3,169 matches
-
Un generator de abur este un cazan care produce abur sub presiune, saturat sau supraîncălzit. Poate fi staționar sau mobil. Cele mobile sunt folosite exclusiv la acționarea mașinilor sau turbinelor instalate pe locomotive sau nave acționate cu abur. Cele staționare sunt folosite și ele la acționarea mașinilor și utilajelor (ex. ciocane cu abur), dar utilizările curente sunt în scopuri tehnologice sau energetice. De asemenea un model mai mic de generator
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
al "eolipilei" lui Heron din Alexandria, în Egipt, în secolul I. Aburul se forma în vasul de jos, încălzit pe foc. Mai sunt menționate în 1551 de către Taqi al-Din din Egiptul otoman un dispozitiv acționat cu abur, respectiv în 1629 turbina cu abur a lui Giovanni Branca. Cu toate astea, până la sfârșitul secolului al XVII-lea puterea aburului n-a fost exploatată datorită lipsei de combustibil adecvat. Lemnul, în special când este verde, având o putere calorifică scăzută, nu este un
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
combustibili lichizi sau gazoși, ceea ce a dus la modificarea vetrei și cu sisteme de introducere dozată în focar a combustibilului și aerului necesar arderii, prin arzătoare. Un generator de abur lucrează conectat cu o mașină de forță (motor cu abur, turbină cu abur într-un ciclu Clausius-Rankine, a cărui reprezentare în diagrama T-s este prezentată în figura alăturată. Aducerea apei de alimentare a cazanului până în apropierea temperaturii de fierbere ("preîncălzirea apei") se face în "economizor", fierberea propriu zisă se face
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
în "economizor", fierberea propriu zisă se face în "sistemul fierbător", iar supraîncălzirea aburului până la temperatura de utilizare ("temperatura nominală") se face în "supraîncălzitor". Dacă este cazul, aburul care se întoarce după o primă destindere în corpul de înaltă presiune al turbinei este resupraîncălzit, adică readus la temperatura nominală, sau la o temperatură apropiată, în "supraîncălzitorul intermediar". În afară de aceste „suprafețe” (schimbătoare de căldură) la instalațiile mari există o suprafață care încălzește aerul necesar arderii, "preîncălzitorul de aer". Generatorul de abur mai este
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
o lungime totală de 333m și un deplasament de peste 100.000 tone aceste portavioane sunt cele mai mari nave construite și aflate în serviciu vreodată, fiind surclasate doar de clasa de portavioane Gerald Ford. În loc de propulsie cu motoare diesel-electric sau turbine cu gaz folosite pe multe nave moderne, aceste portavioane sunt propulsate de două reactoare A4W care acționează patru elice, putând să deplaseze portavionul cu o viteză de peste 56 km/h. Ca urmare a utilizării energiei nucleare, aceste portavioane sunt capabile
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
bord, portavioanele mai au și armament defensiv de luptă cu rază scurtă de acțiune pentru luptă împotriva avioanelor și apărare cu rachete. Sistemulde propulsie este acționat de două reactoare atomice Westingshouse A4W, ce pot dezvolta o putere de 190MW, patru turbine cu aburi, capabile să dezvolte o viteză de 30 noduri (56 km/h). Reactoarele prin fisiune nucleară produc căldură, care încălzind apa, produc aburi. Aburii trecând prin cele patru turbine cu aburi acționează cele patru elice din bronz, fiecare având
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
Westingshouse A4W, ce pot dezvolta o putere de 190MW, patru turbine cu aburi, capabile să dezvolte o viteză de 30 noduri (56 km/h). Reactoarele prin fisiune nucleară produc căldură, care încălzind apa, produc aburi. Aburii trecând prin cele patru turbine cu aburi acționează cele patru elice din bronz, fiecare având diametrul de 7,6m cu o greutate de 30 t. Ca urmare a folosirii energiei nucleare, portavioanele pot fi în serviciu neîntrerupt(fără realimentare) 20 de ani, având o durată
Clasa de portavioane Nimitz () [Corola-website/Science/331694_a_333023]
-
concura cu automobilul și avionul. Anterior SNCF făcuse experimente cu proiectul de aerotren care folosea tehnologia pernei de aer, radical diferită de calea ferată obișnuită, și cu turbotrenuri ușoare. În prima sa versiune, TGV-ul urma să fie propulsat de turbine asemănătoare celor de pe elicoptere. Alegerea era dictată de dimensiunea mică a turbinelor, puterea lor ridicată și capacitatea de a oferi respectiva putere pentru un timp îndelungat. Primul prototip, TGV 001, a fost singurul tren de acest fel construit vreodată. Testele
TGV () [Corola-website/Science/303391_a_304720]
-
aerotren care folosea tehnologia pernei de aer, radical diferită de calea ferată obișnuită, și cu turbotrenuri ușoare. În prima sa versiune, TGV-ul urma să fie propulsat de turbine asemănătoare celor de pe elicoptere. Alegerea era dictată de dimensiunea mică a turbinelor, puterea lor ridicată și capacitatea de a oferi respectiva putere pentru un timp îndelungat. Primul prototip, TGV 001, a fost singurul tren de acest fel construit vreodată. Testele cu TGV 001 au adus multe informații utile, mai ales în legătură cu frânarea
TGV () [Corola-website/Science/303391_a_304720]
-
unei mari cantități de energie cinetică, a aerodinamicii și a semnalizării. Rama era articulată, două vagoane adiacente împărțind un boghiu comun. Prototipul a atins viteza de 318 km/h, care este și astăzi recordul mondial de viteză pentru trenurile cu turbină. Designul primului TGV, atât în interior cât și în exterior, a fost realizat de englezul Jacques Cooper și a marcat generațiile următoare de trenuri. În urma crizei petroliere din 1973, s-a decis să se revină la tracțiunea electrică prin pantograf
TGV () [Corola-website/Science/303391_a_304720]
-
Homburg, s-a hotărât, ca după o discreditare financiară, urmată de o creștere a acesteia, să cumpere acțiunile nevândute ale firmei BMW. Prin urmare, partea financiară "Quant" a ajuns la 60% astfel valoarea influenței băncilori a scăzut. Vânzând uzină de turbine din cartierul "Allach", uzinele BMW au avut suficient capital pentru dezvoltarea proiectului de autoturisme în clasa mijlocie. Modelul nou al BMW-ului trebuia să aibe caracter de limuzină dar cu motor puternic. Aceasta fiind posibil prin falimentul firmei Borgward în
BMW () [Corola-website/Science/302986_a_304315]
-
este o metodă de calcul, atribuită lui Aurel Stodola, pentru calculul dependenței foarte neliniare a presiunii la ieșirea dintr-un corp al unei turbine multietajate cu contrapresiune, când ajutajele treptelor lucrează în regimuri care nu ating regimul subcritic. Este una dintre metodele folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
Aurel Stodola, pentru calculul dependenței foarte neliniare a presiunii la ieșirea dintr-un corp al unei turbine multietajate cu contrapresiune, când ajutajele treptelor lucrează în regimuri care nu ating regimul subcritic. Este una dintre metodele folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
un corp al unei turbine multietajate cu contrapresiune, când ajutajele treptelor lucrează în regimuri care nu ating regimul subcritic. Este una dintre metodele folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va funcționa turbina majoritatea timpului). Parametrii luați în considerare la proiectare sunt: temperatura
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
nu ating regimul subcritic. Este una dintre metodele folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va funcționa turbina majoritatea timpului). Parametrii luați în considerare la proiectare sunt: temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte formula 2 și formula 3, respectiv presiunea la ieșirea
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va funcționa turbina majoritatea timpului). Parametrii luați în considerare la proiectare sunt: temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte formula 2 și formula 3, respectiv presiunea la ieșirea din grupul de trepte formula 4 (în lucrările de specialitate notația formula 5 este rezervată presiunii de după
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
a conului fiind o elipsă. Pentru o presiune inițială constantă formula 8 debitul de fluid variază în funcție de presiunea finală formula 9 conform unui arc de elipsă într-un plan paralel cu planul formula 12 Pentru presiuni finale formula 9 foarte mici, de exemplu la turbinele cu condensație, debitul practic nu variază cu presiunea finală, însă scade foarte repede la creșterea contrapresiunii. Pentru o presiune finală formula 9 dată, variația debitului în funcție de presiunea la intrare formula 8 este un arc de hiperbolă într-un plan paralel cu planul
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
de treapta care lucrează în regim critic. Conul debitelor se decalează în direcția axei formula 24 apărînd o suprafață triunghiulară, în funcție de raportul critic de presiuni formula 25, unde formula 26 este presiunea critică a grupului de trepte. Expresia analitică a debitului este: Pentru turbine cu condensație raportul formula 28 este foarte mic, relația precedentă reducându-se la: relație simplificată obținută de Gustav Flügel (1885-1967) pe cale teoretică. Dacă variația temperaturii la intrare este mică, relația lui Flügel se simplifică, devenind: Pentru turbine cu condensație formula 31, astfel
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
a debitului este: Pentru turbine cu condensație raportul formula 28 este foarte mic, relația precedentă reducându-se la: relație simplificată obținută de Gustav Flügel (1885-1967) pe cale teoretică. Dacă variația temperaturii la intrare este mică, relația lui Flügel se simplifică, devenind: Pentru turbine cu condensație formula 31, astfel că în acest caz: Relațiile de mai sus permit în exploatare aprecierea debitului în funcție de presiunea dintr-o treaptă.
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
menționată (și cea mai directă) aplicație a portanței este aripa unui avion. Totuși există multe alte aplicații la fel de des întâlnite, deși poate nu tocmai evidente, cum ar fi: elicile atât la avioane cât și la nave, rotoarele la elicoptere, paletele turbinelor, unor tipuri de compresoare și ale ventilatoarelor, pânzele la navele cu pânze și unele tipuri de turbine eoliene. Deși portanța sugerează o acțiune de ridicare (poartă în sus), de fapt direcția portanței (și definirea ei) nu depinde de noțiunea de
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
la fel de des întâlnite, deși poate nu tocmai evidente, cum ar fi: elicile atât la avioane cât și la nave, rotoarele la elicoptere, paletele turbinelor, unor tipuri de compresoare și ale ventilatoarelor, pânzele la navele cu pânze și unele tipuri de turbine eoliene. Deși portanța sugerează o acțiune de ridicare (poartă în sus), de fapt direcția portanței (și definirea ei) nu depinde de noțiunea de "sus" și "jos", spre exemplu (vezi figura) nu depinde de direcția forței gravitaționale (greutatea). În mod specific
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
temperatura de 800 K. La aceste diferențe de temperatură mici randamentul Carnot este de cca 66% și se situează astfel mult sub cel al motoarelor cu ardere internă uzuale. Această problemă se manifestă și în cazul termocentralelor dotate doar cu turbine cu abur, în partea de producere a curentului electric, care ating 66 % din randamentul lor Carnot, rezultând un randament efectiv de puțin peste 40 %. Motoarele Stirling ating 50% din randamentul lor Carnot, cu un randament efectiv corespunzător mai mic. Inginerii
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
din clădire de mediul exterior, ceea ce va permite creșterea temperaturii interioare. Pompele de căldură sunt pe departe cele mai eficiente sisteme din punct de vedere energetic. În centralele nucleare există posibilitatea utilizării mașinilor Stirling pentru producerea de energie electrică. Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling, se poate reduce complexitatea construcției, se poate obține un randament mai mare, și se pot reduce reziduurile radioactive. Anumite reactoare de îmbogățire a uraniului utilizează prin construcție sodiu lichid ca agent de răcire. Dacă energia
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
închis și era pură din punct de vedere chimical. Pentru aceasta, trecea printr-un proces de purificare și filtrare pentru a prevenii deteriorarea echipametelor centralei. Prin urmare, aburul călătorea prin tuburi de înaltă presiune (38 kg/cm₂) până la generatoare, unde turbină transforma energie termică de aburi în energie mecanică, iar alternatorul transforma energie mecanică, care era transmisă de turbina, în energie electrică, producând curent electric trifazat de 10 500 V cu o frecvență de 50 Hz, care, după ce trecea prin stația
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
filtrare pentru a prevenii deteriorarea echipametelor centralei. Prin urmare, aburul călătorea prin tuburi de înaltă presiune (38 kg/cm₂) până la generatoare, unde turbină transforma energie termică de aburi în energie mecanică, iar alternatorul transforma energie mecanică, care era transmisă de turbina, în energie electrică, producând curent electric trifazat de 10 500 V cu o frecvență de 50 Hz, care, după ce trecea prin stația de transformare a centralei, era distribuită către consumatori. Aburul la rândul său, dupa ce realiza lucrul în turbină
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]