4,164 matches
-
prima dată în DEX2. Cuvântul a pătruns, de asemenea, în engleză (enchovy) și germană (Anschove), preluat dintr-o limbă în care conținea un v (spaniola sau portugheza). Cremă are la bază gr. chrísma „unsoare, ulei“, derivat de la gr. chrío „a unge“. Cuvântul grecesc a intrat în latina bisericească în forma chrísma, de unde a fost preluat în fr. chrême „ulei folosit pentru ungere în anumite ceremonii religioase ale Bisericii creștine (catolică și ortodoxă)“. Cuvântul latinesc chrisma s-a încrucișat cu crama, cuvânt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fost interpretată de unii cercetători ca dată a întemeierii fenomenului etnolingvistic maghiar pe cursul mijlociu al Dunării. Este adevărat că după această dată populației Panoniei i s-a impus biserica de la Roma, zona fiind organizată ca stat catolic cu rege uns de papă. Însă în această organizare statală populația războinică nou venită, cu structură lingvistică apropiată de cea a unei părți a autohtonilor, nu era altceva decât brațul armat al papalității contra ortodoxismului bizantin. Baza etnică autohtonă era cea evoluată din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cele moștenite invocă motivații fonetice. Este vorba de ghionoaie, jumătate, gogă, curmeziș, coacăză, pupăză, călbează, gresie, onomatopeicul cioc ( < alb. tshok); sau a ciupi ( < alb. tshupis „ciugulesc”), „care ne-a venit însă, probabil, prin mijlocire sârbească (čupati „a ciuguli”, cf. și ung. csipni „a pișca”)” (p. 263). La fel mătrăgună, care ar fi fost împrumutat de albanezi din mediogreacă și apoi transmis românilor. Pentru a nu rămâne mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate, Pușcariu spune că „avem, cum era
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a se considera existența unui cuvânt, bănuit ca magiar, în limba română începând cu data primei atestări în scris: chezaș (1434-37), gazdă (1427), hotar (1392). Răspândirea pretutindeni a maghiarismelor la dacoromâni „nu are nimic neobișnuit”, afirmă Pușcariu, căci „dacă cosoroabă (ung. koszorufa) se aude atât de des în țara veche este fiindcă acest cuvânt a fost adus de meșteri unguri. Majoritatea cuvintelor însă - mai cu seamă verbele cu sens abstract - au trecut din Ardeal în Muntenia și în Moldova deodată cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dispreț imperial (e un fel de mâncare gândit pentru împărat) față de ingredient și față de gustul său natural. În vremurile imperiale, această rețetă ajungea să nu mai cuprindă aproape nici un pic de carne de rață: pasărea, bine curățată, era mai întâi unsă cu un sirop gros de zahăr (nerafinat) sau de miere; în prealabil, pielea era în mare parte desprinsă de carne. Apoi rața era uscată la aer rece și unsă din nou, de data asta amestecul folosit fiind mai complicat (tot
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pic de carne de rață: pasărea, bine curățată, era mai întâi unsă cu un sirop gros de zahăr (nerafinat) sau de miere; în prealabil, pielea era în mare parte desprinsă de carne. Apoi rața era uscată la aer rece și unsă din nou, de data asta amestecul folosit fiind mai complicat (tot sirop de zahăr sau/și miere, la care se adăugau cele Cinci Arome, dar și sare, sos de soia, oțet, usturoi). Operațiile acestea erau repetate de mai multe ori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se adăugau cele Cinci Arome, dar și sare, sos de soia, oțet, usturoi). Operațiile acestea erau repetate de mai multe ori, după care rața era pusă la cuptor, la foc mic. Și de acolo era scoasă periodic pentru a fi unsă, procedura ținând aproape o zi întreagă. Rezultatul era îngroșarea pielii raței cu o crustă delicioasă, dulce și picantă, de culoare brună, cu un luciu splendid (dat de caramelizarea zahărului). Această crustă, cu pielea de sub ea, era singura care se servea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și mai des întrebuințată mămăligă de astăzi, cea „pripită“ (deosebită de cea „vârtoasă“, care este făcută printr-o primă fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea se face cu apă descântată și neîncepută, adică adusă fără să bei din vas ori să vorbești cu cineva, și se mestecă c-un băț de alun cu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Pe de altă parte, condimentele, anume cuișoarele și scorțișoara, precum și nucile și stafidele indică influențe turcești. Într-o tigaie, se topesc 3 linguri cu unt, la foc mediu; se rumenește carnea circa 5 minute, apoi se pune într-o terină unsă cu unt. Ceapa tocată și usturoiul se adaugă în tigaie și se călesc în 2 linguri de unt, circa 4 minute, până când ceapa devine sticloasă. Se sting cu pasta de roșii, vinul și oțetul din vin. Se toarnă amestecul în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pun și cepele uscate și se lasă pe foc până se înmoaie acestea din urmă. Se stinge cu un pahar cu apă și se mai lasă cinci minute la foc mic. Carnea și ceapa uscată se pun într-o terină (unsă cu ulei sau cu unt), așezându-se un prim strat. Peste acesta se pun cepele verzi, tăiate mare, sărate și piperate. Urmează un al doilea strat de costițe. Se adaugă vinul, ceva ulei și se lasă oră la cuptor. Înainte de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se stoarce bine în mână și se pune într-un castron. Se frământă îndelung. I se adaugă mierea și se amestecă bine, până se omogenizează. Se întinde foaia de aluat pe un fund de lemn presărat cu frunze de dafin unse cu ulei. Se formează plăcinta după cum urmează: pe foaia de aluat se așază un prim 1 kg făină de grâu pentru foile externe 1 kg făină și 1 kg crupe pentru tracta (plăcinte) 2 kg brânză proaspătă de oaie frunze
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se zdrobesc cu furculița și se pun într-un castron. Se adaugă ouăle bătute, usturoiul mărunțit, pătrunjelul, măghiranul, parmezanul, pâinea; se amestecă ingredientele. Cu această compoziție se umplu florile de bostan, care se așază apoi într-un vas pentru cuptor, uns cu ulei de măsline. Se presară florile cu firimituri de pâine și se coc circa 20 de minute, la foc mic spre potrivit. 16 flori de bostan 2 ouă bătute 2 cartofi 1 felie de pâine înmuiată în lapte 1
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se omogenizează. Se modelează mititei mai... măricei, care se pun în frigărui. Acestea iau drumul unui grătar cu cărbuni și se rumenesc până devin aurii. Între timp, se topesc 100 g de unt. Se taie lipiile în sferturi și se ung cu untul topit, apoi se rumenesc pe grătar. Se așază pe farfurii și se stropesc cu supă de carne. Când lipiile s-au impregnat cu supă, se pun frigăruile peste ele și se presară cu pătrunjel. 143 1,5 kg
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
2 cepe 1 lingură ulei de măsline 2 roșii 2 legături pătrunjel piper negru piper roșu sare CEVAPCICI (Mititei sârbești) Se amestecă bine toate ingredientele, în afară de ulei. Din compoziția rezultată se modelează rulouri de dimensiunile unor țigări de foi. Se ung cu ulei de măsline și se rumenesc pe grătar. Se servesc cu sos de iaurt. Sos de iaurt: Se combină toate ingredientele și se servește sosul alături de cevapcici. 450 g carne de miel tocată 450 g carne de vițel tocată
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele și se așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se presară din belșug sare, piper negru proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie; se călesc la foc potrivit ceapa și usturoiul pisat, până când ceapa devine moale și sticloasă. Se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
îmbietor, cu muzică asiatică relaxantă, cu parfumul uleiurilor aromate și susurul unei fântâni de lângă recepție. Darcey (simțindu-se din nou greoaie și stângace în comparație cu calmul și eleganța terapeutelor de acolo) fu dusă într-o încăpere pentru exfoliere și masaj; o unseră cu uleiuri și creme până când simți că plutea printre esențe. Se întrebă, visătoare, dacă n-o putea convinge pe Anna Sweeney să deschidă un cabinet de masaj și în birourile InvestorCorp, ca să îi ajute pe angajații stresați să se relaxeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
și Darcey. Înghiți în sec. Ar fi vrut să-i citească gândurile. Și în același timp îi era teamă de ce-ar fi putut afla din ele. De ce n-ai ținut legătura cu nimeni? o întrebă Rosa în timp ce Darcey își ungea cu unt o bucată de pâine Guiness. Am mai auzit de tine din când în când, desigur. Și de tine, și de Nieve - amândouă sunteți niște supertipe. Cred că Nieve m-a întrecut de vreun milion de ori, zise Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
bezmetic o potecă urca șerpește până în vârf noi călcam pe ea ca pe propria viață împleticându-ne spre seară a venit iosif din arimateea s-a mirat nespus numai unul trebuia să fie pe cruce acum găsise doi nicodim ne-a uns cu aloe ne am îmbrățișat cu pânza albă după căderea întunericului iar tu miroseai tulburător a smirnă și a dragoste răstignită apoi ne-am ridicat la cer trăgând crucile după noi în vreme ce un pilat din pont multiplicat s a spălat
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
cu ață de tei (haldan) și înmuiam în sticluța cu cerneală și scriam. Dar necazul, uneori se dezlega penița și rămânea în sticluța cu cerneală. Doamne cât mă necăjeam să o scot apoi picura pe caiet sau degetele mele erau unse de cerneală și se mai murdărea unde mai scriam. Acasă mi se făcea controlul... și o încasam aspru. Iar seara când venea tata, îi arăta caietul (control). Tata nu știa că eu deja o încasasem aspru și îmi dădea și
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
infracțiune capitală. Aproape sigur atunci când la mijloc sunt și foarte mulți bani. Am văzut cândva un bărbat decapitat - la Închisoarea de la lacul Ploetzen. Goelpl, gâdele, poartă chiar și mănuși albe și frac atunci când Își face treaba. O chestie care te unge la inimă, nu credeți? Aruncă arma, Herr Gunther, dacă nu ți-e cu supărare. Vocea din ușă era răbdătoare, dar condescendentă, ca și cum i s-ar fi adresat unui băiețel neastâmpărat. Am făcut ce mi s-a spus. Știam că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cred că a avut ceva de câștigat din pricina focului de la Iași!” rosti gânditor Radu Mihnea, îndreptându-se bucuros să-l întâlnească pe misteriosul călugăr grec, căruia trebuia să-i încredințeze taine, ce urmau să ajungă doar la urechile coconului său, uns ca domn în Muntenia. În timp ce Vodă și călugărul Neofit se întreceau în vești tulburi, ce veneau atât din partea turcilor cât și din partea creștinilor, domnița Catrina, uitându-și rangul, îl îmbrățișa pătimaș pe tânărul diac: Cât te am așteptat, Radule! suspină
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
urmează. După vreun sfert de oră de liniște, o liniște groasă s-o tai cu cuțitul după vacarmul de până atunci, s-a aprins o lanternă. Erau, evident, Lulu și Bazil, care au început obișnuitele bancuri tâmpite. Unuia i-au uns lentilele ochelarilor cu cremă de ghete. Altuia i-au pus bocancii la nas, cu toți ciorapii murdari pe care i-au putut aduna. Turnau apoi un firicel de apă dintr-un pahar în altul, șoptind persuasiv și dulce la urechea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pe-o parte și cu o roată din spate lipsă, un ceas deșteptător pietrificat, un schelet de pisică, alb și curat, o baterie mare, cu hârtia mucedă și cu unul dintre elementi scos din stratul de smoală, bețișor de grafit uns cu vaselină și puțind a țipirig... Am înaintat de-a lungul peretelui curb mai mult de un sfert de oră, până într-un loc unde pânza de păianjen nu mai era atât de compactă. Un mare tunel, de câțiva 70
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lui delicată, pe care curgeau, se schimbau, evoluau și se stingeau desene de neînțeles și totuși limpezi, ca acele pagini văzute în vis, cu fiecare literă deslușită, dar pe care degeaba încerci să le citești. Curând, lumina deveni gelatinoasă. îmi ungea fața, îmi pătrundea în gură și-n nări. Respiram lumină și îmi simțeam cavitatea dintre coaste aprinsă și fierbinte. îmi priveam mîinile: deveniseră roșii-transparente, ca și când căușul palmelor ar fi adăpostit o luminare. Doar oasele mi se străvedeau întunece te, ca
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
zid cu care nu prea știi bine ce să faci și-atunci adaptezi, dar astea sunt greșeli iertătoare pe care le depășești cu timpul, Și mie îmi răsună în minte inscripția de la Dârjău lăsată în limba latină de Paul din Ung pe steagul ce flutură drept deasupra capului cavalerului bărbos, pictat-am eu această lucrare, eu Paul, fiul lui Ștefan din Ung, în anul Domnului 1419, scripto scribebat et pulchram puelam in mente tenebat, și-aveam în minte o fată frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]