4,335 matches
-
ca ecran al minții, indică, cu o altă mână scena fantasmală. Întors cu fața spre privitor, Ulise vede cu ochii minții, în imaginație, tabloul pe care spectatorul îl poate sesiza peste umărul lui. Frederic (Fritz) Storck realizează două sculpturi de valență simbolistă pe tema melancoliei, un Proiect de monument funerar (Amintiri triste) (ronde-bosse în marmură, 24 x 20,5 x 9,5 cm, semnat lateral dreapta cu monograma FS, nedatat, inventar 915231, 1914-1916) și Întristare (Chagrin) (ronde-Bosse în bronz, 16 x
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a lungul unor variațiuni, hieratism care extrage aceste personaje din planul real, situându-le într-un timp indeterminat, cel al propriei lor interiorități, bogat în sugestii, sau în cel al unei culturi îndepărtate, o cultură orientală, unde umanitatea dobândește noi valențe simbolice. În acest sens, pictura lui Gauguin din perioada tahitiană devine relevantă prin faptul că întrebările cu caracter ontologic corespunzătoare formulei grecești gnoti seauton, înscrise pe frontonul templului din Delphi, sunt scoase din contextul propriei sale culturi. Ele apar ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și anunțuri. În articolul său, "Tous contre tous", D.S. Merejkovski trece în revistă diferitele tendințe artistice și filozofice aflate în circulație, inspectând "laboratorul de explozibili" transformat în bucătăria estetică a "anarhistului mistic", Ciulkov 480. La modă în Rusia, anarhismul dobândește valențele agentului declanșator al noilor revoluții estetice. "Trebuie amintit că domnul Ciulkov operează amestecurile sale nu doar într-un laborator de explozibili, ci la adăpost de orice primejdie, într-o bucătărie igienică, înzestrată cu toate îmbunătățirile posibile. Acolo, în aceeași oală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
picturii academice relevabile în arta portretului la G.D. Mirea și Eustațiu Stoenescu cu cosmopolitismul "tinerilor", recognoscibil chiar și în interpretarea tradiției, un rusticism simbolist cu note mistice în cazul lui Verona, "secesionismul münchenez" cu note prerafaelite al Ceciliei Cuțescu-Storck, cu valențele unei picturi influențate de simbolismul exotist al lui Gauguin, "neoimpresionismul lui George Mărculescu și Arthur Segal", feeriile simboliste mediteraneizate ale lui Kimon Loghi, sau "primitivismul" avangardist al lui Constantin Brâncuși etc.. Acest eclectism conduce însă și la situații conflictuale rezolvate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În accepțiunea lui Williams, cultura este o "instituție" care reprezintă "un mod de viață complet, material, intelectual și spiritual 10". Instituționalizată, cultura nu numai că își lărgește sensul de bază, primind noi conotații, dar devine legitimă și, în plus, dezvoltă valențe legislatoare. Din punct de vedere antropologic, perspectivă dezvoltată de antropologul N.J. Pounds în The Culture of the English People, publicată în 1994, perspectivă împărtășită, de altfel, și de Mircea Eliade în Istoria religiilor, cultura își are rădăcinile în credințele și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Riveter, creația lui Norman Rockwell, descrisă în Capitolul 4 al acestui studiu. Rosie subminează portretele religioase renascentiste (reprezentarea profetului Isaia și a îngerilor de către Michelangelo), demontează simbolistica, dislocă semnificațiile și reconstruiește un "corp" nou (androginul Rosie), care își asumă noi valențe și înțelesuri, devenind, în mod profetic, simbolul patriotismului, devotamentului și succesului americane. Deși apreciată în prezent, Rosie s-a confruntat cu nenumărate critici, în special din partea europenilor, din momentul în care a fost prezentată publicului în 1943. A fost considerată
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tratatele „La Syrie et son importance geographique“ (1904)și „La Syrie. Précis historique” (1921), autorul expune coordonatele istorico-geografice ale teritoriului sirian și consecințele acestora asupra evoluției istorice regionale; în monografia „La Palestine” (1922) sunt analizate elementele de localizare politico-geografică și valențele acestora în epocă; în lucrarea „L’Arabie occidentale avant l’Hégire“ (1928), sunt prezentate particularitățile teritorial geografice ale jumătății vestice a peninsulei Arabia, ce stau la baza coagulării relațiilor spațiale din zonă. În baza izvoarelor istorice a fost reconstituită, în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Kuwait and a New Concept of International Politics” (2007). b. Centrul de Studii Strategice și Internaționale din Washington a realizat studii în domeniul geostrategiei, destinate în principal decidenților guvernamentali. Jon Alterman, directorul Programului pentru Orientul Mijlociu al Centrului, a abordat analitic valențele geopolitice ale raporturilor de cooperare militară ale S.U.A. cu Egipt și Maroc. Anthony Cordesman a analizat situația echilibrelor zonale de putere în spațiul arab în cadrul lucrărilor “Saudi Arabia: Guarding the Desert Kingdom” (1997), “A Tragedy of Arms: Military and Security
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Africa: a Political Geography” (1985), precum și resorturile geopolitice ale procesului de pace din Orientul Apropiat în studiul „Syria and the Middle East Peace Process” (1992). g. Universitatea Southern Connecticut - Martin Ira Glassner, profesor de geografie politică, s-a preocupat de valențele politico-geografice ale frontierelor maritime și capitalelor, particularizându-le și pentru situația statelor arabe, în lucrarea sa de bază “Political Geography” (2003). h. Colegiul Naval de Război din New Port-Rhode Island este principala instituție militară în care se efectuează cercetări de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Universitatea din Freibourg, au analizat consecințele în plan politico-teritorial (delimitarea zonelor de interese economice și militare) derivate din relațiile statelor arabe cu principalii centri de putere de pe Glob. Anja Zorob de la Institutul German de studii globale și regionale a tratat valențele geopolitice determinate de poziția Siriei și Libanului în spațiul euro-mediteraneean. De altfel, interesul german predilect pentru regiunea Levantului este demonstrat și de înființarea la Beirut a Institutului German pentru studii orientale, în activitatea căruia se evidențiază studiile de geografie socio
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
abordat problematica statutului de suveranitate. b. În Norvegia cercetările asupra Orientului arab se efectuează din 1960 la Institutul Norvegian pentru Relații Internaționale și la Centrul de studii islamice a Universității din Bergen, unde Daniel Heradstveit a analizat relațiile arabo-israeliene și valențele geopolitice ale petrolului arab în lucrarea “Oil in the Gulf: Obstacles to Democracy and Development” (2004). Etnologul Kari Karamé a analizat substratul etno-confesional al conflictului din Liban, iar în prezent desfășoară activități de documentare în Sudan, în calitate de reprezentantă oficială a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
aspect foarte sensibil pentru țările arabe. Toate aceste elemente au făcut ca interesul cercurilor decizionale și academice turce față de zona arabă să se mențină constant ascendent în perioada postbelică, în special după războiul din Golf din 1991, care a dovedit valențele decisive ale “piesei turcești” în angrenajul militar al aliaților. În acest context, studiile de geografie politică asupra spațiului arab vizează două componente de interes pentru statul turc: pe de o parte analiza raporturilor Turciei cu țările arabe și cosecințelor acestora
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
fascinat de abstractizări, bazat pe comuncare unilaterală, care formează elevi conformiști în reproducerea cunoștințelor. S-a evidențiat necesitatea formării unui învățământ deschis spre cercetarea aplicată și spre piața forței de muncă, în care evaluarea centrată pe progresul individual, să aibă valențe calitative. Profesorul eliberat de constrângerea dictonului magister dixit, trebuie să devină profesionistul care cunoaște și folosește adecvat instrumentele de lucru și baza materială. S-a conturat, în contextul reformei învățământului, un Curriculum Național bazat pe planul cadru care înglobează obiectivele
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
metoa supune exersării și elaborării diversele funcții fizice și psihice ale educaților, formarea unor noi structuri cognitive, capacități intelectuale, atitudini, sentimente, conduite, etc. Deci, metoda este o cale nu numai de acces la cunoaștere, ci și un proces educativ cu valențe educative; * funcția motivațională. Această funcție este cuprinsă în cea formativ-educativă, dar o semnalăm și distinct datorită semnificației deosebite pentru învățare. În măsura în care metoda, prin rezultatele ei, reușește să trezească interesul și curiozitatea epistemică, să amplifice trăirile afectiv-pozitive generate de învățare, ea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
loc, comportament, gestică. Este vorba, În fond, de un complex de gesturi magice și rituale cu caracter cataretic și apotropaic, menit să protejeze, pe de o parte, omul de contactul cu planta sacră și pe de altă parte, să protejeze valențele magicoterapeutice ale acesteia din urmă de contactul cu omul. Astfel, unele gesturi sunt pentru prezervarea virtuților plantei, iar altele sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sunt pentru sporirea lor. Asemănarea scenariilor rituale de recoltare a mătrăgunei cu alte plante se explică prin apartenența unui complex ceremonial comun. Dacă la Început mătrăguna era reținută pentru proprietățile botanice, curative, cu timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă a vieții și a morții” sau plantă sacră. Este de asemenea interesant dacă calitățile terapeutice au determinat prototipul de plantă miraculoasă, cu valențe magice sau tocmai prestigiul magic câștigat a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
timpul, În special În perioada Evului Mediu, valențele farmaceutice pierd În favoarea presupuselor virtuți magico-mitice, transformând-o În „plantă a vieții și a morții” sau plantă sacră. Este de asemenea interesant dacă calitățile terapeutice au determinat prototipul de plantă miraculoasă, cu valențe magice sau tocmai prestigiul magic câștigat a dus la exagerarea calităților terapeutice. Fapt este că toate părțile plantei, rădăcina, frunzele și fructele au un bogat conținut de alcaloizi (atropină, beladonină, scopolamină, cu o acțiune famaceutică foarte puternică: excitare a sistemului
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
deține rolul principal este bradul, arborele cosmic prin excelență. Bradul este considerat, din cele mai vechi timpuri, totem arboricol, fapt demonstrat de inciziile și picturile rupestre, de unele amulete și talismane. În imaginația mitopeică a străbunilor, bradul a căpătat numeroase valențe simbolice, printre care aceea de reprezentant al lumii vegetale, expresie plastică a puterii mirifice a vegetației și daimonologiei vegetale. Arborele acesta apare ca simbol al comuniunii omului cu lumea vegetală, el devenind un substitut al omului În cadrul unei ceremonii de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
rândul plantelor, e reprezentat de către brad În rândul arborilor, căci e numit „arbore al vieții și al morții”. Prin Însăși prezența lui de arbore mereu tânăr, având cetina mereu verde, bradul semnifică viața și este un simbol al existenței, având valențe magice și rituale recunoscute. Bradul e prezent În ceremonii și rituri proprii vieții săteanului român Începând cu nașterea când Înfățișează o Înfrățire simbolică a noului născut cu un brăduț. Copilul era Închinat ritual, de mic, arborelui, crezându se că În
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
situația În care copilul se Îmbolnăvea, părinții mergeau la brad să-i ceară ajutor. Când tânărul vroia să se logodească, lua drept martor al intențiilor sale față de fată, bradul. În unele zone, sacralitatea bradului a căpătat În conștiința păstorilor români valențe magico religioase. O formă de prenuntă făceau tinerii păstori din Poiana Sibiului În pădure Înaintea unui brad, unde tânăra pereche Își jura reciproc credință și căsătorie. Un alt exemplu Îl constituie așa numita „biserică de brazi. Este vorba de un
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc, toaca din paltin este cea care alungă demonii și adună norodul la biserică. Același rol apotropaic Îl are toaca și acum În cadrul cultului creștin
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dar și persistență a vechilor practici moștenite de la daco-romani, În timp ce În jurul nostru acestea s-au pierdut. Universul spiritual originar În care s-au constituit aceste concepții religioase primordiale, au supraviețuit sub formă de credințe magice populare Încărcate de imagini și valențe simbolice de o extremă vechime În ciuda numeroaselor revalorificări religioase.
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
didactice, construirea unor aparate, machete, dispozitive tehnice. Se finalizează printr-un referat sau lucrare științifică, sau prin realizarea efectivă a unui produs, participarea la expoziții, concursuri, dependent de natura activității pe care a implicat-o realizarea sa. Metoda are puternice valențe formative și educative : cultivă capacitatea de investigare, gândirea predictivă, familiarizează pe elevi cu strategia cercetării, Îi deprinde să-și planifice și să-și organizeze activitatea, să persevereze În Îndeplinirea unei sarcini, să manifeste Încredere În forțele proprii. Pentru reușita metodei
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
era pe atunci în armată. La prima vedere, pare o contradicție: armata înseamnă ordine și disciplină, iar muzica și sunetul, libertate și creativitate. Orice film, că e militar, că e civil, indiferent de temă, are nevoie de un sunet cu valențe estetice. Un film poate fi făcut anost sau captivant. Totul depinde de creativitate. Din acest punct de vedere, nu trebuie să discriminăm. La Conservator ați avut vreun curs despre sunetul de film? Nici vorbă de așa ceva. Când eram student, Nicolae
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ei datorită barajului de acumulare, este sugerată printr-o secvență în care se arată maternitatea și se aude plânsetul unui nou-născut, sunet a cărui semnificație depășește contextul strict realist. Filmul folosește frecvent simboluri sonore, deoarece ele conferă limbajului filmic o valență expresivă suplimentară, sugerând mai mult decât simpla expunere directă. În 4000 de trepte spre cer, Titus Mesaroș vorbea despre barajul de pe Argeș. Sunetul și muzica au fost făcute de către Radu Zamfirescu. Unul dintre simbolurile sonore folosite este cel al țipătului
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]