tendința de a-și distruge obiectele 1 ,481 ,451* ,809** ,773** ,798** ,701* ,281 ,274 5. Manifestă agresivitate față de alți copii 1 ,316 ,381 ,281 ,308 ,083 ,749** ,635** 6. Se lovește singur 1 ,544** ,516** ,453** ,485* ,388* ,635** 7
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului și a copingului, așa cum a fost ea concepută de Brodzinsky și Schechter 331 (vezi cap. 3), este tendința părinților adoptatori de a adopta, încă din perioada pre-adopție, o strategie de coping pe care aceștia o numesc "respingerea diferențelor", strategie care de multe ori este adoptată din teama de stigmatizare. Cei care se conduc după această strategie consideră că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca fiind factori importanți pentru a depăși momentele de așteptare, solicitările și provocările procesului de adopție. O mamă adoptivă afirma: Dacă nu ai un psihic puternic și nu îți dorești din tot sufletul un copil, pe parcursul procedurii de adopție, ai tendința de a renunța la tot. O altă mamă afirma: M-am rugat neîncetat. Credința m-a ajutat sa merg mai departe. În tot acest timp am știut că undeva există un suflețel pentru mine. O altă resursă importantă pentru părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
12 itemi cu răspunsuri dihotomice (0-nu; 1-da). a. Deficit atențional, b. Hiperactivitate, c. Se leagănă singur, d. Prezintă ticuri, e. Manifestă agresivitate față de alți copii, f. Își ascunde obiectele personale de teama de a nu-i fi luate, g. Are tendința de a-și distruge obiectele, h. Obișnuiește să mintă, i. Își însușește nemotivat obiecte ale altor copii, j. Se lovește singur, k. Enurezis nocturn, l. Enurezis diurn 0,808 Tulburări senzoriale Index construit din 2 itemi cu răspunsuri dihotomice (0-nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o refuză, din interese inavuabile. Dacă într-adevăr considerente de ordin religios, moral și social, cer înăbușirea în fașă a unor anumite tendințe sociale și a unor instituții ce provoacă uimire generală, de ce oficialitatea bisericească nu s-a sesizat la timp, de strecurarea în viața religioasă a creștinilor, a atâtor aberațiuni, care macină sufletul și viața lor trupească? Voiți probe? Se vor da
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
calitative în România. Consider deosebit de interesantă analiza pe care autoarea o întreprinde asupra evoluției legislației pe tema lucrării. În ultimă instanță, legea este expresia supremă a voinței politice. Voința politică, așa cum s-a configurat istoric, este cea bărbătească. În conformitate cu aceasta, tendințele au fost fie de neglijare, fie protective, fie caritabile, fie nepăsătoare. Empatia față de o situație în care nu te afli și este puțin probabil să ajungi este de regulă scăzută. Legislația românească actuală nu este nici ea neglijată (chiar dacă este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
2). În societatea românească actuală, a avea copii este un fapt de viață din ce în ce mai greu de asumat 3, parametrii socioeconomici impunând celor care își doresc rolul de părinți anumite restricții (care nu sunt concordante cu idealul de împlinire individuală propriu tendințelor postmoderniste)4, interesul pentru forma tradițională de familie se diminuează în fapt. Semnificația în sfera valorilor morale ale maternității crește 5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mamei singure, probleme pe care le întâmpină trăind într-o astfel de familie, statusul său social, șansele sale generale de viață 16. Ipoteza metodologică asumată a fost aceea după care, atât în cercetare, cât și în viața de fiecare zi, tendința firească este aceea de a căuta răspunsuri mai cu seamă problemelor pe care le întâmpini în mod nemijlocit. Am considerat că apelul la experiența directă poate fi extrem de productiv 17. Am urmărit, după o observație a Sandrei Harding (1993, p.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
că există un suport, cel puțin afectiv. Pe timp de pace, se instituie o realitate diferită, în care a fi mamă singură nu mai este la fel de spectaculos, deși poate fi la fel de dramatic. Pare paradoxal că, pe un astfel de timp, tendința este, cel puțin în unele dintre etapele vieții, ca femeile părinți singuri să trăiască aceleași așteptări: cineva va veni în ajutor. Pe timp de pace, se păstrează intuiția după care starea de viață a unui părinte singur nu este una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sfera de libertate individuală 8. Gândirea liberală modernă pare să fi moștenit premisa clasică asupra vieții sociale, organizată în domeniile public și privat. În timp ce gândirea clasică tolera domeniul privat și îl celebra pe cel public, gândirea liberală modernă reflectă adesea tendința opusă, de celebrare a domeniului privat ca domeniu esențial de exprimare și cultivare a identității personale, a libertății și responsabilității 9. Gândirea liberală modernă consideră adesea intervenția statului și reglementările din domeniul public necesare pentru binele comun, dar concepe domeniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mediu cumva abstract. Pozitiv este faptul că ei intră liber în relații unii cu alții, inclusiv în relații competiționale, de concurență. În acest context, mi-am propus să reiau distincția popperiană în legătură cu tipurile de familie. Astfel, familia tradițională ilustrează ca tendință preponderentă o comunitate închisă, în care raporturile erau bine precizate prin norme statornicite în timp, iar viața se desfășura conform cu obiceiurile și deprinderile sociale moștenite. Familia modernă, fiind nevoită să se adapteze din mers unui mediu social dinamic, poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
comunitate închisă, în care raporturile erau bine precizate prin norme statornicite în timp, iar viața se desfășura conform cu obiceiurile și deprinderile sociale moștenite. Familia modernă, fiind nevoită să se adapteze din mers unui mediu social dinamic, poate fi considerată, ca tendință, un tip de familie deschisă, gata oricând să accepte noi provocări, să facă față unor noi încercări. Față de familia tradițională, care, având un grad ridicat de autonomie, putea să se complacă într-o formulă cumva închisă, situația atipică a familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
crescut foarte mult. Numărul nașterilor în afara căsătoriei legitime este pe plan mondial în creștere: în 1995 reprezenta 53% din numărul total al nașterilor în Suedia, 47% în Danemarca, 37% în Franța, 34% în Marea Britanie (G. Bock, 2002, p. 319). Ca tendințe generale, în Europa, în dinamica familiei se pot observa creșteri ale vârstei medii la care oamenii se căsătoresc, ale vârstei la care au copii, o creștere a divorțialității și o creștere a ponderii nașterilor în afara căsătoriei legale. Scade rata natalității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
4 sau mai mulți copii. Ponderea cea mai mare o reprezintă mamele singure, 84,9%, respectiv în 421 107 din familiile monoparentale, iar numărul total de copii în îngrijire până la vârsta de douăzeci și cinci ani este de 687 58617. În lucrarea Tendințe sociale, apărută în 2002, datele furnizate de Institutul Național de Statistică menționează, sub titlul „Tipuri de nuclee familiale și structura acestora”, faptul că la recensământul din anul 1992 s-au înregistrat în România 6 393,1 mii de nuclee familiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]