2,509 matches
-
aceasta. În comună funcționează o fabrică de mobilă, o moară, o brutărie și un număr de 23 S.R.L.-uri cu diferite profile de activitate depanare radio-tv, service-auto, vulcanizare și echilibrare roți, croitorie, fierărie, sculptură în lemn și olărit. Populația comunei Vâlcele este de 3642 locuitori, din care: 549 în satul Ariușd, 1957 în satul Araci, 944 în satul Vâlcele și 192 în satul Hetea. Componenta etnică a populației este formată din 1087 români, 580 maghiari, 2081 rromi, 2 germani și 2
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
-uri cu diferite profile de activitate depanare radio-tv, service-auto, vulcanizare și echilibrare roți, croitorie, fierărie, sculptură în lemn și olărit. Populația comunei Vâlcele este de 3642 locuitori, din care: 549 în satul Ariușd, 1957 în satul Araci, 944 în satul Vâlcele și 192 în satul Hetea. Componenta etnică a populației este formată din 1087 români, 580 maghiari, 2081 rromi, 2 germani și 2 greci. Principalele confesiuni sunt cea ortodoxă, reformată, romano-catolică, penticostală și adventistă. În fiecare localitate, principala zonă funcțională o
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
justifcată prin numeroasele solicitări ale populației de a construi locuințe proprii, precum și unele construcții de utilitate publică (dotări hoteliere, baze de tratament, unități productive și economice). Numărul gospodăriilor din comună este de 1078, din care: 463 în Araci, 362 în Vâlcele, 199 în Ariușd și 54 în Hetea. În ansamblu, locuințele din comună au un aspect relativ bun cu excepția locuințelor etnicilor rromi care arată deplorabil. În fiecare sat din comună, cu excepția satului Hetea, există câte un Cămin Cultural unde pot fi
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
în Hetea. În ansamblu, locuințele din comună au un aspect relativ bun cu excepția locuințelor etnicilor rromi care arată deplorabil. În fiecare sat din comună, cu excepția satului Hetea, există câte un Cămin Cultural unde pot fi organizate activități socio-culturale. În satele Vâlcele și Araci funcționează Școli Generale, iar în satele Ariușd și Hetea funcționează școli cu clasele I-IV. Existența grădinițelor cu grupe separate sau mixte în funcție de vârsta preșcolarilor, poate fi remarcată în toate cele 4 sate ale comunei. Limbile de predare
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
4 sate ale comunei. Limbile de predare în școli și grădinițe sunt româna și maghiara. Cadrele didactice care își desfășoară activitatea în învățământul din comună sunt cadre calificate, cu pregătire de specialitate și cadre în curs de calificare. În localitatea Vâlcele funcționează Spitalul de patologie neuro-musculară "Dr. Radu Horea", cu un număr de 110 paturi. Spitalul "Radu Horea" este unic în țară prin specificul său și se află în curs de modernizare. În localitatea Vâlcele, " Unitatea de îmbuteliere a apei minerale
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
în curs de calificare. În localitatea Vâlcele funcționează Spitalul de patologie neuro-musculară "Dr. Radu Horea", cu un număr de 110 paturi. Spitalul "Radu Horea" este unic în țară prin specificul său și se află în curs de modernizare. În localitatea Vâlcele, " Unitatea de îmbuteliere a apei minerale", reprezintă principalul obiectiv economic în domeniul industrial. Apele minerale din Vâlcele se pot utiliza atât în cura internă, cât și în cura externă, fiind indicate în tratamentul afecțiunilor aparatului cardio-vascular, ale sistemului nervos periferic
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
număr de 110 paturi. Spitalul "Radu Horea" este unic în țară prin specificul său și se află în curs de modernizare. În localitatea Vâlcele, " Unitatea de îmbuteliere a apei minerale", reprezintă principalul obiectiv economic în domeniul industrial. Apele minerale din Vâlcele se pot utiliza atât în cura internă, cât și în cura externă, fiind indicate în tratamentul afecțiunilor aparatului cardio-vascular, ale sistemului nervos periferic, ale tubului digestiv și glandelor anexe, precum și în afecțiuni renale. Mediul natural al comunei este în stare
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
bogat în ozon), sunt propice pentru dezvoltarea turismului. La Ariușd există un parc geologic (stâncile Ciocașului) de interes național. În următorii ani, comuna va beneficia de unele modificări menite să ridice pe cât posibil nivelul de trai al locuitorilor. În localitățile Vâlcele și Araci sunt în curs de realizare rețeaua de aducțiune și distribuție a apei potabile, precum și realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în lunca Oltului, stație de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul strategiei de dezvoltare a "Unității de
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
și cu resurse hidrominerale. Având în vedere cele prezentate și ținând cont de resursele financiare existente și de potențialii investitori, sperăm într-o dezvoltare a capacităților de producție, cât și a turismului local. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vâlcele se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romi (48,54%), cu minorități de români (37,14%) și maghiari (9,61%). Pentru 4,6% din populație nu este
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
numită deja Teatrul „Eugene Ionesco” (directorul teatrului fiind în acel moment Alexandru Corduneanu), se stabilește temporar la Râmnicu-Vâlcea, România, unde li se oferă cazare și o scenă în care pot monta și prezenta spectacole. După 5 luni de ședere la Vâlcea, teatrul întreprinde primul său mare turneu, care a cuprins cele mai mari orașe din România - Târgu-Mureș, Cluj, Oradea, Timișoara, Arad, București. În această perioadă teatrul cucerește primele sale premii la diverse festivaluri de teatru și înregistrează două spectacole din repertoriul
Teatrul „Eugène Ionesco” din Chișinău () [Corola-website/Science/310431_a_311760]
-
de +23 C°. Cantitatea de precipitații atmofserice constituie în medie pe an, de obicei precipitațiile căzând în timpul primăverii și verii. Relieful terenurilor agricole este neuniform: în partea de jos a satului sunt lunci inundabile; sunt prezente ramificații muntoase ale unor vâlcele; văgăuni lungi, străvechi sunt terase neinundabile. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 703 oameni, dintre care 47.23% - bărbați și 52.77% - femei. Structura etnică a populației: 98.86% - moldoveni, 0.28% - ucraineni, 0.57% - ruși, 0
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
este situat în centrul a patru mari mănăstiri, luate ca reper: Saharna, Japca, Dobrușa, Cușelăuca. Satul face parte din Câmpia Sorocii, zonă bogată în păduri seculare, situat pe un teritoriu deluros, puternic fragmentat de o rețea deasă de văi și vâlcele adânci, cu păduri de fag, stejar și carpen. Satul este despărțit de un râuleț, pe alocuri foarte îngust. Deasemenea există și câteva lacuri. Numeroasele dealuri au formă de cupole. Solul este principala bogăție naturală a satului. Aici există o gamă
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
din fundătura codrilor. Mahalalele satului poartă următoarele denumiri: Fundătură (poiană din fundătura codrilor), Ivașcova (de la numele unui boier de la Iași - Ivașcu, care a acaparat cu forța această moșie), Dealul Morilor (erau peste 20 de mori de vânt), Vălicica Veche (o vîlcea slab pronunțată), Vălicica Nouă (sector nou), Basaraba (de la Basarabia, e partea de sud a satului), Centru. Structura etnică a satului Trușeni conform recensământului populației din 2004:
Trușeni, Chișinău () [Corola-website/Science/305128_a_306457]
-
reprezintă o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
localitate în Raionul Dubăsari, Republica Moldova. Atestat la 26 ianuarie 1446. Notă statistică (2006). Distanțe: 15 km pînă la Dubasari, 50 km pînă la Chișinău. Satul se află printre dealuri cu panțe domoale, cu podișuri și culmi întinse, cu vai și vâlcele coborând cătinel spre lunca Nistrului, cu rănii și ranisuri pe malul Rîului. Budăiul, Zăvoiul, Lanul, Colacul, Holmul, Stîncă, Costișa, Ibrineasa, Obrocul, Solonețul, Baltă, Ceairul, Rărișul, Chistelnița-sunt cuvinte vechi, denumiri semnificative ce evocă particularitățile fizico-geografice și naturale ale terenurilor din preajma satului
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
comunei se mai află două sate: Sărată Nouă și Hitrești, situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealurile și colinele, unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
numelui Iugani, însă, nu este cunoscută. Documentar este menționat într-un act de la 3 iunie 1429, apoi la 24 aprilie 1520. Satul este așezat pe povârnișul dealului, acoperit cu păduri și numai la est și sud se întrerupe printr-o vâlcea cu pârăiașul numit "Valea Bănarului". Potrivit recensământului din 1817 în sat au fost înregistrați 35 capi de familie în care locuiau 100 bărbați și 85 femei. Proprietarul moșiei satului Lucăceni era domnul Radu Manolache din Iași. El stăpânea aici întinse
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
apropirea satului, grosimea stratului de baltă atinge . Aceste dealuri au altitidinea maximă de . Cu toate că altitudinile predominante ale câmpiei nu sunt mari, relieful este variat, fragmentat, complicat. El este reprezentat prin forme principale de relief: platouri, coline brăzdate de numeroase ravene, vâlcele, văi. Colinele sunt o prelungire a Colinelor Codrilor, spre sud-est, altitudinile scad, culmile lor devin mai largi, versanții mai puțin abrupți. Altitudinile scad în direcția sud și sud est de la până la în valea râului. Predomină altitudinile de . Lungimea medie a
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
relieful fragmentat se caracterizează prin alternarea dealurilor cu văi largi ale râurilor și predominarea pantelor cu diferite înclinații și expoziții. Cel mai mare rol în formarea reliefului contemporan al satului îi revine eroziunii. Eroziunea se manifestă foarte intens pe versanții vâlcelelor, văilor, dealurilor. Ea apare sub două forme: de suprafață și de adâncime. Eroziunea de suprafață este răspândită acolo unde relieful are altitudini mari și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
și este mai fragmentat. Ea se dezvoltă și pe câmpiile fragmentate constituite din roci, argilo- nisipoase. Pe teritoriul satului eroziunea de suprafață - 3,2 km / km. Eroziunea de adâncime contribuie la costituirea unor forme de relief negative, cum sunt: ravenele, vâlcelele. Eroziunea liniară pe teritoriul satului reprezintă 173-180 m. Ravenele s-au format ca rezultat al torentelor de apă cauzate de ploile torențiale și de topirea zăpezilor. Ele se întâlnesc pe întreg teritoriul, însă mai frecvent pe teritoriile cu altitudini mari
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
se înregistreză la altitudinea de 180-220 m. Ravenele au diferite dimensiuni: de la câțiva zeci de metri până la sute de metri lungime, adâncimea lor variind de la 3-5 m până la 10-20 m, ravenele cele mai lungi se dezvoltă pe talvegurile văilor și vâlcelelor. Ravenele aduc în fiecare an pagube enorme economiei satului, în primul rând agriculturii. În urma formării și dezvoltării rețelei de ravene anual se distrug și ies din întrebuințare multe ha de pământuri fertile. Vâlcelele s-au format în urma acțiunii torentelor de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
lungi se dezvoltă pe talvegurile văilor și vâlcelelor. Ravenele aduc în fiecare an pagube enorme economiei satului, în primul rând agriculturii. În urma formării și dezvoltării rețelei de ravene anual se distrug și ies din întrebuințare multe ha de pământuri fertile. Vâlcelele s-au format în urma acțiunii torentelor de apă curgătoare temporare și permanente. Ele reprezintă niște forme erozionale de relief mai vechi și de dimensiuni mai mari. În limitele satului densitatea vâlcelelor este medie, ele au lungime mare și sunt mai
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
și ies din întrebuințare multe ha de pământuri fertile. Vâlcelele s-au format în urma acțiunii torentelor de apă curgătoare temporare și permanente. Ele reprezintă niște forme erozionale de relief mai vechi și de dimensiuni mai mari. În limitele satului densitatea vâlcelelor este medie, ele au lungime mare și sunt mai puțin adânci, cu versanți domoli. Valea râului Puhoi s-a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a ravenelor, vâlcelelor. Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]