KorAP: Find »[drukola/base=trecător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...143 >

3,565 matches

Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

dulce (2); ea (2); extraordinar (2); frumusețe (2); îmbrăcat (2); însușire (2); luminos (2); mîndru (2); natural (2); oricine (2); plăcut la vedere (2); prieten (2); primăvară (2); prost (2); relativ (2); sincer (2); special (2); telefon (2); timp (2); trecător (2); vară (2); veselie (2); -; acceptat; ademenitor; adevărul; adjectiv; admirat; Alba-ca-Zăpada; anotimp; aparte; apreciat; aranjat; aranjată; armonie; arogant; aspect; aspectuos; și atît; aventură; balenă; beatitudine; beautiful; BMW; brînzos; călătorie; călduros; calități; caracter; carte; cățelușa mea; ceva satisfăcător optic; cîmp; cîntec

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
liniște (2); mare (2); melancolic (2); negru (2); nimic (2); plăcut (2); probleme (2); profund (2); rînd (2); săgeată (2); sclipire (2); scris (2); secret (2); simț (2); simțire (2); sincer (2); suflet (2); șoaptă (2); telepatie (2); trăire (2); trecător (2); tristețe (2); vin (2); vînt (2); zboară (2); zvon (2); -; adînc; admirație; amar; apă; apăsare; apăsător; apus; o armă; avea; BMW; buni; care; carte; celebru; chibzuit; chinuri; cînd; cineva; cîntec; clipă; complex; complexitate; concluzie; conștiință; contemplație; criminal; cub; cugetare

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
nasture; necesar; nepăsare; nimic; noi; nou; noutate; obiect; ore; pantof; pateu; personalitate; plăcere; plînge; port; prestigiu; prieten; Pull & Bean; purtat; răceală; răutate; rece; rochiță; roșu; roz; sare; scame; scăpare; scurtă; scut; seară; shopping; slăbit; stofă; straie; șifonier; șosetă; șubă; textură; trecător; ținută; țol; umedă; umerar; uniformă; uz personal; verde; vestă; vestimentar; vîrstă; vreme; zdrențe (1); 795/200/79/121/0 harnic: muncitor (129); gospodar (57); furnică (39); om (38); leneș (34); muncă (26); albină (17); bun (17); vrednic (14); darnic (11

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
vieții; singur; situație; soartă; speranță; stare; a te stinge; a se stinge; stîncă; stop; strașnic; a sucomba; a suferi; fără suflet; sufletește; supărare; supărat; supraviețui; și eu; șters; teleportație; termina; terminare; terminat; timp; tînăr; tot; transcendere; transcendență; transforma; trăiește; treaptă; trecător; trece; a trece; a se trece; trecerea într-o nouă etapă; a trece dincolo; a trece în altă lume; tristețe, durere; țărînă; uita; uitare; a uita; uitat; ultimul drum; umbră; urît; ușor; ușurare; văzduh; vecin; viață de apoi; vii; Willy

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
pace; pacoste; pastilă; părere; pățanie; pedeapsă; pericol; piedică; pierdere; plînset; Ponta; potop; prăpăd; prieteni; problema; problemă of.; război; rece; refuz; se revarsă; rezistență; rugăciune; rușine; separare; soluții; spaimă; sper că nu; suferința; suflet; supărat; suspin; suspine; șansă; teamă; trai; treabă; trecător; trouble; uitat; umilință; un pas înainte; uragan; ură; vai (1); 791/185/68/117/0 negru: alb (154); întuneric (80); culoare (43); întunecat (38); moarte (37); doliu (31); închis (29); noapte (24); pămînt (24); urît (23); tristețe (20); trist (15

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
noroc; ochelari, baston; ochii închiși; ochii; om cu defecte; om fără vedere; oportunități; oroare; orz; persoană ce nu vede; pipăit; plînge; prost; putere; rău; Ray Charles; șaișpe; săracu; sărmanul; sau; șchiop; simț tactil; simțuri; sinceritate; singur; singură; slăbiciune; soare; special; trecător; fără văz; văzători; văzut; vecina; cel ce nu vede; a nu vedea; vesel; viață; Victor Ponta; viu; viziune; zar (1); 789/188/66/122/0 orgolios: mîndru (127); încăpățînat (48); prost (20); rău (19); egoist (17); mîndrie (14); eu (12

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
podul casei; Podul Mureș; portar; praf; primejdios; priveliște; Prut; punte între două locuri; puternic; rîpă; romantic; rupt; rustic; rutier; sat; sărăcie; scăldat; sculptură; secret; singurătate; stabilitate; stradă; stres; stricat; surpat; susținere; șură; tavan; trainic; transport; traversarea unei ape; traversat; trăinicie; trecător; a trece; trecerea nivelului; trepte; turn; țară; țeavă; umbră; uni; urc; urcare; urcă; urcuș; uscăciune; ușă; vale; vechituri; vedere; vidraru; vin; vis; vise; viziune; vopsea; zbor; zid; ziduri(1); 780/ 237/71/166/0 poet: Eminescu (116); poezie (108); scriitor

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
3); a se grăbi (3); întîrziere (3); mișcare (3); oboseală (3); rău (3); viață (3); curge (2); degrabă (2); energie (2); a fugi (2); furios (2); greu (2); hai (2); înainte (2); lin (2); mașina (2); repede (2); rîu (2); trecător (2); trece (2); vioi (2); în viteză (2); accelerat; accelerație; activ; agale; agil; aici; ajunge; alerg; alergător; animal; ardei; atent; avion, tren; calm; cotidian; curgere; descurcăreț; drum; electroni; e-mail; emoții; enervant; foarte; forță; fug; la fuga; în fugă; pe fugă

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
lung(8); apa (6); curat (6); trecere (6); albastru (5); pești (5); iaz (4); Nistru (4); repede (4); barcă (3); continuitate (3); înot (3); lin (3); mic (3); natură (3); Prut (3); puritate (3); Răut (3); scăldat (3); susur (3); trecător (3); vale (3); valuri (3); baie (2); cascadă (2); cristalin (2); înec (2); pădure (2); piatră (2); pod (2); relaxare (2); vară (2); abis; abrupt; agitație; albie; amar; amețeală; amintiri; apă dulce; apă mică; apă rece; ape; baltă; barză; Bega

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
posibil; precaut; precauție; prietena; prietenie; prietenos; profesor; prudență; pusnic; pustiu; răceală; răi; rămîn; rătăcit; rege; rudă; ruși; rușinos; saltea; sărac; scepticism; secret; socializare; spate; stăpîn; străinare; străină; suflet; suspans; șansă de a cunoaște; taină; teamă; teren; timid; timiditate; toiag; toleranță; trecător; uimit; umbra; umbră; un nou început; un om; valută; vechi; venit; viitor cunoscut; vizită; xenofobie (1); 763/248/76/172/0 strămoșesc: vechi (292); moștenire (37); neam (30); bătrîn (22); tradiție (22); antic (21); istorie (16); pămînt (16); bunici (16

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
ține; urîțenie; valoare; vatră; veșnică; victorie; vîrf; vorbă; What (1); 810/158/46/112/0 timp: ceas (135); oră (56); ore (37); vreme (32); scurt (25); viață (22); puțin (19); spațiu (18); liber (16); pierdut (16); ani (14); secunde (11); trecător (11); trece (11); bani (10); minute (10); durată (9); îndelungat (9); secundă (8); clepsidră (7); ireversibil (7); perioadă (7); zi (7); infinit (6); prețios (6); puțin (6); trecere (6); eternitate (5); frumos (5); grabă (5); vîrstă (5); așteptare (4); limitat

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
9); tren (8); vreme (8); a traversa (7); a depăși (6); pleca (6); durere (5); efemer (5); peste (5); strada (5); traversa (5); traversează (5); drumul (4); greu (4); marea (4); parcurge (4); pieton (4); pietoni (4); a pleca (4); trecător (4); trecut (4); trenul (4); veni (4); curge (3); depășire (3); pe lîngă (3); a merge (3); reuși (3); supărare (3); uita (3); ușor (3); apa trece (2); bacul (2); depăși (2); dispare (2); dispărea (2); drumeț (2); examen (2

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu; sărăcie; scaun; sincer; și singuratic; sistem de educație; smiley; somn; sorry; stare momentană; stare proastă; strigăt; a suferi; la suflet; sumbru; suportat; surprins; suspin; sfadă; tare; tata; tată; tăcere; timid; toamnă; toți; trecător; trece; tristă; umbrelă; unic; veste, necaz; viața; voios (1); 780/ 217/77/ 140/0 trup: corp (230); suflet (106); frumos (33); om (31); și suflet (13); gol (12); frumusețe (11); mort (10); templu (10); zvelt (10); femeie (9); carne (8

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă (7); mal (6); de apă (5); distracție (5); înalt (5); vîrtej (5); de mare (4); frică (4); răcoare (4); trecător (4); vînt (4); alb (3); cal (3); forță (3); frumos (3); furtună (3); iarna (3); surf (3); surfing (3); adiere (2); apa (2); bucurie (2); căldură (2); deal (2); Dunăre (2); faleză (2); imens (2); îndrăgostit (2); înec (2); liniște

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
oameni; ochi; omul; onest; operă; părinți; Paris, Salam; pe; preț moral; pricepere; prietenia; prietenie; privilegiu; produs; profit; prostie; putere mare, mare; puternic; realizare; responsabil; reușită; sănătate; sănătatea; simbol; sinceritate; spirituală; stabilitate; stare; stimă; superioritate; supraestimare; supremă; supremație; susținere; științe; tot; trecător; uman; unicitate; ceva de valoare; valoare; valuta; vechi; veșnică; viața; viață; virtute (1); 803/230/80/150/0 vară: cald (148); căldură (119); soare (110); vacanță (56); iarnă (41); mare (41); plajă (33); distracție (32); anotimp (19); caldă (15); călduroasă

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
schimbătoare (3); toamnă (3); trecătoare (3); furtună (2); înnorat (2); însorit (2); lungă (2); melancolie (2); natura (2); ninge (2); ninsoare (2); nor (2); plăcută (2); primăvară (2); proastă (2); scurge (2); secol (2); stare de spirit (2); timpuri (2); trecător (2); tristă (2); vînt (2); zi (2); -; accelerație; anotimpuri; aștept; așteptare; atmosferă; brrrr; călătorie; ceață; copac; copilărie; Cristian; curcubeu; demult; devreme; dificultate; dispoziție; drag; dulce; Dumnezeu; durată; efemeritate; elefant; etern; faină; fără; favorabilă; fericire; frumusețe; fuge; furtunoasă; generații; ger; grade

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329

să meargă acolo mai degrabă, decât În orice alt loc e că tot sângele care iese din inimă prin marea arteră Își urmează cursul În linie dreaptă Într-acolo și că, neputând intra cu totul, din cauză că aici nu există decât trecători foarte Înguste, trece numai prin acele părți ale sale care sunt mai agitate și mai subtile, pe când restul se răspândește În toate celelalte părți ale corpului. Or, aceste particule ale sângelui foarte subtile constituie spiritele animale. Iar În această privință

Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245

ardoare juvenilă care te face să zâmbești” (I, 362). Spre deosebire de el, Cioran se retrage din sine, se contemplă cu scepticism, eventual cu ironie, își asumă absența. Totul i se arată însă de o irealitate coșmarescă: „Când mă plimb și privesc trecătorii, mă simt așa departe de ei încât parcă mi-aș aminti de un coșmar avut într-o altă viață. La propriu și la figurat, nici un nume nu mi se potrivește și nu mă încântă mai mult decât acela de străin

Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
de propriul spectru, spaima de absență. Prin urmare, insomniac, abulic, hiperlucid, Cioran percepe realitatea cu simțurile întinse la maxim, așa încât, în locul lumii concrete, el vede, asemenea lui Caragiale, fantasme sau mecanisme: „După o noapte albă, am ieșit în stradă. Toți trecătorii semănau cu niște automate; nici unul nu părea viu, toți păreau împinși de un resort nevăzut; mișcări geometrice; nimic spontan; surâsuri mecanice; gesticulări de fantome; Ă totul era încremenit...” (I, 19). Lumea lipsită de viață (iată de ce a o elimina exclude

Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
mai avea vreodată o copilărie ca a mea, o copilărie desăvârșită?” (I, 106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește cu nostalgie e iarna. Notează într-un loc: „Duminică dimineața. Un frig de crapă pietrele. Câțiva trecători cu un aer perplex și care mă privesc Ă mă cred nebun, probabilă cum cânt cât mă ține gura cântece ungurești. Frigul îmi amintește de iernile din copilărie Ă mai puțin zăpada, cu care țara asta, vai, nu e blagoslovită

Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

rămase de la scândurile pentru confecționarea lui, pentru ca mortul să aibă "cu ce-și ațâța focul" pe cealaltă lume 311. Dacă cineva n-a murit "de moarte bună", ci "și-a făcut seama", pe locul în care a fost înmormântat, fiecare trecător pune câte o surcică (așchie), iar când grămada de lemne este destul de mare, se dă foc pentru arderea păcatului greu312. În Joia Mare, de dinainte de Paști, este obiceiul de a se face focuri pe morminte (Banat) sau să se dea

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
e secetă și nu cresc apele, totdeauna pe la miezul nopții ea cere cap de om."66 Astfel, în unele legende bucovinene, papare Știma Prutului sau Știma Bistriței; Știma iese deasupra apei la miezul zilei și-i cheamă la ea pe trecători ca să-i înece, sau, alteori, când e lună sau vreme rea, iese pe uliță și-i sluțește pe cei care nu-i dau pace. În cele mai multe cazuri, formula magică a strigătului apei este: Ceasul a sosit, / Omul n-a venit

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831

imponderabilitate parcă însoțesc cele două trupuri care caută și se caută, traversând spațiul unei biserici cu icoane profane, curți în care oamenii duc o existență umilă, în timp ce Sfântul Elefterie și Dâmbovița, furișată prin ulei și materie, își continuă existența printre trecători. Lumea e văzută "prin minte" sau printr-un ochean fermecat, din ipostaza nepăsării: "Eram ferice, liric, leneș, prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
a fi Christian Morgenstern din "Neue Bildungen der Natur vorgeschlagen").1 Mircea Ivănescu își plimbă personajul pe străzi aglomerate cu femei, bărbați și copii, cu mașini și tramvaie, prin ploaie și zăpadă, îl surprindem îngândurat, bând la bufetul termita, urmărind trecătorii și ploaia: "Tramvaie treceau cu zgomote mari pe strada bălaie,/ în soarele matinal"("Îngândurări matinale"). Poetul încearcă parcă ieșirea din contextul poeziei actuale care merge în mare pe cele două coordonate: tradiția interbelică a universului țărănesc și cea modernă impusă

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
de vechi cetăți ne ascundem sub riduri." Dragostea presupune suferință: "Te-aș fi jertfit, de-aș fi crezut o clipă/ că fi-va jertfa rănilor aripă." Ipostaza este aceea a lui Don Quijote, ultimul cavaler fără prihană, solitarul născut din cearta "trecătorului cuvânt'' cu eternul timp. Cuvintele nu-i mai ajung, cuvintele tac, nu-i mai pot cuprinde zbuciumul, lumina, singurătatea. Iată-l consemnând declinul biologic: Iar cade noaptea lent în trup/ și trec prin frunze ochi de lup/ iar urcă toamna

[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]