5,887 matches
-
benzină. Acesta a fost doar nucleul Marelui Incendiu. Situată la o distanță apreciabilă față de locul catastrofei, unitatea de pompieri din localitate a fost anunțată cu o considerabilă întârziere, prin intermediul „unui băiat călare”. Operațiunile de echipare pentru intervenție - înhămarea cailor, pregătirea trăsurilor și a sacalelor vechi, aflate în folosință din anul 1884 etc. - au întârziat suplimentar operațiunile de stingere a incendiului. La momentul sosirii pompierilor băcăuani în zona incendiată (ora 13,15 P. M.), focul era întins pe o lungime de un kilometru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
emisă de Serviciul Apelor din regiunea Bacău, din cadrul Direcției Generale a Apelor. Până în primul deceniu al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
primul deceniu al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și calitate a transportului. Punerea în funcțiune a mijloacelor de transport presupunea eliberarea unei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
21 de ani împliniți, să nu sufere de vreo infirmitate, să cunoască perfect nomenclatorul străzilor, să prezinte o garanție de bună purtare, semnată de cel puțin cinci locuitori, precum și de un certificat de calitate a birjei - eliberat, în urma inspectării cailor, trăsurilor și a harnașamentului, de unul dintre consilierii desemnați de către primar. Standardele de conduită morală, vag exprimate în garanțiile mai sus-amintite, erau surprinse, în general, în următoarea variantă de redactare: „Subsemnații (...), garantăm pentru domnul (...), ce voiește a fi birjar la uliță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de redactare: „Subsemnații (...), garantăm pentru domnul (...), ce voiește a fi birjar la uliță, că este un om onest și nesupus la nicio patimă și că se va conforma Regulamentului de birje”. Numărul de ordine din registru era afișat la spatele trăsurii, la capră, spre client, și pe ambele felinare. Proprietarii erau responsabili atât pentru comportamentul vizitiilor cât și pentru eventualele accidente produse de caii nărăvași. Curățenia trebuia să fie exemplară, aceasta fiind menținută obligatoriu în intervalele din timpul staționărilor. Viteza nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de caii nărăvași. Curățenia trebuia să fie exemplară, aceasta fiind menținută obligatoriu în intervalele din timpul staționărilor. Viteza nu putea să fie mai mare decât „la trapul de mijloc al cailor”. Pentru a risipi orice neînțelegeri legate de preț, conducătorii trăsurilor erau obligați să arate mușteriului, la plecare, ora exactă. Din raportul de activitate pe anul 1908 al Poliției Bacău rezultă că în acel an în oraș funcționau 14 trăsuri de piață cu un cal și 3 cu doi cai, 11
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al cailor”. Pentru a risipi orice neînțelegeri legate de preț, conducătorii trăsurilor erau obligați să arate mușteriului, la plecare, ora exactă. Din raportul de activitate pe anul 1908 al Poliției Bacău rezultă că în acel an în oraș funcționau 14 trăsuri de piață cu un cal și 3 cu doi cai, 11 biciclete și 2 automobile particulare. Tot în această perioadă își face simțită prezența și Asociația județeană de protecție a animalelor. Astfel, ca urmare a plângerilor efectuate către administrația locală
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de stejari de lăngă localitatea Luizi-Călugăra sau în „Lunca lui Rugină, cea plină de privighetori”, aflată în zona de Nord a orașului, „după Negel și brazdele grădinarilor”. Grădina Publică Timp de mai bine de o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
periodic. Nu de puține ori, în drumul lor spre medicul comunal, prostituatele „au fost expuse la insultele trecătorilor și chiar supuse unui veritabil bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din trei în trei zile. La insistențele prostituatelor, în vara anului 1911, autoritățile de la București au dispus anularea taxei pentru efectuarea vizitei medicale. Funcționarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
camere a 2 paturi, 3 nopți, 27 porții lemne”. Birjarul Ariftimi Vasile, domiciliat în Cartierul Nou, semnase pe 14 decembrie o chitanță de primire a banilor de la prefectură în valoare de 350 de lei, reprezentând „...timpul cât am transportat cu trăsura mea pe D-nii ofițeri sovietici la gară cu repatriații timp de 3 ore și jumătate”. Pe un ton foarte politicos, Paupelbaum, patronul evreu al aceluiași hotel, mai trimitea prefecturii și la data de 13 decembrie 1944 o notă de plată
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Până când aveau să se dumirească de ADEVĂRATELE intenții ale asasinului de la Kremlin, nu mai aveau mult timp. Un alt birjar din Bârlad, Vasile Ghimpu, semnase o chitanță la prefectură în valoare de 1.000 de lei, „...ce reprezintă transportul cu trăsura mea la gară a repatriaților”. Data emiterii fusese 28 decembrie 1944, a doua zi de Crăciun, când tot creștinul trebuie să se înfrupte cu friptură de purcel tăvălită prin usturoi și vin „de butuc” dar merită să amintim faptul că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
avea să țină, la Banca Moldovei de pe strada Goliei, un fel de conferință cu titlul " Prelecțiuni filosofice populare relativ la familie și educațiune"1? Cum o fi primit Iașul celei de-a doua jumătăți de secol XIX, cu drumuri desfundate și trăsuri clătinându-se primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de a crede despre aceste "prelecțiuni populare" că ar fi avut un nimb pronunțat de generalitate, că ar fi reprezentat un demers eminamente exoteric și că
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
câteva minute înainte de începerea conferinței; intrarea sa în universitate se făcea pe furiș, aproape într-un mod "infracțional", cu atenția maximă de a nu fi văzut. La fel, el nu trebuia văzut nici pe stradă, motiv pentru care venea cu trăsura, care, la rândul ei, musai trebuia acoperită. Cerința aceasta 24 poate foarte bine sugera pretenția de intangibilitate a celui ce intră în rolul de prelector, separația sa față de "restul muritorilor", prestigiul sacrosanct, de mare oficiator; prelecțiunea începea la "două fix
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din Iași îi solicită respectarea întocmai a punctuației din manuscris ("...luați cu dinadinsul aminte la punctuația mea, păstrați-o cu toată scumpătatea."), lui M. Dragomirescu îi solicită exigență maximă față de tipografi ("Mă rog voă, luați seama să nu confunde zețarul trăsurile de unire din cuvintele compuse [...] cu pauzele de puncuație dintre propozițiuni."), îi face observații la obiect după publicarea fabulei Duel ("...cu părere de rău bătrînească am constatat [...] o mare greșală de punctuație.") sau în legătură cu propria-i exprimare: "Ai făcut în
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se numea profesiune proprietar: "...urmărește cu strășnicie restituirea celei mai neînsemnate datorii, reclamă un birjar care-i taxase prea piperat o cursă cu trăsura, obținînd prin hotărîre judecătorească restituirea diferenței; ...scotea banul fără plăcere" mai adaugă Barbu Cioculescu. O sondare a cauzelor care au produs astfel de distorsiuni ale personalitații încearcă Petru Comarnescu apelînd la rolul modelator al antecedentelor: "Vizionarul, visătorul, meditativul Matei Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
către cocoane": Cînd ăți pleca de-acasă, mîncați și beți bine ca să vă poată ține toată ziua, fiindcă alaiul are să se spargă după miezul nopții, și poate nu se întîmplă să găsiți un rahagiu" și într-o referință la mersul trăsurilor prin București: "N-o să meargă omul cu muscalul să mănînce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret..." Se mai utilizează și referința la termeni dintr-o arie semantică apropiată: într-o schiță, autorul-narator se adresează protocolar gazdei ("Dragă Mitică, mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ficțiunea aproape ininteligibilului Ts'ui Pên, le adoptă pe toate simultan." 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 2.1. O anecdotă de Chateaubriand [a] La căderea serii, am fost nevoiți să ne oprim în satul Saint-Paternion: [b] trebuia să ungem trăsura; [c] un țăran prinsese atât de bine șurubul la roată, încât a fost cu neputință să-l scoatem. [d] Toți meșterii satului, cu mic cu mare, dimpreună cu maistrul fierar, n-au reușit să-l urnească. [e] Un băietan cam
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
exerciții. Textul 2.1.: O anecdotă de Chateaubriand Propoziția [a] constituie Rezumatul episodului (Pn0), insistând asupra faptului că întâmplarea va avea legătură cu momentul de întrerupere a călătoriei naratorului. Propoziția [b] asigură, prin verbul la imperfect, suportul Situației inițiale-Orientare (Pn1): trăsura trebuia neapărat unsă (probabil osiile). Propoziția [c] introduce o Complicație (Pn2) care explică ceea ce era deja anunțat în (Pn0): este imposibilă desprinderea roții. Cea de-a patra propoziție, Re-acțiunea (Pn3) sau nucleul povestirii, este în întregime negativ, iar conținutul povestirii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
folosirea prezentului narațiunii, se reliefează (în propozițiile de la [h] la [k]) descrierea acțiunii eroului povestirii (subiectul operator de transformare) constituind, în ansamblu, Rezolvarea-Pn4. Propoziția [l] subliniază o parte a Situației finale-Pn5: din Pn4 se poate deduce faptul că de acum trăsura va putea fi unsă, iar călătoria va continua; insistînd asupra uralelor de vivat ce vin din partea martorilor prezenți la locul scenei, se pune de fapt accentul pe victoria eroului întîmplării. Ultimele două propoziții [m] și [n] dezvoltă o evaluare finală-morală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tuneluri negre, apoi dantelăria Englezoaicei, ireală, vaporoasă, amețitoare; pe urmă zveltul și maiestuosul Vîrf Alb, o coamă tivită cu bîrne amenințătoare [...]. R. Frison-Roche, Premier de cordée (41) Ieșisem din Rouen și înaintam în galop pe drumul care duce la Jumièges. Trăsura zbura, străbătînd cîmpiile. Apoi calul o luă la pas, ca să urce coasta de la Canteleu. Acolo se afla una dintre cele mai minunate priveliști din lume. În urma noastră Rouen-ul, orașul cu biserici, cu clopotnițe gotice, lucrate ca niște bibelouri de fildeș
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
extras din Roman de Sophie Trébuchet de G. Dormann (Albin Michel, 1982, pp. 109-110): (46) Numai Dumnezeu știe cît de puțin seamănă Parisul cu ceea ce ea își imaginase! Acest oraș imens, zgomotos, amețitor, această mulțime, acest du-te-vino fără sfîrșit de trăsuri, de șarete, de tomberoane, de calești, de cabriolete și de faetoane. Și acest vacarm care abia în noapte de se potolește, acele urlete, acele țipete ale vînzătorilor de zarzavaturi, fructe, apă, boarfe, mături, nisip. Aceste scrîșnete de căruțe care se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
amurgului. În mijlocul apei, o corăbioară cu două vele albe, mari, întinse de o parte și de alta a bordurilor, ca să prindă cele mai slabe adieri de vînt, părea o pasăre uriașă, gata să-și ia zborul. (p. 220) În curînd, trăsura ajunse în plin cîmp. Să fi fost ora nouă. Era una din acele dimineți aspre de iarnă, cînd toată natura sclipește dur și tăios ca un bloc de cristal. Pomii plini de chiciură parcă au transpirat broboane de gheață; pămîntul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
voteze calul! La oraș, poate vom fi convins cât de cât, dar în sutele de sate din județ, în miile de sate din toată țara? Să fim serioși! Dorin Popa: Da, țin minte că Nicolae Manolescu se plimba cu o trăsură, într-un clip electoral din toamna lui '96, cu Dinu Patriciu. Mi s-a părut ridicolă acea ipostază cu trăsura în care tronau, surâzători, cei doi. Mi-a venit, atunci, mai ușor să votez cu Emil, deși mă "bătusem" în
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de sate din toată țara? Să fim serioși! Dorin Popa: Da, țin minte că Nicolae Manolescu se plimba cu o trăsură, într-un clip electoral din toamna lui '96, cu Dinu Patriciu. Mi s-a părut ridicolă acea ipostază cu trăsura în care tronau, surâzători, cei doi. Mi-a venit, atunci, mai ușor să votez cu Emil, deși mă "bătusem" în 1992 cu marii lideri ai PNȚ-ului, Ioan Lup, Valentin Gabrielescu, Gabriel Țepelea și Ion Diaconescu, pentru susținerea lui Manolescu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
adresată acelora care ascultă de poruncile lui Dumnezeu și ale părinților spirituali. Părintele nostru spiritual a fost Sfântul Francisc, care, pe bună dreptate, poate fi numit și Ionadab, fiul lui Rehab. Ionadab înseamnă, de fapt, „spontaneitatea lui Dumnezeu”, iar Rehab, „trăsură” sau chiar și „înălțare”. Francisc a făcut în mod spontan multe lucruri pe care, în baza poruncilor legii lui Dumnezeu, nu era obligat să le facă. El, cu trăsura celor patru Evanghelii și a celor patru virtuți cardinale, s-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]