6,589 matches
-
sau cu limitele recunoașterii pentru a decide prelungirea sau neprelungirea unei vieți amenințate. În anii ’30, tribul Nuer din Sudan respectă dușm]nia ancestral], prin care rudele pe linie masculin] ale decedatului erau obligate s]-i r]zbune moartea prin uciderea asasinului sau a uneia dintre rudele sale. În multe cazuri, b]rbații care erau înrudiți pe linie masculin] atât cu ucigașul, cât și cu victima trebuia s] aleag] de partea cui sunt, în funcție de gradul de înrudire. Aliații dintr-o tab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tab]r] puteau fi dușmani de moarte într-o altă (Evans-Pritchard, 1940). Principiul r]mane valid, dar percepția asupra cadrului în care opereaz] s-a schimbat. Deși contextul ține în mare m]sur] de moral] (e bine s] r]zbuni uciderea f]r] motiv a altcuiva), logica aplic]rii principiului moral este complet amoral]. Nu fac aceast] remarc] pentru a acuză populația Nuer de confuzie în gândire, ci pentru a ilustra universalitatea enigmelor morale provocate de aplicarea aparent inevitabil] a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Huli din regiunea muntoas] sudic] din Papua Nouă Guinee venereaz] o zeitate numit] Datagaliwabe care „se ocup] în special, de pedepsirea tr]d]rii leg]turilor de rudenie și, pentru această, observ] tot timpul comportamentul social (...), pedepsește minciună, furtul, adulterul, uciderea, incestul, inc]lcarea exogamiei și a tabuurilor ritualice. El îi pedepsește și pe aceia care nu reușesc s]-si r]zbune o rud] ucis]. Ins] nu se preocup] de comportamentul celor neînrudiți” (Glasse, 1965). Populația Manus din Insulele Amiralit]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere c] r]stoarn] toate atitudinile etice care puteau fi concepute de aceast] cultur] pan] în acel moment. De exemplu, înțeleptul Kaushika, care atrage asupra lui cenzură din cauza insistentei sale de a spune adev]rul unui bandit (deoarece duce la uciderea unui om nevinovat), ar putea foarte bine fi l]udat în R³m³yana datorit] fidelit]ții sale incoruptibile fâț] de un principiu - ca și în cazul lui R³má, care acord] prioritate promisiunii f]cute țâț]lui s]u în defavoarea obligațiilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate și d]ruire) (18.5), precum și uciderea (18.8). Dar Gita nu omite rolul semnificativ deținut de facultatea cvasirațional] de a discerne. De aceea, textul dezvolt] yoga-urile (c]r]ri) buddhi-ului sau ale voinței inteligente și jnana sau cunoașterea (gnoz]). O idee interesant] conturat] aici este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a tuturor „creaturilor conștiente care respir], exist] și tr]iesc”. Sunt interdicții legate de r]nirea animalelor, adic] baterea, mutilarea, însemnarea cu fierul roșu, supraînc]rcarea, îngr]direa libert]ții și înfometarea. Consumul de carne este strict interzis deoarece presupune uciderea animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
animalelor. Aceste preocup]ri situeaz] populația Jaina printre primii protagoniști ai „eliber]rii animalelor”, dep]șindu-i pe budiști și hinduși pe aceast] treapt] moral] și în ceea ce privește explicarea vegetarianismului (Jaini, 1979, p. 169). Mai mult, aceasta era atât de sensibilizat] de uciderea materiei vii, fie ea intenționat] sau accidental], încât strecurau apă pentru a evita înghițirea oric]ror creaturi care ar fi putut există în această, m]turau furnicile și insectele de pe c]r]ri și purtau m]ști peste gur] pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noțiunea de „fapt real” într-un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sens diferit celui prezent în concepția etic] occidental]. În opinia lui Buddha, un „fapt” poate fi perceput atât pe calea simțurilor noastre obișnuite, cât și prin intermediul percepției extrasenzoriale. S] lu]m drept exemplu afirmația: „Uciderea este o fapt] rea”. Uciderea este considerat] ca fiind un fapt negativ sau greșit din mai multe motive: 1) Geneză acestei acțiuni este direct asociat] sentimentului de ur], uneori l]comiei sau poate avea o origine de natur] cognitiv], si anume, gândirea greșit]; 2) Are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ipocrizia, disprețul, invidia, zgârcenia, tr]darea, inc]p]tanarea, mândria, aroganță, vanitatea și impetuozitatea. Cea mai cunoscut] și mai relevant] analiz] în acest sens o constituie ierarhia celor zece acțiuni negative, strâns legate de cele trei surse ale r]ului: uciderea, furtul, pl]cerile necuviincioase ale simțurilor, vorbirea mincinoas], calomnia, bârfa, precum și l]comia, r]utatea și judecată greșit]. Buddha nu a cerut oamenilor doar s] se p]zeasc] de aceste manifest]ri ale r]ului, ci s] și practice virtuțile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din p]duri sau chiar pentru p]s]rile cerului. Buddha condamnă chinuirea, r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r]zboiul, agricultură și consumul de carne. Buddha nu a ezitat s] condamne atât practicarea sacrificiului animal, cât și pl]cerea van]torii. A ținut, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]l]ri. Uneori ins], recunoaștem c] a acționa asupra unui obiect într-un anume fel nu este totuna cu aceeași acțiune desf]surat] dup] alte criterii. Altfel spus, suntem de acord c] orice hoț este om, dar deosebim execuțiile (uciderea hoților), de crime (omuciderea). Teoriile acestei școli susțineau și faptul c] limbajul are sens atâta timp cât este bazat pe cunoașterea realit]ții. Dat fiind bunul simț și existența asem]n]rilor și a deosebirilor exterioare, metodele de utilizare a denumirilor pot
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele cu adev]rât valoroase. S] lu]m ca exemplu un individ care face curte soției șefului s]u, deși este conștient și are motive întemeiate s] cread] c] atingerea acestui scop poate avea consecințe nefaste atât pentru el însuși (uciderea să, ruinarea existenței proprii), cât și pentru ceilalți (destr]marea c]sniciei, îndep]rtarea de copii și de prieteni). Pentru a combate aceste contraexemple aparente, egoismul psihologic ar trebui s] fac] plauzibil caracterul lor iluzoriu. Astfel, ar putea fi subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idee care nu las] loc de compromis, afirmând c] nu exist] absolut nici un motiv de a refuza inc]lcarea normelor deontologice atunci cand consecințele acestui refuz ar putea fi nefaste. Dup] cum afirm] Fried (1976, p. 10)... ...exist] situații extreme, cănd uciderea unui singur om nevinovat ar putea salva o întreag] națiune. În asemenea cazuri, menținerea raționamentului în forma sa absolut] ar reprezenta un veritabil fanatism. Iar evenimentul catastrofal va aduce binele și r]ul absolut fâț] în fâț]. Dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care neag] datoria de a dovedi compasiune este reprezentat] de teza „acțiunii negative” pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980). Aceasta depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r]u, atunci care este diferența dintre a ucide și a l]să o persoan] s] moar], cu alte cuvinte, lipsa acțiunii în momentul în care s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin trimiterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o eventual] exploatare minier]. Având în vedere c] rezultatele pozitive par s] cuprind] doar beneficii materiale pentru anumite ființe umane, este greu de realizat o evaluare general] favorabil] exploat]rii miniere. Aceasta nu înseamn] c] defrișarea, nivelarea de dune, uciderea de animale, modificarea de ecosisteme sunt inadmisibile din punct de vedere moral. Acceptabilitatea acestor acțiuni este condiționat] de finalitatea lor și de diferențele de important] moral] din cadrul unei categorii a valorilor de acest tip. Întâmpl]tor, etică vieții poate lua
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
baza unei facult]ți probabile? În general, utilitariștii consider] acte reprobabile din punct de vedere moral acele acte care sporesc durerea sau suferință din lume (f]r] o sporire, în compensație, a pl]cerii sau a fericirii) și invers. Dar uciderea unei ființe senzitive nu implic] întotdeauna astfel de consecințe negative. Fiecare mediu are o capacitate pentru un num]r limitat de ființe din orice specie. Cand un iepure este omorât (într-o manier] mai mult sau mai putin dureroas]), probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viitor și care sunt bântuite de teama unei morți premature. Poate c] acest lucru semnific] faptul c] viețile persoanelor valoreaz] mai mult pentru posesorii decât în cazul ființelor senzitive care nu sunt persoane. Dac] acest lucru este adev]rât, atunci uciderea unei persoane este, din punct de vedere moral, un r]u mai mare decât omorârea unei ființe senzitive care nu este o persoan]. Dar este, de asemenea, posibil că lipsa fricii fâț] de viitor s] fac] viața ființelor senzitive mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
imposibil s] le acord]m un statut moral complet egal. Chiar și religia jainist] din India, care consider] omorârea oric]rei viet]ți ca fiind un obstacol în calea ilumin]rii spirituale, nu cere evitarea total] a unor astfel de ucideri, cu excepția celor care au adoptat jur]minte religioase speciale. (Pentru mai multe informații vezi capitolul 9, „Etică indian]”.) Dac] personalitatea implic] în mod necesar capacitatea de reciprocitate moral] și dac] personalitatea este criteriul pentru egalitate moral], atunci f]tul uman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]mane un eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eveniment tragic și greu de justificat cu exceptia cazurilor extreme. Astfel, chiar și cei care susțin drepturile femeii trebuie s] fie preocupați de statutul moral al f]tului. Pan] și o etic] a respectului vieții nu exclude toate uciderile intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului ameninț] drepturile primare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice num]r de câini. El consider] c]... l]sând la o parte cazurile speciale, drepturile animalelor inc] implic] faptul c] milioane de câini ar trebui aruncați peste bord pentru a salva patru oameni (1983, pp. 324-325). Regan susține c] uciderea unei ființe umane este un r]u mai mare decât uciderea unui câine, indiferent cine este câinele sau omul. Este adev]rât c] oamenii pot aspiră c]tre anumite lucruri (că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o parte cazurile speciale, drepturile animalelor inc] implic] faptul c] milioane de câini ar trebui aruncați peste bord pentru a salva patru oameni (1983, pp. 324-325). Regan susține c] uciderea unei ființe umane este un r]u mai mare decât uciderea unui câine, indiferent cine este câinele sau omul. Este adev]rât c] oamenii pot aspiră c]tre anumite lucruri (că, de exemplu, g]sirea unui leac pentru SIDA sau reducerea efectului de ser]), iar animalele nu, dar nu este evident
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și maximaliz]rii pl]cerii nu se aplic] numai în cazul suferinței fizice, ci și în cazul durerii sau pl]cerii psihologice, deși acestea sunt mai greu de cuantificat. Utilitariștii întâmpin] ins] probleme atunci când este vorba de situatii care implic] uciderea. S] ne întoarcem la exemplul lui Regan și s] îl analiz]m din perspectiv] utilitarist]. Pentru un utilitarist, exemplul cu barca de salvare devine extrem de complex. Deoarece deciziile trebuie s] fie bazate pe o gam] întreag] de considerente, vom clarifica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o versiune mai sofisticat] a utilitarismului care s] conduc] la o decizie mai „digerabil]” decât cea de mai sus. Singer susține c] ființele umane conștiente de sine și raționale au capacitatea de a avea o preferinț] specific] pentru existența conținu]. Uciderea celor din barcă de salvare ar intra în conflict direct cu aceast] preferinț]. Nu este clar dac] și câinii au aceast] preferinț], desi ei pot avea alte preferințe care ar presupune existența conținu] pentru a putea fi satisf]cute. Concluzia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]