6,656 matches
-
1994 urmează un stagiu de specializare în Franța, la Rouen. Debutează la ziarul „Viața Buzăului”, în 1962, dar primele versuri îi sunt găzduite de o revistă liceală dactilografiată. Colaborează la „Viața studențească”, „Tomis”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Tribuna”, „Saeculum”, „Contrafort”, „Zbornic” (Croația), „Observator” (Germania), „Limba noastră” (Chișinău) ș.a. A transpus în limba franceză versuri haiku, precum și poeme de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu. A tradus în limba română versuri
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
gimnaziale și liceale în orașul natal, absolvind în 1952. Pentru un an, până să devină student al Facultății de Tehnologie Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, lucrează ca operator-chimist la Întreprinderea Carbochim. Din 1953 datează și începutul activității publicistice la „Tribuna”, menținută cu statut de colaborare în anii studenției și continuată ca redactor după absolvire (1957-1967). O scurtă perioadă redactor la filiala Cluj a Editurii pentru Literatură, alege să profeseze în presă, angajându-se în redacțiile revistelor „Viața studențească” (1967-1968), „Cinema
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
cu statut de colaborare în anii studenției și continuată ca redactor după absolvire (1957-1967). O scurtă perioadă redactor la filiala Cluj a Editurii pentru Literatură, alege să profeseze în presă, angajându-se în redacțiile revistelor „Viața studențească” (1967-1968), „Cinema” (1970-1974), „Tribuna României”. Mai colaborează la „Steaua”, unde debutase în 1954, la „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Cel dintâi volum al lui R., Râul ascuns, roman al vieții de șantier, apare în 1963. Acest debut conform cu orientările ideologice din epocă îi aduce tânărului
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
lui V. Alecsandri o explică prin raportări la contextul social-politic, ereditatea și educația bardului de la Mircești, contactul său cu aspirațiile neamului. În ceea ce privește teatrul, îl socotește a fi o „oglindă”, așa cum scena cată să fie un „sanctuariu”, un „altar” sau o tribună de la care se pot răspândi ideile de dreptate și libertate. Cu atât mai mult, argumentează publicistul, se cere un repertoriu original, cu piese inspirate din istoria și legendele noastre. Ostil dramelor lacrimogene, el se declară în favoarea „comediei naționale”. Observațiile, competente
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În anii studenției debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna” în 1982, în calitate de redactor-șef. După
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
debutează cu povestirea Joc frumos în „Tribuna” (1968), condusă de D. R. Popescu, care îl va angaja după absolvire redactor. O vreme va fi activist cu probleme culturale la Comitetul Județean Cluj al Partidului Comunist Român. Se va întoarce la „Tribuna” în 1982, în calitate de redactor-șef. După decembrie 1989 va fi, doi ani, redactor-șef adjunct, secondându-l pe Augustin Buzura, care preluase conducerea publicației imediat după dezmembrarea vechilor structuri socio-politice și culturale. Concomitent, va funcționa ca șef al Biroului teritorial de
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
I. Cuza” din Iași. În paralel, este corespondent și, ulterior, redactor principal la ziarul „Informația Harghitei” (din 1978) și la „Adevărul Harghitei” (1990). Debutează publicistic în 1970. Colaborează cu reportaje, însemnări, articole și studii de istorie literară la „Transilvania”, „Vatra”, „Tribuna învățământului”, „Adevărul Harghitei”, „Curierul de Transilvania” (Târgu Mureș), „Totuși iubirea”, „Școala noastră” (Miercurea Ciuc). Debutează editorial în volumul colectiv Octavian C. Tăslăuanu (1978), iar prima carte de autor este Sub cumpăna veacului, apărută în 1995. Cronologia vieții și operei lui Octavian
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
Ernest Mașek și de Gabriela Melinescu. Debutează în 1962, cu poezia Vechiul obor, într-un grupaj alcătuit de revista „Luceafărul”, iar editorial în 1969, cu volumul de versuri Urme. Mai colaborează la „Cronica”, „România literară”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Astra”, „Tribuna”. În 1997 i se decernează premiul „Corneliu Coposu” în cadrul Concursului Național de Literatură „Nihil sine Deo”, organizat la Brașov. Tematic eterogenă, lirica lui S.-P. încearcă să recompună o imagine cuprinzătoare a lumii vizibile și invizibile din jurul ființei umane. Chiar dacă
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
și „Nemesis”, „Țara noastră”, 1936, 1 067; Ion Molea, Manuale didactice bune, „Țara noastră”, 1937, 1 454; Florin Manolescu, „Cântecul spiralelor”, RL, 1969, 52; D. Gherghinescu-Vania, „Cântecul spiralelor”, AST, 1970, 1; Piru, Varia, I, 379; Ilie Guțan, „Omul din vis”, „Tribuna Sibiului”, 1973, 20 aprilie; Boris Buzilă, Un autor, o carte, „Magazin”, 1973, 5 mai; G. Nistor, „Omul din vis”, T, 1973, 7. L.Cr.
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
activitate. Primul articol îi apare în 1923, în „Lumea universitară”. Ulterior colaborează la numeroase publicații, printre care „Națiunea”, „Societatea de mâine”, „Revista de psihologie”, „Revista de filosofie”, „Ethos”, „Țara nouă”, „Revue d’esthétique”, „Lenau-Forum”, „Zeitschrift für Kulturaustausch”, „Südosteuropa Mitteilungen”, „Steaua”, „Tribuna”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească” ș.a. După un debut legat de preocupări în domeniul psihologiei, R. se orientează definitiv către cercetările de estetică și teorie literară, în care va da contribuții fundamentale. Din prima etapă a carierei sale au
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
B.C.” În 2001 e numit consilier la Președinția României. Debutează cu versuri, ca elev, în „Astra” (1971), iar primul volum, Vară de amiază, îi apare în 1978. Mai colaborează cu poezie, eseuri și publicistică la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii, invocații și elegii, versurile lui
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
pentru placheta Elegie pentru puterea orașului, în 1981 Premiul Comitetului Central al UTC pentru cartea Mașina de scris și în 1985 Premiul revistei „Luceafărul” pentru volumul Viața în infraroșu. Mai colaborează la „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Orizont”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Svetova literatura” (Praga), „Literarni mesianic” (Varșovia), „Inostrannaia literatura” (Moscova), „Rumänische Rundschau” (București) ș.a. E prezent în mai multe antologii, apărute în țară și în străinătate. În prima fază a evoluției sale lirice - Elegie pentru puterea orașului și Luminile
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
Facultatea de Litere și Istorie a Universității din Craiova (1994-2002) și la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din capitală (din 2000). Este autoarea a peste șaizeci de studii de lingvistică hispanica, filologie, folclor și literatura comparată. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Astra”, „Tomis”, „Steaua”, „Lettre internaționale” ș.a. cu traduceri și comentarii despre literaturile hispanice. Face parte din Asociación de Cervantistas (Alcalá de Henares), Asociación Internacional de Hispanistas și din Societatea Română de Lingvistică Romanica, care îi acordă un premiu în 1967
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
și Românii de Pretutindeni, devenind secretar general coordonator. S.-Ț. debutează în 1936 în revistă „Izvorașul”, publicând în aceeași vreme în ziarul „Nădejdea” din Vârșeț. A colaborat la „Universul”, „Curentul”, „Timocul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Timpul”“, „Școală și viața”, „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Folclor literar” (Timișoara). În volumul debutului în poezie, Pasărea sufletului (1981), S.-Ț. fructifică simbolul folcloric al perpetuării amintirii celor morți în gândurile celor vii. Peisajul este cel rustic, mai bine zis păstoresc, iar relația spiritual-material tinde să restituie
SANDU-TIMOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289465_a_290794]
-
Ibidem; „Changeover from Career Breaks to Time Credits Proves Complex”, European Industrial Relations Observatory. 51. McGuckin, Robert H., van Ark, Bart, „Performance 2002: Productivity, Employment, and Income in the World Economies”. 52. Scheier, Lee, „Call it a Day, America”, Chicago Tribune, 5 mai 2002. 53. Ibidem. 54. „Main Economic Indicators: Purchasing Power Parities”, HYPERLINK "http://www.oecd.org"www.oecd.org, OECD, februarie 2004. 55. „Employment Outlook: Average Annual Hours Worked in the OECD, 1979-2000”, OECD, Paris, 2001. 56. „Annual Average
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ibidem. 42. Rothstein, Edward, „Europe’s Constitution: All Hail the Bureaucracy”, The New York Times, 5 iulie 2003. 43. „Treaty Establishing a Constitution for Europe”, Convenția Europeană. 44. Ibidem. Capitolul 10. Guvern descentralizat 1. Vinocur, John, „Jospin Envisions an Alternative EU”, International Herald Tribune, 29 mai 2001. 2. Taylor, Frederick, The Principles of Scientific Management, Norton, New York, 1947, pp. 39, 63. 3. Wiener, Norbert, The Human Use of Human Beings, Avon Books, New York, 1954, pp. 26-27. 4. Ibidem, p. 35. 5. Rumford, Chris, The
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Politics of Culture in Europe”, În Axford, Barrie, Berghahn, Daniela și Hewlett, Nick (coord.), Unity and Diversity in the New Europe, Peter Lang, Oxford, 2000, p. 146. 2. Fuller, Thomas, „Foreign Workers Face Turning Tide: Backlash in Europe”, International Herald Tribune, 24 decembrie 2002. 3. Ibidem. 4. Ibidem. 5. Ibidem. 6. „Mixed Reaction to EU Asylum and Immigration Plans”, Press Association Newsfile, 22 noiembrie 2000. 7. „Christian Democrats to Target Far-Right Voters”, Reuters, 11 decembrie 2000. 8. Gallagher, Stephen, „Towards a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Cluj și Leningrad (1946-1947) și obține licența la Universitatea clujeană în 1948. Activează în calitate de conferențiar universitar la Catedra de marxism a aceleiași universități (1948-1950), apoi este bibliotecar (1950-1953), cercetător la Institutul de Istorie din Cluj (1953-1958) și redactor la revista „Tribuna” (din 1958). În 1967 și 1968 conduce secția română a redacției din Cluj a Editurii pentru Literatură. A făcut parte din redacțiile periodicelor „România viitoare” (1944-1945), „Tribuna nouă” (1945-1946), „Adevărul Ardealului”, „Făclia” ș.a. În volumul de debut, Itinerar critic (1965
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
1950-1953), cercetător la Institutul de Istorie din Cluj (1953-1958) și redactor la revista „Tribuna” (din 1958). În 1967 și 1968 conduce secția română a redacției din Cluj a Editurii pentru Literatură. A făcut parte din redacțiile periodicelor „România viitoare” (1944-1945), „Tribuna nouă” (1945-1946), „Adevărul Ardealului”, „Făclia” ș.a. În volumul de debut, Itinerar critic (1965), reunește articole și cronici publicate îndeosebi în „Tribuna”, în care analizează din perspectivă sociologizantă cărți contemporane de proză și reportaj sau tratează în conformitate cu ideologia epocii probleme ale
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
secția română a redacției din Cluj a Editurii pentru Literatură. A făcut parte din redacțiile periodicelor „România viitoare” (1944-1945), „Tribuna nouă” (1945-1946), „Adevărul Ardealului”, „Făclia” ș.a. În volumul de debut, Itinerar critic (1965), reunește articole și cronici publicate îndeosebi în „Tribuna”, în care analizează din perspectivă sociologizantă cărți contemporane de proză și reportaj sau tratează în conformitate cu ideologia epocii probleme ale raportului dintre conștiința artistică și exigențele vieții. În 1976 a obținut titlul de doctor în istorie cu o teză privitoare la
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
Cluj, 1970, 16-26; Val Condurache, „Recviem rustic”, CL, 1973, 8; Eugen Uricaru, „Recviem rustic”, ST, 1973, 19; Ion Lungu, „Școala Ardeleană” (masă rotundă), T, 1978, 13; Domițian Cesereanu, Exeget al Școlii Ardelene, TR, 1981, 24; Negoiță Irimie, Un ctitor al „Tribunei”, „Mesagerul transilvan”, 1996, 29-30 iunie; Ion Oarcăsu, Farmecul relatării directe, TR, 1996, 15; Mircea Popa, O carte eșuată, TR, 1996, 15; Dicț. scriit. rom., II, 789-790; Constantin Cubleșan, Ion Lungu - la 80 de ani, „Adevărul de Cluj”, 2001, 25 iunie
LUNGU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
G. Călinescu. L. este una dintre primele publicații postbelice care s-au aliniat la noua ideologie a epocii. Autoritatea celui care a condus-o a făcut din ea un fel de model pentru viitoarele publicații culturale, „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. Nevoiți să supraviețuiască, cei mai mulți oameni de cultură și de presă au acceptat, cu sau fără convingere, fațada ideologică. Astfel, în articolul-program intitulat Arta și lumea, se observă strădania marelui critic de a împăca principiile criticii profesioniste cu cerințele ideologiei
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
pe care trebuia să o țină la orele 10.00 în Aula Magna a Universității. Publicul era, la rândul său, foarte pestriț îmbrăcat, dar veniseră să asculte și nu să prezinte o conferință. Iată de ce, atunci când profesorul a urcat la tribună, în sală s-a stârnit o ușoară rumoare. Profesorul s-a întrebat, nu fără o oarecare anxietate, dacă nu a exagerat cedând acelui impuls de moment, și gândindu-se la acest lucru s-a bâlbâit de câteva ori și a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conferință. Pe drum, traficul a fost aglomerat, astfel încât, cu toate că s-a agitat foarte mult, nu a putut ajunge decât la cinci minute după ora 10.00. Roșu la față din cauza alergării și cu răsuflarea tăiată el s-a urcat la tribuna de la care trebuia să-și țină discursul. A început prin a declara publicului că este la primul său discurs și că îl roagă să fie îngăduitor cu el. Privind în sală a observat că unele persoane aveau mici zâmbete, dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tot ce avea de spus. A depășit chiar acest timp, dar a observat că sala devenea din ce în ce mai nerăbdătoare așa că s-a oprit acolo unde era, a chestionat publicul dacă are întrebări (nu a primit nici o întrebare) după care a părăsit tribuna (l-a căutat cu privirea pe cel care pusese acea întrebare în timpul conferinței, dar acesta nu s-a mai arătat pentru a cere lămuririle respective). Întrebăritc "Întrebări" 1. Care au fost toate greșelile pe care dl ștefănescu le-a făcut
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]