32,821 matches
-
ajungă proprietăți private, mai ales în vederea construirii de case de vacanță, fără a avea întotdeauna utilitățile necesare. Acest fapt conduce, inevitabil, la antropizarea peisajului, la restricționarea circulației libere și apariția unor probleme de mediu. Alte modificări cuprind eroziunea solului pe traseele turistice, despădurirea și nivelarea unor sectoare de versant pentru crearea de pârtii, construirea de drumuri de acces, realizarea de construcții pe terenuri în echilibru precar (de exemplu: de-a lungul unor faleze afectate de abraziune marină, pe versanții instabili), toate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
faunistice ș.a. Tăierea pădurilor declanșează, adesea, o serie de procese de degradare a solului, ce afectează cel mai grav peisajul, prin alunecări de teren, surpări și spălarea versanților. Mari prejudicii sunt aduse și de circulația și camparea turistică necontrolată, în afara traseelor marcate, soldate, frecvent, cu distrugerea vegetației, colectarea unor specii protejate și braconajul. Cea mai nefastă degradare a mediului rămâne, însă, omniprezența deșeurilor. Ambalajele, mai ales sub formă de pet-uri, conserve și alte urme ale „civilizației”, creează munți de gunoaie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
publicitar etc.), pentru o stațiune sau un obiectiv turistic. 4. Pe baza hărții turistice a județului (sau a României), efectuați următoarele activități:identificați obiectivele naturale și antropice folosind legenda hărții; - calculați distanța între diferite localități cu importanță turistică;schițați un traseu rutier de la reședința de județ până la un important obiectiv turistic natural. 5. Realizați un portofoliu cu prezentarea unei stațiuni, având în vedere următoarea structură:tipul stațiunii (de vară, de iarnă, permanentă, climaterică, balneoclimaterică); - localizarea geografică (unitatea de relief în care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
căile de acces, distanța față de orașele mari); - istoricul stațiunii;factorii naturali (tipul de bioclimat, izvoare minerale, lacuri, ape curgătoare); - posibilități de tratament; - indicații terapeutice;capacități de cazare (hoteluri, vile, pensiuni);atracții turistice în stațiune și în împrejurimi. 6. Prezentați un traseu turistic, realizabil în două sau trei zile, între localitatea natală și următoarele orașe: Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Brașov, București, Constanța. Prezentarea itinerariului se va face conform structurii de mai jos: - descrierea traseului (număr de kilometri, durată, mijloc de transport
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
stațiune și în împrejurimi. 6. Prezentați un traseu turistic, realizabil în două sau trei zile, între localitatea natală și următoarele orașe: Botoșani, Suceava, Piatra Neamț, Târgu Mureș, Brașov, București, Constanța. Prezentarea itinerariului se va face conform structurii de mai jos: - descrierea traseului (număr de kilometri, durată, mijloc de transport);informarea cu privire la posibilitățile de oprire, vizitare, masă și odihnă; - caracterizarea fizico-geografică succintă a unităților de relief străbătute; - punctarea unor date privind populația, istoria și obiectivele turistice din localitățile străbătute; - realizarea unor scurte informări
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
străbătute; - realizarea unor scurte informări despre personalitățile istorice, culturale sau științifice care au marcat anumite locuri; - prezentarea elementelor definitorii legate de etnografie, folclor, târguri, festivaluri populare, port tradițional, mâncărurile specifice; - alte aspecte: distanța față de obiectivele turistice care se abat de la traseu, identificarea unui alt drum pentru întoarcere etc.. 7. Elaborați un proiect care să prezinte un județ din punct de vedere turistic, urmărind elementele de mai jos: - aspectele generale ale teritoriului caracterizat: așezare geografică, scurt istoric, nivel de dezvoltare social-economică;obiectivele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ziua decât cu un zâmbet de fericire. O fericire pe care aș fi vrut să o împart lumii întregi și fiecărui om întâlnit în drumul meu spre birou. Datorită acestei stări sufletești deosebite, astăzi am decis să mă abat de la traseul obișnuit, pașii nu prea grăbiți, căci plecasem devreme de acasă, traversând parcul central. La intrare... o fată. Mică de statură... aproape un copil. Dacă mă gândesc bine, am mai zărit-o de câteva ori în ultimii ani, în același loc.
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
clamoros adesea, lucios alteori, epatant și sumbru, dar un drum care să rămână simbol față de el însuși, sinecdocă față de trecut, metaforă față de viitor. Un viitor incert, atât timp cât aparține textului... Nu o dată desenul ales de poet este un flash fabulativ, un traseu enigmatic al nemișcării ce mimează mișcarea. Impresionează mai mereu harul mimului de a face din minciuna lui adevăr și din renunțarea lui un simulacru de bucurie. Structura "fabulei" este de fiecare dată originală, emblematică nu doar pentru o stare, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la unele pâraie mai mari) se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare de tipul iazurilor, sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
oriunde. Problemele în privința drumurilor încep în momentul practicării agriculturii și pășunatului pe locuri îngrădite. O regulă deosebit de interesantă pe care o remarcă Stahl referitor la modul în care se decidea pe unde va trece drumul este aceea de a respecta traseele statornice pe care le urmează vitele instinctiv atunci când merg în cireadă. Construirea drumurilor devine o prioritate pentru săteni în momentul în care transportă recoltele cu carul și trec la tehnica de împietruire și săpare a șanțurilor marginale (Stahl, 1998, vol
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
societate - informație este indisolubilă. 1.2.1 Sisteme informaționale și sisteme informatice Schimbul de informații reprezintă o categorie esențială în existența societății. Ceea ce diferă de la o etapă la alta este conținutul și intensitatea transferului, modalitățile și formele de mediere pe traseul, uneori direct, alteori sinuos și lung dintre emițător și receptor. Pe măsură ce informațiile s-au diversificat și mesajele au devenit mai complicate și mai numeroase, au intervenit forme noi de organizare și memorare, s-au implementat tehnicile de vârf ale epocii
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
ca mitul androginului să se regăsească în gândurile femeii care trăiește dincolo de realitatea primă, realitatea de gradul II, realitatea instinctelor înfrânate. ȘARPELE VERDE În structura eroinei, alături de iubire, gelozia este sentimentul ce o trezește pe Manuela din visare, depășind primul traseu al labirintului existențial. Metaforă a geloziei cu vechi rezonanțe, șarpele se strecoară pe nesimțite și ajunge la punctul vulnerabil, unde atacă victima. Gelozia iese la iveală când Manuela contemplă chipul femeii marmoreene, cu părul negru și lung, cu privirea adâncă
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
primele sale încercări constau în înregistrarea propriilor sale trăiri și experiențe, din care în literatura sa nu supraviețuiesc decît mici fragmente. Cele două autoare pornesc deopotrivă de la autoanaliză, cu schițe și mici nuvele ce conservă amănunte ale propriilor experiențe, dar traseele lor sunt diferite: Katherine Mansfield nu va avea șansa de a-și adapta formulele literare pentru specia de mai mare întindere a romanului, în vreme ce Hortensia Papadat-Bengescu va evolua către schema romanului modern, ale cărui temelii le va așeza. PAGINI DE
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
C. D. Zeletin Președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Membru al Academiei de Științe Medicale Ideea de soartă simplifică biografia, dar în același timp o complică. E marele ei paradox. Tatonările voinței omenești sunt numeroase și cu un traseu încâlcit, în timp ce traseul Fatum ului recunoaște mersul săgeții la țintă. Rolul omului de creator al propriului destin se reduce până aproape de nulitate, oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea Sfinxului. Așa se face că abordarea filozofică
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
Președintele Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Membru al Academiei de Științe Medicale Ideea de soartă simplifică biografia, dar în același timp o complică. E marele ei paradox. Tatonările voinței omenești sunt numeroase și cu un traseu încâlcit, în timp ce traseul Fatum ului recunoaște mersul săgeții la țintă. Rolul omului de creator al propriului destin se reduce până aproape de nulitate, oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea Sfinxului. Așa se face că abordarea filozofică a problemei fatalității
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
vii în 1992ă dar o menținere și chiar o creștere a decedaților. Un progres se înregistrează în ceea ce privește mortalitatea infantilă care a scăzut foarte mult și s-a menținut pe aceeași linie până în 2003. În perioada 1991-2003 natalitatea și-a continuat traseul descendent ajungând în 1999 la o valoare de 7, 6‰ coroborată cu cea mai mare mortalitate de după 1989 și anume: 13, 2‰. Bilanțul natural reflectă legătura dintre indicatorii de mai sus și astfel înregistrează după 1989 numai valori negative ce
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
În perioada actuală se constată o revenire, nu la nivelul anului 1991 ci la nivelul anului 1985, când în transporturi erau antrenate 86 persoane (2003-83 persoaneă. În perspectivă, transporturile reprezintă o ramură ce se preconizează a se înscrie pe un traseu ascendent în ce privește numărul angajaților întrucât căile de comunicație și transporturi vor fi îmbunătățite permanent iar cererea este an creștere. În ceea ce privește agricultura, aceasta se confruntă cu un declin continuu până la dispariția celor care se declară agricultori. De la 35 de persoane ocupate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dintr-un dren pe malul drept al râului Prahova, care furnizează cca. 5 l/s dă Sursa Paltinu cu un debit aprobat de 50 l/s, prin sistemul Câmpina (Paltinu) - Cornu - Breaza, debit de apă care, datorită exploatării defectuoase de pe traseul aducțiunii Cornu - Breaza și a necesităților reale din localitatea Cornu, atinge cca. 20 l/s pe teritoriul orașului Breaza Rezervoarele de apă potabilă de pe teritoriul localității sunt următoarele: aă rezervorul Pripon în prezent dezafectat datorită avariilor suferite la cutremurele din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sud la nord fiind paralelă cu râul Prahova și având două halte: Breaza și Nistorești și o gară: Gura Beliei. 15BFig. nr. 29 - Halta Breaza Circulația principală în oraș se desfăsoară pe Bulevardul Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru fiecare sensă. A doua arteră ca importantă din zona centrală este strada Ocinei perpendiculară în mijlocul zonei pe Bulevardul Republicii. Aceasta corespunde traseului drumului judetean 710 între orașele Breaza și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Republicii. Acest bulevard peste care se suprapune traseul drumului județean 101A are două benzi de circulație (câte una pentru fiecare sensă. A doua arteră ca importantă din zona centrală este strada Ocinei perpendiculară în mijlocul zonei pe Bulevardul Republicii. Aceasta corespunde traseului drumului judetean 710 între orașele Breaza și Pucioasa și are două benzi de circulație. La acestea se adaugă drumurile comunale, cât și străzile interioare. Intersecțiile în general nu corespund normelor de siguranță în circulație, sunt neamenajate, lipsite, pe alocuri de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
710 între orașele Breaza și Pucioasa și are două benzi de circulație. La acestea se adaugă drumurile comunale, cât și străzile interioare. Intersecțiile în general nu corespund normelor de siguranță în circulație, sunt neamenajate, lipsite, pe alocuri de vizibilitate, cu trasee sinuoase. Circulația pietonală se realizează pe trotuarele amenajate, adiacente carosabilului în zona centraqlă a orașului. Mai mult de jumătate din suprafața străzilor existente are îmbrăcăminte definitivă (asfalt sau pavajă. Inconvenientul principal îl constituie lățimea părții carosabile care este de maximum
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
interes turistic din oras, Breaza oferă, mai ales vara, multe plimbări pe străzile orasului, pe marginea terasei, pe coastele însorite sau în lunca Prahovei și pe colinele din apropiere. De asemenea, turiștii veniți la odihnă pot face drumeții pe trei trasee marcate cu sprijinul elevilor de la Colegiul Militar ”Dimitrie Cantemir”. Acestea sunt următoarele: -Punct galben: Parcul Brâncoveanu- str. Ocineistr.Caraiman- sanatoriul Eden- clubul de golf ”Lac de Verde”- Aleea Caraiman- Monumentul Eroilor de pe Dl. Gurga (deal numit si “Micul Caraiman”-743mă-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
str. Miron Caproiu (panorama spre valea râului Prahovaă- Spitalul de boli pulmonare(vila Zoldiă- gara Breazapasarela peste Prahova și peste DN1-intrare în CornuDl. Sinoiu- benzinăria Petrom- popasul Frăsinet- Halta Nistoresti- strada Erou Caporal Dumitrache- Parc (durata medie 3h30min). -Punct albasteu: traseul pornește de la bezinăria de la Capul Câmpului și continuă pe strada Plaiului- Dl. Lazu (splendidă panoramă asupra orașelor Breaza și Câmpinaă- Crucea lui Bugan (panorama spre Comarnic i zona montană)strada Tălii- Gura Beliei (2h).De aici se poate închide circuitul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
biserică si clopotniță), lacul Brebu și cadrul natural imortalizat pe pânză de pictorul Stefan Luchian; spre lacul de acumulare Paltinu și comuna Valea Doftanei, cochetă așezare de munte. Se pot face deplasări de o zi cu autoturismul, cele mai frumoase trasee recomandate: -BreazaSinaia- Muntele Păduchiosu- valea Ialomiței (prin Moroieni, Pietroșița, Târgovișteă- MoreniFilipești- Poiana Câmpina- Breaza (160km) -BreazaBăicoi- Plopeni- Slănic- Vălenii de MunteCheia- Muntele Roșu- pasul Bratocea- BabaruncaSăcele- Predeal- Breaza (220km) CAPITOLUL VIII CALITATEA MEDIULUI 8. 1 PRESIUNEA UMANĂ ASUPRA ELEMENTELOR DE
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de pe teritoriul zonei centrale nu sunt puse în valoareă. - Aspecte de incomodare a funcționalității teritoriului orașului, datorate circulației majore ce traversează centrul orașului. Pentru cele două drumuri județene (DJ 101 și DJ 710) intersectate în zona centrală nu sunt rezolvate trasee ocolitoare. Prospecte insuficiente pentru unele străzi, în special Bulevardul Republicii, în care extinderea părții carosabile implică sacrificii:Circulația pietonală insuficient organizată, cu atât mai mult cu cât profilul dominant al orașului este de stațiune de odihnă. - Lipsa amenajării intersecțiilor principale
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]