10,199 matches
-
A trebuit să treacă cu vederea, înghițind în sec și strângând pumnii a nemulțumire și furie, atitudinea patronului la primele dispoziții de lucru peste programul stipulat în contractul de angajare. Situația materială a familiei și nesiguranța generală în asigurarea unui trai decent, manifestată din ce în ce mai clar, l-au determinat să suporte cu stoicism înlocuirea la tarabă cu Aurora, nevasta lui, când era chemat să se ocupe de actele contabile ale societății. Era mai dificil în timp de iarnă. Nu era de ici
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (1.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358215_a_359544]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CE MĂ-NFIOARĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 545 din 28 iunie 2012 Toate Articolele Autorului ce mă-nfioară... ce mă-nfioară e ultima zi, traiul ultimei stingeri , când, doborât, mă veți zidi pe-altare de îngeri. ce-i pasă codrului de-o creangă în marea trecere, moartea îmi cânte-n talangă la ultima petrecere. sunt umbrele ce se-adună, plecând pe ultima cale, e cerul
CE MĂ-NFIOARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358366_a_359695]
-
poezia lui era o noutate în lirica românească, nimeni nu mai vrea s-o citească. Văzând toate aceste manifestări, Macedonski, indignat, se hotărăște să plece la Paris. Poetul avea o solidă dotă din partea soției, Ana Rallet, ce-i asigură un trai modest pe malurile Senei. Aici vrea să uite limba română și încearcă să se impuna ca poet de limbă franceză în ,,L’Elan litteraere’’ din Liege și în ,,Bulletin officiel de I’Academie des Muses Santonnes’’. Moartea lui Eminescu în
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
stabilească, nici măcar cu aproximație, pe vremea cărui amorez rămăseseră ele cu burta la gură, pentru că era clar că el nu fusese nici primul, nici ultimul și, de altfel, chiar atunci cînd, plictisit, Ignațio se hotărîse să-și bage gîtul în traiul conjugal alături de una dintre reclamantele sale înfocate, pînă la urmă renunțase chiar ea să-l mai șantajeze, intimidată probabil de ușurința cu care cedase el, fără luptă. Poate că de pe atunci începuse să se contureze în mintea lui acel inedit
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 29-31 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358407_a_359736]
-
să îl iubești pe om și să-l lămurești că a greșit. Trebuie să ne străduim - este interesul nostru! - să moștenim fericirea dăruită de Dumnezeu. Dacă în viața aceasta ne străduim să avem o familie liniștită, o locuință, condiții de trai și sănătate, ajungem să spunem că suntem fericiți în această viață. Dar mă întreb: este oare fericirea deplină? Nu-i deloc! În viața noastră vin boala, necazurile, inevitabil vine și moartea. Și așa, toată fericirea pământească ia sfârșit. Dacă pentru
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS, GRECIA – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358373_a_359702]
-
de lovituri, permise sau mai puțin permise, la vedere sau sub centură. Și uite așa, oamenii ajung să se lupte fiecare cu fiecare, aproape fără să știe de ce, doar pentru un loc mai bun pe scară și, pentru iluzia unui trai mai bun în umbra vreunui protector, ajuns și el de azi pe mâine, printre mai marii zilei. Târziu de tot am aflat că fiecare dintre noi, are la îndemână o altă scară a lui, de pe care nu-i mai face
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
datorită sufletului de aur al domnului Mihai LEONTE - viața lor s-a schimbat mult în bine, dându-le sensul că a lor pasiune de inimă și gând, de dar ceresc și frumos pământesc - POEZIA - le-a insuflat tăria adevărului că traiul lor este cu un munte deasupra umbrei pământului. Motto-ul de viață al poetului Mihai LEONTE l-am aflat în poezia ,,Cine m-a întrebat?”: ,,Trăim să învățăm, învățăm cum să trăim”. Acest poem e o veritabilă lecție de smerenie
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
stat în banca ta / Chiar de ai făcut ceva!” A sta în banca ta este modelul care lipsește tare mult vremurilor noastre: în care accederea în funcții înalte implică multe cadavre pe care trebuie să calci. De aceea gândul din traiul poetului Mihai LEONTE este unul de mare profunzime ortodoxă: doar Dumnezeu hotărăște clipa, sensul, darul, greul, biruința, iar dacă nimeni nu va ști de tine că ai existat pe lume, Bunul Dumnezeu nu va uita nicicând și nicicum, căci toți
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
la auzirea numelui său, la strângerea mâinii sale, la întâlnirea cu privirea sa, dar mai ales....la citirea versurilor sale! Atunci când harul atinge clipa gândului ascuns, dar altruist în dăruirea sa, ușor se naște versul. Acesta este firul roșu de trai al poetului Mihai LEONTE, care s-a născut cu greul, a trăit prin greul vieții, dar ne-a ușurat, nouă celor ce-l cunoaștem în chip luminos - prin darul gândului său poetic - traiul. Sensibilitatea sa bucură inimi, creează minunat ceea ce
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
naște versul. Acesta este firul roșu de trai al poetului Mihai LEONTE, care s-a născut cu greul, a trăit prin greul vieții, dar ne-a ușurat, nouă celor ce-l cunoaștem în chip luminos - prin darul gândului său poetic - traiul. Sensibilitatea sa bucură inimi, creează minunat ceea ce-i mai scump în socialul timpului prezent: comuniunea și tinde spre împlinirea sensului pe-acest pământ: crearea netrecătoare și puntea mântuitoare. Fie ca Bunul Dumnezeu să-l țină pe poetul Mihai Leonte - dragul
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
împlinirea sensului pe-acest pământ: crearea netrecătoare și puntea mântuitoare. Fie ca Bunul Dumnezeu să-l țină pe poetul Mihai Leonte - dragul de el - în mila Sa cea bogată, în pacea Sa dumnezeiască, în bucuria Sa netrecătoare și în frumusețea traiului asemenea Lui - neîntrecutul inspirator de gândire nouă! Preot profesor doctor Florin Grigorescu, la Praznicul Sf. Ierarh Silvestru și al Sf. Serafim de Sarov, 2 ianuarie 2011, Buneștii de Suceava. *** Profesor Doina DRĂGAN despre Mihai LEONTE Scriere inovatoare și de o
METAFORE APRINSE 2012 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358474_a_359803]
-
compatrioți, să nu îi vindeți la mișei, pe părinți, bunici sau nepoți, pentru prețul de câțiva lei! Sigur nu te vei pricopsi și slugă-n țara ta vei fii! Mult și-n zadar ai să regreți, când vezi că prin trai rău plătești! Nu lăsa pradă ispitei, harul de înțelepciune ce ți l-au dat străbunii tăi în zestrea din rațiune! Nu vă lăsați duși sau mânați ca jivinele în turmă, când nu știți pe cine votați, dar puneți vot greu
SCHIMBARE SAU RESEMNARE? -PAMFLET- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358527_a_359856]
-
lucrez, pentru a-mi ajuta copii să-și termine școala. Dezinteresul politic se oglindea tot mai pregnant în decadența economică națională și în sensul catastrofal în care țara era direcționată, în sensul libertinajului. Se vedea lucrul acesta în nivelul de trai al marii majorități a celor neangrenați în politică. Și, când nu mai speram nimic deosebit de la viață, Dumnezeu și-a reamintit de mine și mi-a scos în cale un alt om adevărat − ca o recompensă, poate, pentru duritățile de
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
dreptul să mă consider o slugă. Cel mai tare are întotdeauna dreptul de a bate cu pumnul în masă. Și iată cum oamenii sunt nevoiți să plătească pentru o înarmare care nu le folosește la nimic, mai mult decât pentru traiul lor de azi pe mâine. Și această cursă fără orizont previzibil, continuă la nesfârșit. Cumpărați un ziar și veți găsi acolo destule lucruri de care un om cu bun simț și frică de Dumnezeu se rușinează să le privească sau
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
a fi predicator bun în zilelele noastre și în condițiile actuale, trebuie să posede o înaltă conștiință preoțească. Să mărturisească și să propovăduiască „cu timp și fără timp”. A nu se confunda cu atitudine popească despre preoție, în care intră traiul bun și somnul lung...” (pag. 51). Drept urmare, „ În aceste împrejurări este chemat astăzi preotul ca trimis al lui Dumnezeu și fiu al neamului, poporului și patriei să vegheze la bunul mers spiritual și duhovnicesc al credincioșilor și fiilor săi duhovnicești
PĂRINTELE IOAN MORAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358006_a_359335]
-
felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși. Îmbrăcat cu cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec ce hălăduia din localitate în localitate făcând trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce nu se găseau în magazinul sătesc, contra produse agricole, rupse câteva tufănele și plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui. Biserica era aproape plină. Slujba începuse. Era
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
pentru agricultură, valorificarea unor deșeuri agricole, obținere de energie, prelucrare lemn, piatră, lucrări de artizanat etc. Valoarea adăugată produselor agricole, activitățile industriale ce apar cu locuri de muncă noi, legăturile comerciale cu exteriorul satului sunt premise la creșterea nivelului de trai al locuitorilor, stabilitatea populației rurale, consolidarea economiei satului, industrializarea acestuia, deschiderea drumului către asimilarea de componente ale urbănizării și modificarea structurii. Dublarea veniturilor gospodăriilor, amintită mai sus ca obiectiv, impune și modificarea structurii producției, a activității economiei locale, nu numai
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
firelor vegetale și animale (lână, in, cânepă, mătase), prelucrarea acestora în țesături, împletituri, îmbrăcaminte, articole de artizanat etc. Ameliorarea structurii activității economice a satului înseamnă eforturi, timp, pricepere și, înainte de toate, dorința, motivarea, voința de a îmbunătăți propriul nivel de trai, a schimba în bine fața satului, a stabiliza populația, a da o perspectivă copiilor. Sunt multe măsuri care se pot realiza relativ rapid, fără eforturi financiare semnificative ca, de pildă: plantarea a zece milioane nuci pe terenurile publice, dublarea numărului
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
vânt! Azi, e Ziua Națională, Noi avem un legământ! Dragi români, aveți o mamă Ce cu drag v-a legănat, Azi nici nu băgați în seamă Cât de mult v-ați depărtat! Risipiți în lumea-ntreagă, La câștig și-un trai mai bun, Puțini pot să înțeleagă, Dorul de pământ străbun! Azi, e Ziua Națională Și nu poți uita ușor, Tihna din casa natală Și-al românului scump Dor: Unitate. . .Țara-ntreagă Și stăpân pe glia lui! Puțini pot să înțeleagă
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
al orașului Timișoara, cartierul Fabric, care în acea perioadă a anilor '40 era într-o înfloritoare existență. Acolo puteau fi întâlniți cei mai erudiți aristocrați și boieri ai orașului. Acolo a existat acel ferment de creație socială iar nivelul de trai, de viețuire, era deosebit de onorant. Sunt născut într-o familie în care bunicii mei erau cofetari, cunoscuți coafori, cunoscuți croitori ai cartierului, deci oameni avuți. Eu, pierzându-mi mama la 5 ani, am fost răsfățatul acestui mare clan și am
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
făgăduiește împărțitorul de daruri. * * * Spunea iarăși bătrânul: Nimic nu apropie pe monah atât de mult de Dumnezeu că frumoasa, cinstită și iubitoare de Dumnezeu curățenie, care precum a mărturisit despre ea Sfanțul Duh prin Dumnezeiescul Pavel, oferă necontenit omului un trai cu bună cuviință și fără sminteala. Să lăsăm fiilor, căsătoriile și nașterile de copii celor care caută la pământ, care doresc cele prezente nu se gândesc la cele viitoare, nici nu se îndeletnicesc cu dobândirea celor veșnice și nici nu
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
autonomie și autoritate instituțională, lupta antievaziune și anticorupție, austeritatea în criză... Nu au scăpat de umbra lungă a compromiterii: acte, doleanțe, idealuri perene sau rezonant-conjuncturale, de impact la publicul larg precum: libertatea, răpirea de ostatici, echidistanța mass-media, noțiunea europeană de trai decent, reforma și reformarea statului, debirocratizarea, dialogul și încrederea stat-cetățean, campania și promisiunile electorale, autoritatea breslelor profesionale, îndeosebi medicii și dascălii ... Enumerarea ar putea continua, dar ne vom opri în rubrica de față, cu răspunsul la întrebarea: „N-a mai
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai a supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora. ------------------------- PREFAȚĂ Prof. Dr. Artur SILVESTRI: „VIZIUNEA RĂZEȘEASCĂ” Întocmit în urmă cu câțiva ani, dar solid și documentat, cu o staruință ce nu se mai practică decat rar astăzi la noi, unde „neștiința
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
fost Ștefan cel Mare, domn al românilor din Țara Moldovenească între anii 1457-1504. Acesta, pe lângă mărețele sale fapte războinice care au dus la consolidarea statului pe care îl conducea, a încurajat dezvoltarea culturii, a artelor, a arhitecturii, imbunătățind condițiile de trai a supușilor săi, câștigând respectul întregii lumi civilizate din aceea epocă. Anul 2004, a fost anul când în România s-a sărbătorit aniversarea a 500 de ani de la nașterea marelui domnitor. Departe de țară, aflat la antipozi, la peste 20
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
fiind întrecut doar de Neagoe Basarab (46), după cum ne informează cronicarul Grigore Ureche. A mai construit cetăți, fortificații de apărare, case domnești și a făcut importante donații unor lăcașe de cult din afara perimetrului național. A contribuit la emanciparea condițiilor de trai ale supușilor săi, câștigând respectul și iubirea acestora.” O schimbare în arhitectura tradițională Cartea lui George Roca prezintă realizările arhitecturale ale civilizației ștefaniene într-un stil simplu, concis, direct, accesibil unui public de fundal, folosind fotografii și furnizând informații despre
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]