10,815 matches
-
plină cu un conținut mare în metafore și idei fiindcă pe câmpul ei, între copertele lucioase asemeni culorilor din curcubeu, am dat peste cuvinte pictate în șoaptele / Glasului Dunării /, de nemărginite reliefuri / La marginea Timpului /, de culori minunat lustruite și turnate în / Clepsidra /, sau poate în piatra roșie, galbenă, verde sau albastră a gingașului inel, pe care poeta nu-l dorește încă, fiindcă gândurile-i sunt la / Ora ei acum /, având încă multe de spus precum în / Însemnare /, pentru întreg spațiul
SEMNELE TIMPULUI DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351210_a_352539]
-
Selectii > PRĂPĂD DUPĂ PRĂPĂD Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 680 din 10 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului În noi se scurge-o toamnă cât o iarnă Și încă-o toamnă-iarnă la un loc, Ne umple golul golul care toarnă În noi acid de-acid stropit cu foc. E semn că peste lume o să cearnă Prăpăd după prăpăd și nenoroc, Că va suna sfâșietoarea goarnă Sfârșitul la sfârșit de gong și joc.. E semn că lumea-n lume se răstoarnă
PRĂPĂD DUPĂ PRĂPĂD de ROMEO TARHON în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351241_a_352570]
-
o băutură dulce din orez fermentat, un fel de lichior cu numai 9% alcool. În timpul perioadei Edo era faimosshirozake de Toshimaya... Există un proverb japonez: ”pentru munți este Fuji, pentru „shirozake” este Toshimaya!” Bărbatul îndrăgostit oferă iubitei sale lichior aromat turnat într-un bol special. Deasupra lichiorului, alb ca spuma laptelui, plutește o gingașă petală-roz, din floarea de piersic. Acest aranjament este un poem de dragoste care exprimă sentimente profunde. - “hinaarare”este un tort de orez. - “hina-arare”se referă la o
3 MARTIE. de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345557_a_346886]
-
vor muri ca niște șobolani în întuneric. Plebea romană, venită în goana după aurul noii provincii romane, răscolea mai mult albiile râurilor din Munții Apuseni, a Arieșului și ale Crișurilor. Aurul adunat, se topea în creuzete de lut și se turna în lingouri ce luau drumul de aur spre Roma. Se estimează că romanii de la Roșia Montană trimeteau trei tone de aur pe an și astfel, în timpul stăpânirii lor în Dacia au dus la Roma trei sute de tone de aur, pe lângă
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
Rinei că nu se așează și el la casa lui ca tot creștinul. A avut însă noroc și de „îngeri păzitori”, unul fiind, profesoara de română, care o repezit-o pe femeia de servici, considerată și codoașă pentru că spiona cadrele turnându-le la Securitate. Personajul nostru face cunoștință cu fața ascunsă și periculoasă a ipocriziei umane, a răutății gratuite, a felului de a fi al unora dintre semenii săi, profesori, colegi... Vremurile copilăriei, adolescenței, tinereții și chiar ale maturității lui Emanuel
TRAIAN GHE. CRISTEA de TEO CABEL în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345706_a_347035]
-
Se comporta la fel ca un copil ce se juca cu o mașinuță din plastic considerându-se un mare șofer. Se ridică aproape nervos și se îndreptă spre bucătărie unde căută prin dulapuri. Găsi o sticlă de coniac și își turnă o porție considerabilă pe care o dădu pe gât deodată. Și-l umplu la loc și se întoarse pe canapea. "Ce tâmpit!" mormâi continuu ca o "moară stricată". "Ce tâmpit!". Soneria de la ușă îl scoase din această stare "euforică", sau
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
s-a răsturnat odaia Și ne ducem traiul pe tavan? Dar ce spun eu, că totul e în van Și-mi vine să-ți răstorn în cap tigaia! Zi mă’ ceva să nu te strâng de gât Cum i-a turnat Xantipa lui Socrate Căldarea cu lături pe jumătate Și el i-a mulțumit. Atât! Referință Bibliografică: Mai zi ceva / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
MAI ZI CEVA de ION UNTARU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352157_a_353486]
-
am plătit mereu Și am suportat scumpiri Mult mai grase ca un leu! În toți anii de serviciu Eu am fost impozitat, Iar din pensie, supliciu, Dau impozit către stat! Între timp, parlamentarii, Cei ce dau naștere legii, Și-au turnat lângă salarii, Zeci și zeci de privilegii! Doar pentru aleșii țării, Să fiu bine înțeles, Pentru cei ce au puterea Și ne mint atât de des! Că Justiția e oarbă Știm de când eram copii, Dar că poate ea să soarbă
IMPOZITUL PE AVERE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352161_a_353490]
-
Din poruncă divină, apele sfințind, se-ntoarce-n Trinitate, la vechi legământ. Credincioșii în lăcaș sfânt se adună, martori la minunea ce apa sfințește. Beau o-nghițitură, și sfioși se-nchină când preotul, cu Aghiasmă îi stropește. Aghiasma sfințită se toarnă în vase, enoriașilor de-a fi împărțită. Cu credință-n suflet, ei o duc în case. Spre tămăduire de-a fi folosită. Creștinul ce este vrednic de credință, să își regăsească pacea sufletească, de apa sfințită își leagă dorință ce-
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
iar din bucătărie au luat pâinea aceea ardelenească de casă și ceapă. Într-o mică damigeană era țuică de prune, iar în alta era vin adus tocmai de pe lângă Turda. Fata făcea pe gazda tăind slănina, pâinea și cârnații. Matei a turnat în niște păhărele țuică și au început să mănânce destul de înfometați. În tot timpul cât au mâncat cei doi nu au vorbit mai nimic. Discuția avea să se desfășoare în următoarele ore... Va urma alt episod... Referință Bibliografică: 13 ZMEURICA
13 ZMEURICA; O ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352235_a_353564]
-
să visez La zborul înaripatelor, La libertatea lor, Destul de efemeră. Petale am sărutat, Doar cu privirea, Nereușind să le iau Culorile divine. Armoniile au rămas, La locul lor, Și totuși au devenit Curcubee instabile. Cu toate acestea, Zilnic mă topesc, Turnându-mi continuu În suflet elemente grele, Pe care cu greu Le stăpânesc, Să nu devină Distructive. Mihai LEONTE MOLDOVA VECHE Referință Bibliografică: Seniore / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 410, Anul II, 14 februarie 2012. Drepturi de Autor
SENIORE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356301_a_357630]
-
minune în meserie. Aborda un aer neajutorat, care trezea anumite instincte paterne bărbaților de-o anumită vârstă. Porcu nu știa că: “Bruslea” oferise o frumoasă recompensă pentru orice informație care-l putea duce la Vergilius “Porcu'”. Faptul că acesta-l turnase la poliție, referitor la întunecatele lui afaceri, și despre modul în care-și “spăla” el banii, îl ardea încă la ficați. Dar, mai mult decât imensele sume de bani pierdute de pe urma “Porcului”, se punea problema unui anumit respect. Iată că
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
tone de TNT la 1 milă distanță, bunkerul este întărit de 32.000 de metri cubi de beton și 5.000 de tone de oțel - cam cât e nevoie pentru o cladire obițnuită de 20 de etaje. Betonul a fost turnat manual cu ajutorul roabelor. Uneori a fost necesar să se toarne beton încontinuu, 45 de ore la rând, pentru a forma o masă de beton solidă și continuă. Tot bunkerul stă pe 1.5 m de pietriș ca să se atenueze șocul
PRIMAVARA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356357_a_357686]
-
de 32.000 de metri cubi de beton și 5.000 de tone de oțel - cam cât e nevoie pentru o cladire obițnuită de 20 de etaje. Betonul a fost turnat manual cu ajutorul roabelor. Uneori a fost necesar să se toarne beton încontinuu, 45 de ore la rând, pentru a forma o masă de beton solidă și continuă. Tot bunkerul stă pe 1.5 m de pietriș ca să se atenueze șocul unei bombe prin spațiile libere dintre pietricelele din acest pat
PRIMAVARA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356357_a_357686]
-
dracului! Dă‑te jos și aranjează‑te, i‑a poruncit el după ce a băgat telefonul în buzunar și a scos o batistă mototolită. Plecăm la plimbare. Ai mare noroc, târfulițo! S‑a șters cu batista la nas și apoi a turnat coniac în palmă. S‑a spălat cu el și a țipat de usturime. Înfuriat că ea nu a coborât, dintr‑o săritură a fost lângă pat și a tras‑o cu putere de păr până a dat‑o jos. Apoi
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
la o discuție provocatoare între vânzător și un polițist: - Pariez că pe mine nu mă tragi pe sfoară. - Dacă nu mă amendezi, te trag. - Fie. - S-a făcut. Cu ce să te servesc? - Coniac. O sută de grame. Ia sticla, toarnă coniacul la vedere, pe care îl oferă apoi zâmbind mânzește: - Poftim. Polițistul bea coniacul cu pauze studiate. Niciunul dintre ei nu-l slăbește din ochi pe celălalt. - Ai văzut că n-ai făcut nimic? - Ai văzut că te-am tras
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
care îl oferă apoi zâmbind mânzește: - Poftim. Polițistul bea coniacul cu pauze studiate. Niciunul dintre ei nu-l slăbește din ochi pe celălalt. - Ai văzut că n-ai făcut nimic? - Ai văzut că te-am tras în piept? - Cum?! - Am turnat coniacul, la mine apa e deschisă tot timpul, dar dumneata nu o vezi din cauza barului și am trecut cu paharul de coniac pe sub robinet. E bine că nu te-ai prins? Niciodată nu strică puțină apă. Dar e la preț
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
vedea, dar crezi că asta mă așteaptă? - Dacă nu ai vorbit, nu are motive. - Nu înțeleg. Cum vine asta? - După ce se folosește de om, îl concediază la puțin timp. Găsește el nod în papură. Merge după deviza că dacă a turnat pe un oarecare, îl trădează și pe el! Înțelegi? Nu-i e teamă. E maestru în șantaj, la o adică... Nu pricepi! Nea Vasile se uita în ochii ei foarte atent și ea-l privea plină de nedumerire. Chiar nu
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
teamă. E maestru în șantaj, la o adică... Nu pricepi! Nea Vasile se uita în ochii ei foarte atent și ea-l privea plină de nedumerire. Chiar nu înțelesese mare lucru. I se părea totul ciudat și încâlcit. - ...Ce poate turna un ospătar? a întrebat ea după o pauză prelungită. - Multe. Aici vin oameni de afaceri. E un local retras și nu sunt văzuți de toată lumea... Vorbesc. Fac planuri. Pronunță nume de politicieni pe care-i sprijină cu banii lor. Și
ISPITA (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355783_a_357112]
-
cu vasele cu apă. Erau neatinse. In noaptea următoare, sora lui tata, care era mai curajoasă, a ieșit pe prispă tocmai când se auzeau urme de pași. A leșinat căzând cu zgomot mare. Tata a tras-o în casă. A turnat pe ea oțet și și-a revenit dar a rămas cu gura strâmbă, niciodată nu a mai putut vorbi normal. Toată viața a rămas bâlbâită. Oamenii din sat i-au spus până la moarte “bâlbâita”. Zgomotul de pași a continuat. Nimeni
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
prostii în timpul serviciului. Și cum la noi șeful răspunde de tot ce se întâmplă în ograda lui, mă cercetează și pe mine în paralel cu ei, a explicat Fănel fără să respire, grăbit, ca un copil la grădiniță. Ușurat, a turnat în pahar, evitând privirea atentă a femeii. - Mda! Prostii mari... Spionează, de le pun telefoanele sub urmărire, nu? a punctat ea cu vădită ironie în voce. - Ei, nici chiar așa. Nu știu încă. Îmi va spune mâine șeful despre ce
ISPITA (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355810_a_357139]
-
Dacă-i de gardă tocmai vineri noaptea? Nu pot să-i dau telefon... Orice prost ar înțelege... Nu, o să-i las un bilet... Să-și ia liber, să o pregătesc. Ce dracului să-i spun? Oi vedea eu". Fănel a turnat peste vinul din pahar și a mai aprins o țigară. Fumul tras imediat, cu lăcomie, l-a înecat. După ce a tușit și și-a șters lacrimile, a stins-o cu năduf: " F...i paștele mă-tii cu cine te-a
ISPITA (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355865_a_357194]
-
gestures Are so soft And not finalised With a purpose forgotten At half motion Grotesque That’s why outlines efface Second by second And my deeds are melting And maybe the one dreaming about me Is once in a while torn out Of his dream Awaken Carried by force in his daily occurrence That’s why I get dark Hanging sometimes Like a snow flake Melting Without me knowing If he would ever get asleep again So that something could Happen
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
am simțit descumpănit în fața lor și mi-a fost rușine să zic da. În schimb, se dădeau în vânt după peștele proaspăt, fără viscere, icrele tarama și când nu aveam altceva mai bun, le puneam cojițe de pâine peste care turnam ulei și totul părea să fie în regulă. În ziua de pensie, îmi permiteam și eu două biftecuri, găteam unul din care le făcem și lor parte, în timp ce pe al doilea țin minte că l-am pus într-un castron
PRIETEN CU TERORIŞTII de ION UNTARU în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355970_a_357299]
-
oameni. Își mută apoi privirea asupra vânzătorilor de mirodenii și-și mji ochii pentru a desluși grămăjoarele colorate de scorțișoară, șofran, ardei iute, piper, ghimbir și kharkoum. Hassan, negustorul ce vindea riifa dimineața și băuturi reci după-amiaza, de cum îl văzu turnă ceai de mentă într-un pahar, apoi veni să i-l dăruiască lui Belay: - Salam aleikum! zise acesta. - Wa Alaikum as-Salam! îi răspunse negrul, plecând capul într-o parte în semn de mulțumire, apoi dădu pe gât ceaiul și-i
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]