2,502 matches
-
fiului său, Ezechil, ucigaș la rândul său pentru a dobândi pământul pe care tatăl n- a vrut să i-l dea, frânge cerbicia patriarhului. El își împarte pământul urmașilor săi și recunoaște în fața lui Mitru Moț, la „catafalcul” comunistului Ardeleanu ucis mișelește, că rânduielile pe care le- a păzit el au fost greșite. Scriitorul înzestrat care a fost Titus Popovici îl surclasează din nou pe propagandistul care s- ar fi mulțumit cu „autocritica” lui Găvrilă : Mitru Moț refuză căința celui care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se îndrăgostesc unul de celălalt pe parcursul activității politice. Anca este prinsă de Siguranță, dar, în mod miraculos, i se dă drumul. Nu a trădat, dar tovarășii o supun unei perioade de carantină. Este urmărită de Siguranță și, de astă dată, ucisă. Încolțit și el, la malul mării, de bestiile poliției burghezo- moșierești, Radu o ia îmbrăcat spre larg, dar apa e rece, așa că se întoarce. Încă din primele secunde ale filmului, Pintilie subminează schema pe dinăuntru. În astfel de pelicule, fiecare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o privire de bărbat de multă vreme singur, privire care pregătește o scenă extraordinară între Stoian și Ana. Rafale de armă automată. Legionarii din pădure atacă. Șoferul primește el gloanțele destinate lui Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire de animal de pradă. Duma îi prinde privirea. Colonelul Olariu îi întreabă : „Sunteți legionari ?”. Bărbosul răspunde disprețuitor : „Suntem. Ei, și ?”. Duma îi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Când bătrânul Aristide „moare” și, după ce este cărat câteva zeci de metri, învie, este luat la bătaie de întreg colectivul - reacție îngroșată, neverosimilă, menită să ilustreze dezumanizarea grupului ca o planșă didactică. În sfârșit, pe fata care este violată și ucisă o vedem singură cuc, făcând plajă în bikini în mijlocul pădurii, departe de orice așezare omenească, iar cei patru șmecheri care o înconjoară apar și ei din pământ, din iarbă verde - situație cât se poate de neplauzibilă, exceptând cazul în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
curajului civic al unor anonimi care scandează "Jos comunismul" înfruntând gloanțele, ci unui grup de activiști de partid luminați, comuniști de omenie, care înlătură dictatura clanului Ceaușescu și dăruiesc poporului român libertatea și democrația. Tragica realitate a unor figuranți inocenți, uciși sau răniți în acest spectacol de "sânge și lumină", e atent instrumentalizată, pentru a pune în scenă rezistența eroică a noii puteri în fața inumanei agresivități a acestor imaginari susținători ai dictaturii. Mass media și rumoarea publică răspândesc zvonuri sinistre despre
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
care râvnesc la ele.”197 Uneori poveștile ei nu sunt la fel de fericite, cum este și în cazul zilei a patra, când istorisește despre o tânără îndepărtată abuziv de către frații ei de persoana pe care o iubea și care este chiar ucisă. Fata va afla adevărul despre iubit prin intermediul unui vis revelator și va decide să se stingă lin din cauza suferinței pierderii celui drag. În următoarea zi, Filomena va aborda o atitudine defavorabilă față de o tânăra care din mândrie nu răspunde dragostei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe marginea descrierii trupului neînsuflețit așezat pe catafalc a doua sau a treia zi (depinde cum datăm ziua morții lui Eminescu): „Un bandaj negru în jurul capului, ce acoperea linia secționării craniului, fu probabil pentru unii dovada grozavă că Eminescu murise ucis, așa cum Hanrieta însăși, țintuită departe, crezu.” (Idem, ibidem; la fel, text neschimbat). Se bazează pe amintirile de peste 10 ani ale lui S. Secula, publicate în Familia, numărul comemorativ Eminescu din iunie 1899: „...Capul și aproape fruntea întreagă îi erau învălite
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sur! / Și de fugi tot am să te prind; / Calu-meu nu-i doar de un an, / Ci de trei ani crescut, / A supt lapte de la mânză, / De la mânză cârlănioară, / De la mânză noatenioară..."148 Animalul-totem, ca reprezentare solară, vânat sau ucis, pentru a face loc unei noi lumi, este înlocuit, în unele colinde, de o ființă mitologică stranie, denumită "Sivo-Ilo" / Vasileo-Ilo, judecată de patronii spirituali ai celor 12 zile a-temporale, bătrânul Crăciun și Sfântul Ioan: "Sus în dalbe mănăstiri / Șede
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
protocreștin, datând de la începutul Evului Mediu, s-a descoperit motivul celor doi șerpi încolăciți care se privesc în față, simbolizând două forțe mitice antagonice. Ca apotropeu, șarpele, fie că este șarpele de casă, de câmp sau de apă, nu trebuie ucis sau izgonit, iar, de Alexii, este interzisă chiar și pronunțarea numelui pentru a nun fi mușcat de șarpe de-a lungul anului. Considerat "norocul casei", șarpele de casă apără casa de farmece, de blesteme și de duhurile rele, iar izgonirea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al supușilor coroanei nu l-a transformat pe regele Iacob într-un despot și nici într-un prigonitor al catolicilor. Dimpotrivă, a insistat ca, odată cu emiterea acestei legi, cei care nu vor să semneze documentul să nu fie torturați sau uciși, ci să li se ceară să părăsească țara. De asemenea, s-a dovedit a fi mai mult decât îngăduitor cu mirenii catolici care au semnat jurământul și a tolerat catolicismul și cryptocatolicismul chiar și la curtea regală. Crypto-catolicii erau persoanele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
boala, toată familia să fie încuiată în casă, punându-se gărzi la uși pentru a nu permite celor din interior să iasă. O altă măsură a fost aceea de a-i recompensa pe locuitorii Londrei pentru fiecare pisică și câine ucis, decizie total greșită, fiindcă aceste animale erau singurele care i-ar fi putut stopa pe cei care transmiteau de fapt boala: șobolanii. La jumătatea lunii august, (în Europa n.n.) se înregistrau 60.000 de morți pe săptămână[...]în timpul verii, pe când
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
încarcerată: ,,Regret cele întâmplate... am ajuns în închisoare... cred că a meritat soarta... m-am apărat de un câine turbat...” - afirmă M.C. În ecuația remușcării intră deținuta (agresorul), victima și consecința actului - pedeapsa - închisoarea. Remușcările sunt față de victimă, de persoana ucisă. B.V. are remușcări, se consideră vinovat, nu-și poate ierta uciderea, moartea celor două victime, nu privește pedeapsa ca un sentiment de injustiție, este conștient de gravitatea faptei comise. „Altfel văd lucrurile acum, nu aș mai face-o, nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
un număr de parade, ceremonii și rituri: spre exemplu, moartea unui camarad căzut în acțiune trebuie anunțată familiei de către doi ofițeri de marină, în uniformă completă, însoțiți de un preot, dacă este posibil. Instrucțiunile spun că niciun ofițer rănit sau ucis nu trebuie abandonat pe câmpul de luptă. (10b) Un ofițer nu trebuie să îngăduie să fie făcut prizonier decât dacă este incapabil să folosească arma sau dacă este izolat de unitatea sa. Conducerea nu uită să amintească faptul că, în timpul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tuturor membrilor săi. Controlat de societate, șeful nu este stăpînul, ci servitorul ei. Șeful, explică Clastres, este un "funcționar". Dacă începe să vrea să fie "șef" dacă dorința de prestigiu se transformă în sete de putere este părăsit, alungat, chiar ucis. În acest tip de lume, riturile de trecere către vîrsta adultă sunt însoțite în mod frecvent de scarificări, de găuri în trup, de țepușe înfipte în răni sau chiar de arderi. De ce să provoci atîta suferință, care e rostul torturii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai multe detalii a se vedea Alexandra Coțofana, Genocidul din Armenia. Ideologie și negare, Editura Lumen, Iași, 2010, pp. 33-41. 326 De exemplu, în anul 1926, când se rugau lângă Zidul Plângerii, 50 de evrei au fost răniți, iar 6 uciși. 327 Conflictul se va generaliză de la un simplu gest al unui copil evreu, care intrând în curtea unui vecin arab pentru a-și recupera mingea a fost ucis. 328 Dragoș Ilinca, op. cît., pp. 180-181. 329 Această a fost cea
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
a fost ca o fluturare din aripi. Ostașul n-a știut de ea, până când poza a ajuns la spitalul din Osijek. Toată lumea Îl felicita. Era vestit. Un erou croat. Vukovar căzuse, În sfârșit, și toți camarazii lui muriseră luptând ori uciși de cetnici: Nikola, Zoran, Tomislav, Vinko, Grüber. Grüber ăsta era ofițerul lui. Mergeau alături În ziua În care ai făcut poza. Când a căzut orașul, Grüber era În beciul spitalului, cu un picior amputat. Sârbii l-au scos În curte
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a face din ei episcopi fideli propriului celibat ori pentru a rezolva problema lipsei de parohi. Criza Bisericii este și criza vieții consacrate. Iar dacă Biserica este un «spital de campanie» provizoriu, fragil, situat în mijlocul unei umanități într-un fel ucisă de tâlhari la drumul mare și nu întotdeauna în măsură să vindece viețile rănite ori să împiedice instaurarea morții, nici viața consacrată nu stă mai bine, căci și aceasta este asemenea unui «spital» care trebuie să-și verifice corturile și
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
hepatice. A fost și un scriitor prolific: L'homme et la ville (Omul și orașul) (1971), La nouvelle grille (Noua grilă) (1974), Éloge de la fuite (Elogiul fugii) (1974), L'Inhibition de l'action (Inhibarea acțiunii) (1979), La colombe assas-sineé (Porumbelul ucis) (1983), Dieu ne joue pas aux dés (Dumnezeu nu joacă zaruri) (1987), L'esprit du grenier (Spritul din pod) (1992) etc. Henri Laborit este unul din fondatorii Grupului celor Zece și a participat chiar și înaintea întîlnirilor din strada Prony
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Prohibant fu cuprins de gânduri care îi temperară un pic ardoarea sa belicoasă. Își spuse: nu este absolut deloc imposibil ca acei cumpărători de fier, compatrioții și dușmanii mei, să nu ia prea bine figura asta și, în loc să se lase uciși, să mă ucidă ei pe mine. Apoi, chiar dacă iau cu mine toți servitorii mei, nu am putea păzi toate trecătorile. În sfârșit, procedeul mă va costa foarte scump, mai scump decât valorează rezultatul. Domnul Prohibant era pe cale să se resemneze
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
XX-lea, între cele două Războie Mondiale, Franța a suferit o serie de crize care au slăbit profund bazele sale economice și sociale. În timpul Primului Război Mondial, cea mai mare pierdere s-a resimțit în capitalul uman, milioane de oameni fiind fie uciși, fie răniți în timpul conflictului care, după cum am văzut în capitolul precedent, a afectat mai mult Franța rurală. Acest fapt a dus la un declin demografic în anii 1920 și 1930. De-a lungul acestor decenii, criza economică mondială a afectat
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Mondial, dar economia și societatea au fost mult mai afectate atât în zonele geografice distruse cât și în cele atinse. Totuși, pierderile umane au fost considerabile: 617000 morți și 437000 răniți, mai mult de un milion de oameni fiind fie uciși, fie invalizi. Dar și pagubele materiale au fost imense: 80% din porturi au fost distruse sau scoase din uz, 2500 de poduri distruse, 452 de trenuri, majoritatea navelor de marfă, a vaselor de pescuit și a vagoanelor de marfă, aproape
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
au fost supuși la multe asupriri din partea lui Frederic, care fusese demis de Conciliul din Lyon și nu mai era recunoscut ca împărat; în multe provincii, unii au fost expulzați cu mare agitație, mulți au fost întemnițați, iar unii chiar uciși. Motivul a fost că au rezistat cu bărbăție și, ca niște fii, au stat alături de sfânta lor mamă, ascultând de poruncile Bisericii, ceea ce nu a îndrăznit să facă niciun alt ordin. 74. În acel timp, arhiepiscopul de Mainz, Siegfried, s-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bunurile spirituale adunate de părinte, nu ține nici o contabilitate, trece din aventură În aventură, imprudent și avid de plăceri. Scrisul nu-l preocupă, grija lui cea mare este să trăiască „fără sațiu”. Moare În condiții misterioase, la 30 de ani, ucis probabil de oamenii lui Moruzi din motive sentimentale.* Toți Văcăreștii au asemenea Încurcături. Însă În poezie nu răzbate nimic din tragedia teribilă a familiei. Poezia este, aproape În exclusivitate, un discurs Îndrăgostit. Metafora discursului este, la Alecu Văcărescu, focul, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat viață, nume! Atunci a ta osîndă sfîrșit să aibă-n lume CÎnd astă buturugă de arbor ars sub care Părintele tău zace ucis, fără suflare, Va da și flori și frunze, etern fiind udată Cu apa cea din vale În gura ta carată. Iar păn-atunce, iasmă ce a născut Păcatul, Legată-n Înfrățire cu Răul nempăcatul, În viață și-n mormîntu-ți În veci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe Zulnia desculță și despletită, fugind ca o deznădăjduită: „Zăludă, ca vai de dînsa, pe pămînt și la cer cată, Vra să strige, dar și glasul i se taie deodată. Se povărnește și cade peste dînsul, leșinată, De năcazul ei ucisă, de năcazul ei sfărmată.” Părerea lui Conachi este că o femeie suferă, cînd suferă, mai mult: „căci la femei totdeauna durerea este mai vie”. Să nu ne scape Însă din vedere că suferința femeii are mai ales calitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]