6,447 matches
-
înrăutățește". Aceste formule reluau idei consacrate de o îndelungată tradiție școlară, fiind prezervate tocmai prin notorietatea lor publică și nu prin evidența istorică "științifică", nepărtinitoare. Autorul ne-a pus însă la dispoziție câteva mijloace de reconciliere a mai multor adevăruri. Ungurii, de exemplu, au fost plasați într-un lung șir de populații turanice a căror prezență a afectat spațiul carpato-dunărean. Atacurile lor nu s-au deosebit prea mult de cele ale altor vecini, fiind chiar eclipsate de invazia mongolă. Nu a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
întemeierea statelor medievale românești, o certitudine politică văzută drept rezultat al unor acumulări, coabitări sau chiar întreprinderi aventuroase ("descălecările"). Acest final, care nu era neapărat și singurul probabil, a îngăduit autorului dezamorsarea altor reminescențe național-comuniste: de exemplu, victoriile românilor împotriva ungurilor, cum a fost mult invocata bătălie de la Posada. Povestitorul nu a putut să omită acest episod, dar l-a amintit pe un ton reținut, căci independența astfel câștigată admițând că termenul independență avea pe atunci un înțeles cumva asemănător celui
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
invidiați pentru legăturile lor cu vecinii, căci aveau astfel o șansă în plus de a compensa lipsurile de alimente, medicamente, obiecte casnice ș.a.m.d. Probabil că prea puțini erau cu adevărat dornici să știe cum își vedeau, de fapt, ungurii propria viață sub comunism. Într-un manual pentru clasa a VIII-a, din 1991, cei interesați ar fi putut găsi însă o descriere destul de credibilă a acestei perioade 47. Derularea cronologică era, ca de obicei, marcată cel mai clar la
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ocupa funcții importante trebuia să ai permisiunea Partidului"55. Dictatura eșuase în monotonie. Regimul dezamăgise și din punctul de vedere al interesului național. Țara pierduse teritorii importante prin Tratatul de pace de la Paris (1947), astfel încât un mare număr de etnici unguri locuiau acum în alte state. Cultivarea minorității maghiare devenea un obiectiv major, iar tratatul respectiv se făcea vinovat de a fi "ofensat națiunea", neacordând protecție specială comunităților ungurești din țările vecine 56. În plus, după represiunea ce a urmat revoluției
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Sovietică din timpul lui Stalin 110. Dintre cele petrecute ulterior, se menționa doar rebeliunea antisovietică din 1956, din Ungaria, pusă alături de alte mișcări de independență din India, Nigeria și insulele din Caraibe, la rubrica naționalismului. Pentru a explica cumva lupta ungurilor împotriva dominației sovietice, autorul nota că "în timpul anilor '40, partidele comuniste, cu sprijinul Uniunii Sovietice, au preluat controlul asupra majorității țărilor din Estul Europei"111. Era singura mențiune de acest fel, statele din zonă nefiind nici măcar numite, căci ele toate
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ștefan cel Mare să fie făcut Sfânt?, în "Ziarul de Iași" din 2 iulie 2004, p. 1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București, în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999, p. 16. Hurezeanu, Damian, Însemnări despre manualele pentru clasele XI-XII, în "Xenopoliana", tom III, 1995
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
generoasă și aparent dezordonată, fiind împărțită în capitole largi "istorie locală", "popoare de ieri și de azi", "momente ale istoriei" ș.a. în care se puteau întâlni atât istorii de viață ale elevilor, cât și relatări despre greci, slavi, turci, francezi, unguri, germani etc. (vezi Anexa nr. 2 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3919/20.04.2005, "Programe școlare de clasa a IV-a. Istorie", pp. 5-6). 70 Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Corint, București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Anuarul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol"", tom XLVI, 2009, p. 141); sau că "mai mulți boieri au căzut de mâna lui Ștefan decât în luptă" (Ibidem, p. 142); ori că însuși domnitorul a ajuns la un moment dat prizonier al ungurilor (Ibidem, p. 141). 113 Mihai Manea ș.a., op. cit., p. 255. 114 Ibidem, p. 256 și Nicolae Grigoraș, op. cit., pp. 97-98, 101, 103, 106. 115 Mihai Manea, op. cit., pp. 256-257 și Nicolae Grigoraș, op. cit., pp. 117-119. 116 După cum greșit se face
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Românilor. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Sigma, București, 1999, p. 27. Fragment citat în articolul lui Ovidiu Drugă, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, publicat în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. 126 Vezi articolul citat, semnat de Cristian Tudor Popescu. 127 Sorin Mitu (coord.), op. cit., p. 30. 128 Vezi Ovidiu Drugă, în articolul citat. 129 Recomandare din cuprinsul referatului semnat, în numele mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
foarte vizibilă și în Franța, de exemplu (Jean-Pierre Rioux, Vivacité du récit français des origines, în "Vingtième Siècle. Revue d'histoire", nr. 76, octombrie-decembrie 2002, p. 131, 133). 211 "Întotdeauna agresorul este celălalt, oricare ar fi el, turc, tătar, polonez, ungur, german, grec sau grof, boier, arendaș etc." (Angelo Mitchievici, Povești, legende, utopii. Dumitru Almaș la școala istoriei..., p. 355). Ca și în manuale, de altfel. 212 Dumitru Almaș, Povestiri istorice, partea I, p. 78. 213 Așa cum pozează Iancu de Hunedoara
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, p. 322). 120 Îngrijorările sale pentru problemele noastre cu vecinii erau rezumate, într-o dare de seamă ulterioară, prin justificarea ușor naivă că "nu puteam să nu transmit plângerile românești pe tema fărădelegilor comise de bulgari în Dobrogea, de unguri în Transilvania, de sârbi în Banat" (Ibidem, p. 363). Încă de la primele reîntâlniri cu liderii români, Berthelot și-a dat acordul pentru ocuparea militară și administrativă a provinciilor revendicate. Divergențele ulterioare nu au lipsit, dar au fost mai grave în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
21-22), iar "Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan" nu provoca nici entuziasm, nici compasiune, doar observația că "austriecii au lăsat până la un timp [lucrurile] după voia țăranilor" (Ibidem, p. 22). Momentul pașoptist era punctat prin foarte sumare lămuriri: "în 1848, Ungurii s-au răsculat contra stăpânirei Austriecilor. Voiau să se rupă de Viena și să întemeieze o Ungarie independentă (Până atunci Ardealul s-a ținut de Austria. De aceea spre a-și mări puterea, l-au unit cu Ungaria). Românii au
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Până atunci Ardealul s-a ținut de Austria. De aceea spre a-și mări puterea, l-au unit cu Ungaria). Românii au văzut în aceasta o mare primejdie pentru ei. De aceea, au prins armele și s-au ridicat împotriva Ungurilor" (Ibidem, p. 25). Pentru caracterizarea celor petrecute în 1918 nu se folosea cuvântul unire, vorbindu-se despre un război în care "armatele române au ocupat și Budapesta, alungând de acolo pe bolșevici. Iar în pacea de la Paris, România a primit
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ucraina, [în] Uniunea Sovietică". În plus, acest veritabil "dictat", "ca și cel de la Trianon, a mărit ofensa națiunii maghiare", întrucât nu a prevăzut nici o formă de protecție a minorităților" (Ibidem, p. 165). Pe de altă parte, sute de mii de unguri s-au văzut nevoiți să-și părăsească așezările natale din Ardeal, Cehoslovacia, Iugoslavia, venind în Ungaria, unde cei mai mulți s-au stabilit în "satele șvabe, de unde a fost evacuată populația de origine germană" (Ibidem, p. 166). 57 Ibidem, p. 164, 169
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Kerényi a prezentat un nou material despre bisexualitate și sinuciderea prin foc în lumea antică, iar o parte a acestuia Yourcenar a încorporat-o în carte. El a lămurit cazul Agdistis, forma primordială Károly (Karl) Kerényi (1897-1973), arheolog și psiholog ungur, a coloborat cu Jung la studiile principalelor arhetipuri umane, inclusiv ale tipurilor sexuale aflate sub influența alchimiei și magiei negre. Aici, în cartea de referință Eleusis despre recrearea relațiilor dintre mamă și fiică la riturile secrete eleusine din Grecia antică
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
perioada sa de neutralitate. Ungaria era mai mult decât conștientă de utilitatea în a se angaja la remorca și în siajul politic nazist pentru că singură, fără ajutorul Germaniei, niciodată nu ar fi putut „face față inamicilor săi, inclusiv realizarea unității ungurilor” din teriitoriile de la proximitatea granițelor sale. Cu „spatele” astfel asigurat, guvernul maghiar și-a promovat pe toate căile, fie la vedere, fie apelând la purtări „subterane” ultrasofisticate, virulente campanii revizioniste și iredentiste, susținute chiar și de comuniștii maghiari din România
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
mai mult succes s-a dovedit a „se mișca” Ungaria. Într-o astfel de conjunctură, România era constrânsă la o epuizantă bătălie informativă și contrainformativă, atât împotriva inamicilor (sovieticilor sau anglo-americanilor), cât și a amicilor din Pactul Tripartit (germanii și ungurii). În acest duel disproporționat, pe care serviciile informative românești îl suporta, cel cu oficina maghiară, după cum rezultă din cercetarea documentelor de arhivă, prin amploare și forță, poate fi perceput ca fiind comparabil cu al agenturilor marilor puteri precum Germania, Uniunea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
erau centralizate la Legație ori la Oficiul Regal pentru Comerț Exterior din București. Însă, informațiile cu caracter militar se centralizau la atașatura militară și Serviciul special al Legației, iar agenții și informatorii pentru acest segment erau recrutați de obicei dintre „ungurii mobilizați sau concentrați în Armata română /.../, care vor căuta a ajunge prin birouri, ordonanțe, sau lucrători în ateliere “ pentru a culeage cât mai multe date și informații de valoare. Trimiterea acestor informații din România în Ungaria era asigurată de Legație
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
rândul minorității maghiare din România, cercurile conducătoare de la Budapesta au angrenat în acțiuni și au organizat elemente de orientare naționalist-revizionistă și revanșardă contra statului român. Astfel, în perspectiva celor două situații scontate, Budapesta a apreciat „necesitatea de a îngloba minoritarii unguri într-un <Serviciu maghiar de auto-apărare din România>“ având dublu obiectiv: 1. „Apărarea intereselor maghiarilor până la ocuparea localităților respective de trupele ungare “ și 2. „Cooperarea organizației cu armata maghiară de operații”. Având un „caracter conspirativ [...] nucleele de autoapărare” au acționat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
maghiară, prin Serviciul său special și „după îndrumările de la Budapesta”, ca „și pe baza aprecierilor de situație” asigura prin directive și instrucțiuni declanșarea și derularea acțiunilor. Comunicarea trebuia să se facă printr-un limbaj convențional, descris în Ghidul scurt pentru ungurii din străinătate. Între instrucțiunile primite se enumeră cele cu caracter general/imediat precum „dreptul la autoapărare”, predicate de preoții maghiari prin citate religioase, ce propovăduiau „iubirea aproapelui (aproapele fiind de fapt maghiarul)” sau cele transmise prin comunicări „confidențiale de la om
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
secret asupra comunicărilor și instrucțiunilor primite”. Potrivit instrucțiunilor primite, primele măsuri vor fi luate la un semnal dinainte stabilit. S-au întocmit statistici speciale cu toți maghiarii de cetățenie română, care nu au fost mobilizați de autoritățile române, cuprinzând „totalitatea ungurilor pe care se poate conta la nevoie”, anume medicii, inginerii, chimiștii, șoferii și radioamatorii, și s-a indicat „fiecăruia locul de activitate” în cadrul misiunilor speciale ale „autoapărării”, care erau codificate. Tot în același scop, au fost înregistrate toate „vehiculele cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să fie cantonați într-o clădire cu birouri separate și legături permanente, luându-se consensul sau „căderea de acord” asupra oricăror măsuri sau acțiuni ce urmau a fi întreprinse. Totodată, au fost precizate modalitățile de recrutare a agenților dintre „prizonierii unguri, slovaci, refugiați evrei și comuniști din Ungaria, partizani comuniști unguri din România (MADOSZ)”, dintre dezertorii unguri din Armata română, care se întorseseră în România și, în ultimă instanță, dintre voluntari sau „ofertanți întâmplători”. Cu ocazia discuțiilor asupra acestui punct, au
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asemenea, cereau informații privind „aprecierile asupra pierderilor în armata germană, pe etape succesive”, ca și unitățile pe care le-ar aduce Reich-ul din vest în sud-est, precum și instrucțiuni, directive, ordine sau alte date în legătură cu problemele operative deținute despre germani și unguri. Predarea acestor materiale demonstra sovieticilor că partea română manifesta o „totală sinceritate” și o „perfectă colaborare cu armata sovietică pentru distrugerea inamicului” și pentru rezolvarea „chestiunii balcanice”. După cum se observă, cerințele informative sovietice depășeau lămurirea unor probleme ce țineau de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
diferite sunt prezente simultan nu va putea supraviețui fără un minim de toleranță. La început, coexistența contrariilor era dificilă: cuius regio, eius religio. Doar prinții erau liberi, nu și supușii lor. Din 1558, Dieta de la Turda (în Transilvania, unde coabitează ungurii catolici și calviniști, saxonii -luterani, românii ortodocși) face un adevărat act de pionierat: proclamă libertatea de exercitare a tuturor cultelor. Mulțumită evoluției lente a spiritelor, pluralismul nu a fost doar acceptat, ci considerat o ocazie de îmbogățire mutuală, iar toleranța
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
ne-au impus voința lor, religia, limba" și de dominația turcă "turcii ne-au poruncit și impus voinței noastre capriciile și obiceiurile lor" -, greacă (fanariotă) "grecii ne-au poruncit și-au pătat caracterul nostru cu, în sfârșit, umbre nesănătoase" -, austro-ungară "ungurii ne-au poruncit în Transilvania și Banat"și rusească "rușii au înfrânt voința noastră îngenunchindu-ne țara" (Drăghicescu, 1996:354). Din toate acestea, cele mai puternice și grave influențe au fost, în viziunea lui Drăghicescu, cea greacă și cea turcă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]