3,826 matches
-
contribuția la propășirea speciei umane" (p. 156). În mod fundamental, frica este o emoție extrem de sănătoasă. Ea "ne informează despre prezența unui pericol, ne mobilizează corpul pentru a-l înfrunta, ne învață să fim pregătiți în fața necunoscutului. Este naturală, trebuie trăită și utilizată", precizează I. Filliozat (2006a, p. 81). În același timp, teama este una dintre cele mai neplăcute emoții. Ea este "un prieten și în același timp un dușman, pentru că ea conține în învelișul ei de nefericire și blocaj opusele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de acceptarea fricii. Când este conștientizată și acceptată, "teama se transformă în libertate; când este respinsă, negată, condamnată, ea se transformă în vinovăție" (Osho, 2003, p. 98). Prin urmare, există frici sănătoase și frici disproporționate, deplasate. Există frici care trebuie trăite și frici care trebuie depășite. Dar toate trebuie respectate și înțelese (Filliozat, 2006a). În context, pentru controlul temerilor, Fr. Lelord și Ch. André (2003) recomandă: • să ne acceptăm teama; n-are rost să ne fie rușine de ea; cum am
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
putem vorbi și de furia care poate fi extrem de distructivă, ce ucide "chiar dragostea și siguranța pe care le dorește" (idem, p. 107). Specialiștii recomandă ca furia să fie întâmpinată cu receptivitate, respect, empatie. Ea nu va fi respinsă, ci "trăită, simțită, depășită" (Fillozat, 2006a, p. 108; p. 122). De obicei, ne este greu fie să ne controlăm, fie să ne exprimăm furia. În cazul anumitor oameni, furia riscă să se reverse la cea mai mică provocare. De aceea, cei care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
psihologice a unui subiect prin focalizarea asupra trăirilor acestuia și punând accent pe relația stabilită în cadrul situației de interviu. Interviul clinic reprezintă paradigma muncii psihologului clinician. Utilizând interviul acesta se pot obține informații despre problemele și dificultățile subiectului, despre evenimentele trăite, istoria sa, relațiile cu ceilalți, viața sa personală. El este, astfel, un instrument care ne permite accesul la subiectivitatea pacientului și înțelegerea acestuia în specificitatea sa (Dafinoiu, 2002)29. Noțiunea de interviu clinic este legată de lucrările lui C. Rogers
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
obiective. Omul percepe realitatea prin totalitatea simțurilor sale și unitar, cu implicarea tuturor funcțiilor psihice (Mitrofan, 1985)61. Ea reprezintă în fapt o sinteză neuro-psihică extrem de complexă , în care un rol important îl au și urmele excitanților mai vechi, experiențele trăite anterior și memorate "încărcătura" emoțională a momentului actual trăit și a celui evocat de acesta, motivația și semnificația pentru individ a obiectului sau fenomenului perceput. Tulburările de percepție sunt numeroase în patologia neurologică vasculară și tumorală, dar și în cea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unitar, cu implicarea tuturor funcțiilor psihice (Mitrofan, 1985)61. Ea reprezintă în fapt o sinteză neuro-psihică extrem de complexă , în care un rol important îl au și urmele excitanților mai vechi, experiențele trăite anterior și memorate "încărcătura" emoțională a momentului actual trăit și a celui evocat de acesta, motivația și semnificația pentru individ a obiectului sau fenomenului perceput. Tulburările de percepție sunt numeroase în patologia neurologică vasculară și tumorală, dar și în cea psihiatrică (în psihoze exogene, endogene etc.). Ele se pot
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care se referă la trecerea la act sau acțiune, fără posibilitatea stopării lui. Fobia este frecvent asociată cu obsesia, unii cercetători considerând că apariția anxietății la ideea obsesivă se poate eticheta drept fobie. 3) Ideea delirantă: este o idee falsă trăită însă de bolnav cu convingerea că este adevărată, reală. De obicei ideile delirante sunt variate, mai mult sau mai puțin corelate între ele, formând un delir. Această construcție ideativă, care este un delir, constituie o modalitate de gândire patologică ce
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tot și reactivarea psihologică și fiziologică la stimuli care le amintesc de ce s-a întâmplat. Amintirile violului s-au infiltrat în conștiința sa încă o dată, împotriva dorinței sale, și în special când un anumit stimul i-a amintit de experiența trăită. Ea, de asemenea retrăiește reacții emoționale la acest eveniment și de când s-a petrecut, emoțiile negative au devenit cronice și nu s-au diminuat în timp. Al doilea set al simptomelor PTSD implică aplatizare emoțională și detașare. Victimele devin evitante
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că oamenii care sunt în stare să "dea un sens" traumei lor sunt mai puțin predispuși la PTSD sau la alte probleme emoționale cronice și pot depăși mai ușor aceste traume, decât oamenii care nu pot găsi o explicație experienței trăite. Dar cum dau oamenii un sens traumei? Unii oameni au credințe religioase și filozofice care îi ajută în găsirea acestui sens. De exemplu, oamenii religioși spun că moartea unei persoane dragi îi determină să își reevalueze viața și relațiile cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se joacă de-a Dumnezeu. Este totuși numai un joc de imitare, fiindcă, spre deosebire de model, dă formă produsului său cu ajutorul unor elemente preexistente. El nu creează din prima și nu suscită niciodată realitatea materiei și a formei: "La origine, realitatea trăită poate fi la fel de decisivă pentru viața artistului ca și o aparență cât se poate de insignifiantă: o pasiune amoroasă sau un fruct așezat pe masă. Ceea ce o distinge este doar imperiosul său apel la durată. Acestui apel i se supune
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sau un fruct așezat pe masă. Ceea ce o distinge este doar imperiosul său apel la durată. Acestui apel i se supune artistul și de aici începe munca lui. Această muncă, întâi interioară, abia conștientă, este misterioasa transformare a acestei realități trăite care cere să dureze în idee, în schiță a operei. Acest proces, pe care foarte puțini artiști au știut să-l definească inspirația, sugestia -, este în general greșit considerat drept punctul de plecare al oricărei creații artistice. Căci aceasta este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Acest proces, pe care foarte puțini artiști au știut să-l definească inspirația, sugestia -, este în general greșit considerat drept punctul de plecare al oricărei creații artistice. Căci aceasta este deja a doua etapă a creației, cea în care realitatea trăită și dispărută începe să devină un lucru care există pentru toți, o operă de artă [...]. Ce a pus bătrânul Bach în fugi, ce i-a făcut Wagner să spună pe eroii și divinitățile sale nu este altceva decât realitatea pe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artistică sau intelectuală presupune credința în această posibilitate. Modelul vocațional se impune la toate nivelurile: îl regăsim în convorbirile cu acești interpreți care sunt mediatorii. Profesioniștii își trăiesc vocația ca pe un dar. Creatorul este pătruns de ideea unei "vocații" trăite și fixate de persoana lor. Aceasta este, ca și darul creator, o reprezentare. Freidson vorbește de "dispoziția spre exercitarea activității pentru ea însăși mai mult decât pentru interesul ei material" (Freidson, 1986, p. 432). Astfel, el efectuează o distincție între
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deci o sociologie a înclinațiilor. În cazul particular al picturii, ea este o sociologie a "ochiului" și a percepției (Bourdieu, 1968 și 1981). Înclinația estetică este o capacitate de a decoda operele, de a sesiza semnificația lor. Deși este întotdeauna trăită, (re)prezentată ca "înnăscută", și deși relația dintre amator și operă are loc prin încântare, ea este rezultatul unui efort de inculcare. Astfel, capacitatea de a vedea un obiect în afara funcției lui, ca formă pură (ceea ce numim "privire pură" sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
politic, un fel de transpunere a segmentării piețelor), ceea ce înseamnă respingerea paradigmei câmpurilor, potrivit căreia raporturile între grupuri și subculturi sunt întotdeauna de subordonare și dominare. • Subiectivism și intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
intelectualism Această reprezentare a socialului duce, inevitabil, la o "hipertrofie" a sensului trăit, ceea ce Bourdieu numește "subiectivism", chiar "intelectualism". Capacitatea reflexivă a actorilor este supraestimată, la fel cum capacitatea sociologilor de a se rupe de sensul comun este subestimată. Sensul trăit, care este prezentat aici ca o resursă pentru modificarea sau variația normelor sociale, dincolo este interiorizat, inculcat, chiar încorporat. Individualismul metodologic este chiar bănuit că intră pe o ușă secretă atunci când Becker insistă, de exemplu, pe "interesul" actorilor de a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și instalare a lor în centru. Ei doi, laolaltă, în contopirea lor, au devenit centru. În jurul centrului nu există nimic; înălțimile urcate, prăbușirile, distanțele pe care-ai apucat să le străbați nu sânt reflexe ale neclintitului centru, ci însuși centrul trăit ca mister și ca dramă a sentimentului autentic. Orice sentiment autentic se desfășoară ca dramă. Prea delicat pentru noi, el poate să se destrame în urzeala calculelor menite să apere liniștea lui "aici"; prea firavi pentru el, el poate să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Heidegger inclusiv, și-au propus să mute omenirea din câte o lungă habitudine, fie recuperând o origine, fie proclamând un timp viitor. Kierkegaard a atacat habitudinea credinței instituționalizate, care a pierdut nervul originii ei neotestamentare; Marx a atacat habitudinea istoriei trăite ca o mare experiență a servituții; Nietzsche, pe aceea a unei pseudo-specii umane, de care va trebui să ne despărțim cândva "printr-o activă uitare"; iar Heidegger, habitudinea pseudo-gîndirii, de vreme ce gândirea Occidentului a ajuns să gândească, în locul ființei, doar un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Spiritul în filozofia lui Hegel. La Kant și la Heidegger omul devine pliul conștient de limita deplierii sale.) 8 mai Filozofii nu pot fi iubiți, ci doar respectați și, la rigoare, detestați. Medicul care îți spune cât mai ai de trăit îți impune prin autoritatea științei lui, dar tocmai pentru că îți răpește orice speranță, el nu are cum să fie iubit. Or, filozofii sânt aducătorii relei-vestiri. Nelăsîndu-ne să ne desprindem de "solul fenomenal" și de "tărîmul experienței", pentru a ne avânta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
referință, unicul lui interlocutor este autorul jurnalului, care este și unic personaj. Rezultă de aici că viețile lor coincid? Răspunsul este: da, în posibilul lor. Splendoarea afectivității umane vine din faptul că ea este mai vastă decât realitatea unei experiențe trăite. Ea este, în esența ei, proiectivă și din această cauză ea poate trece dincolo de granițele unei vieți și poate străbate până la limita ultimă a experienței umane. Telescopate la scara omenirii, toate viețile se întîlnesc; se întîlnesc în posibilul lor. Aș
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vesel om trist pe care l-am cunoscut vreodată. Viața alături de el pare întotdeauna o pictură făcută cu pastă groasă, opusul absolut al imaginilor îndelung vernisate, misterioase și melancolice. Numai că bucuria taclalei, aparența dăruirii integrale în ceremonialul petrecerii, indiscreția trăită și justificată ca refuz al ipocriziei, în sfârșit, senzația pe care o lasă neavizaților că trăiește ca o mănușă întoarsă, maschează de fapt un eu distant, enorm de pudic și lesne de rănit. De aceea, când scrie, se evită și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că fiecare generație se raportează, biografic, la alt domeniu de experiență. Prin experiența ei directă ea nu mai are acces la evenimentele la care avea generația precedentă. Ea "accesează" un alt câmp de experiență. Așadar, cu cât partea de evenimente trăite care nu se suprapune cu a celor de dinaintea ta este mai mare, cu atât ești mai bătrân. Devii bătrân când începi să le povestești celorlalți ceea ai trăit tu. Povestind, ești mândru, pentru că în fond cunoști și poți relata o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Numele Gotu se întâlnește în Catagrafia robilor țigani de la Torcești, iar printre cei implicați în spargerea și furtul din casele lui Panaite Balș în 1838 se găsește și un țigan cu acest nume. Am evocat situațiile acestea neplăcute, cunoscute și trăite direct, pentru ca lumea să știe care a fost și este adevărul în privința respectivei etnii, de a cărei stare mereu precară suntem, cred eu, pe nedrept acuzați, ca și de lipsa bunei conlucrări și prețuiri. O mai bună cunoaștere și o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și grele au fost abolite de jure, ba, mai mult, lor li s-a recunoscut dreptul de proprietate pe însemnate loturi de pământ, simțind că a fost și este al lor de drept, iar acum și de fapt. Este sentimentul trăit și simțit de cineva atunci când își regăsește un lucru de mare preț și cu care a avut strânse și trainice afinități o vreme îndelungată. Aceasta a fost starea de spirit a țăranilor în urma aplicării Legii rurale din anul 1864, o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
influența ideologiilor de moment, pre- și postpașoptistă, poporanistă și semănătoristă, socialistă și comunistă. Cea mai negativă, prin consecințe, a fost generată de ideologia furioasă din perioada colectivizării forțate a agriculturii, când se punea accentul pe teoria ascuțirii luptei de clasă, trăită și de autorul acestor rânduri. De notorietate devenise atunci, în cadrul vehiculării ca valoare de document istoric, poezia populară intitulată Cântecul răzeșului, cu dezarmantele sale versuri de obidă: Ard-o focul răzeșie,/ Eu chiteam că-i boierie/ Și-i numai o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]