2,508 matches
-
atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5 ori mai mare decât a VD. VS este un compartiment de presiune, iar VD de volum. Miocardul conține fibre de colagen, fibrele lui Purkinje și vase de sânge. Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nivelul brațelor, rubor al ariilor descrise cu aspect cianogen. Vena cavă inferioară Vena cavă inferioară penetrează diafragmul la nivelul T8 și pătrunde în atriul drept corespunzător joncțiunii xifosternale. La deschiderea în atriul drept orificiul venei cave inferioare este prevăzut cu valva lui Eustachio, porțiunea intrapericardică venoasă având o lungime de aproximativ 1cm. Porțiunea extrapericardică a venei cave inferioare este practic inexistentă, iar în cazul existenței sale, vine în raport cu pleura dreaptă și cu nervii frenici drepți. Din punct de vedere clinic porțiunile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
T4 - T8, vertebre cunoscute sub numele de vertebrele cardiace ale lui Giacomini: T4 este vertebra vaselor mari (arteriale) de la baza inimii; T5 este vertebra infundibulului pulmonarei; T6 este vertebra atrială; T7 este vertebra ventriculelor; T8 este vertebra apexului cardiac. Proiecția valvelor cardiace Proiecția valvelor cardiace este greu de efectuat la omul viu, ddatorită mișcărilor permanente efectuate în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cunoscute sub numele de vertebrele cardiace ale lui Giacomini: T4 este vertebra vaselor mari (arteriale) de la baza inimii; T5 este vertebra infundibulului pulmonarei; T6 este vertebra atrială; T7 este vertebra ventriculelor; T8 este vertebra apexului cardiac. Proiecția valvelor cardiace Proiecția valvelor cardiace este greu de efectuat la omul viu, ddatorită mișcărilor permanente efectuate în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în cursul ciclului cardiac. Din aceste considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
considerente se utilizează în clinică o schemă simplificată, ce are la baza cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia nu mai este paralelă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
obținut nu are valoare diagnostică. Metoda percuției a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a fost pusă la punct de Meckel motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
motiv pentru care cartilajul costal III stâng se mai numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
numește și cartilajul Meckel (a nu se confunda cu cartilajul primului arc branhial). Proiecția punctelor de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arterială a cordului Circulația arterială a inimii este asigurată de arterele coronare dreaptă și stângă (arteria coronaria sinistra et dextra), ramuri ale aortei ascendente. Există la nivelul terminologiei anatomice o lipsă de uniformizare în ceea ce privește descrierea pozițiilor ostiumurilor arteriale coronare în raport cu valva aortică. Nomina Anatomica descrie termeni de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că pentru un cord adult termenii corecți din punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
protejate de grăsime, ceea ce conferă condiții optime pentru circulația miocardică din timpul sistolei ventriculare. * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) Artera coronară stângă are originea la nivelul unui orificiu osteal unic în sinusul coronar stâng, posterior de cuspa stângă a valvei aortice (fig. 9). De la origine, se bifurcă rapid în artera descendentă anterioară (interventriculară anterioară) și artera circumflexă coronară stângă. Artera descendentă anterioară stângă se dispune în șanțul interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri septale perforante profunde care se orientează spre porțiunea anterioară a septului interventricular. Primul ram este de obicei cel mai larg, are originea adiacent valvei pulmonare, și se distribuie regiunii aflate la bifurcarea fasciculului atrioventricular comun, ceea ce constituie un reper important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite astfel datorită traiectului lor oblic spre flancul stâng și apexul cardiac, trecând paralel
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
unui ostium unic situat posterior de cuspa coronară dreaptă. Această situație este întâlnită în special la persoanele mai în vârstă și se datorează creșterii și expansiunii sinusului aortic, ceea ce face ca originea arterei conului să fie gradual incorporată în baza valvei aorte. Circulația coronară cu originea într-un singur ostium coronar este extrem de rară în anatomie. Cunoașterea anatomiei exacte a anomaliilor arterelor coronare cu origine aortică este esențială în stabilirea procedeelor chirurgicale. Artera sinoatrială este următorul ram al arterei coronare drepte
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se folosește by-pass cu arteră toracică internă și segmente ale arterei radiale sau venei safene. O extremitate a transplantului venos se anastomozează cu aorta ascendentă, iar celalaltă, cu artera coronară distal de stenoză sau ocluzie. Grefa trebuie corect orientată în raport cu valva pentru a nu Ram interventricular anterior Ramuri ventriculare afecta fluxul arterial. Artera toracică internă este disecată și extrasă din poziția parasternală, după care se practică transecțiunea la nivelul spațiului 6 intercostal și se anastomozează cu o arteră coronară distal de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale asociată cu stenoza mitrală, prolapsul de valvă mitrală, cardiotireoza. Sexul feminin se caracterizează printr-o incidență crescută a colagenozelor, mai ales a lupusului eritematos sistemic, a poliartritei reumatoide, cu determinism cardiac. Sarcina se poate asocia cu HTA și eclampsie. Perioada menopauzală se caracterizează prin frecvența crescută a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
decubit dorsal; decubit lateral stâng; poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat anterior; ortostatism. Cordul stâng se ascultă în apnee postexpiratorie, iar cordul drept, în apnee postinspiratorie, după un efort fizic izometric (strângerea pumnilor)/izotonic (genoflexiuni), în decubit lateral stâng. Ascultarea valvelor aortice și pulmonare se face în ortostatism sau în poziție șezândă, cu trunchiul ușor aplecat în față. Insuficiența aortică se ascultă în poziție șezândă, cu mâinile ridicate deasupra capului, pentru a accentua regurgitarea diastolică din vase spre cord. Zgomotelor cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vârstă care ar putea contribui la alterarea umplerii diastolice precoce includ: prelungirea relaxării izovolumice secundară recaptării întârziate a calciului de către reticulul sarcoplasmic; creșterea rigidității ventriculare datorată modificărilor calitative și cantitative ale colagenului miocardic și ale conținutului de țesut fibros; scleroza valvelor mitrale cu alungirea consecutivă a timpului de umplere diastolică; creșterea grosimii parietale și creșterea de postsarcină (1). Din perspectiva evaluării ecocardiografice, scăderea progresivă cu vârsta a velocității protodiastolice a fluxului transmitral se însoțește de o creștere compensatorie a contribuției sistolei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
se produce simultan cu alungirea VS în sens longitudinal și circumferențial, în timp ce mai târziu în copilărie detorsiunea se produce mai precoce în timpul perioadei de relaxare izovolumică și această tendință continuă spre vârsta mijlocie, când detorsiunea este aproape completă înaintea deschiderii valvei mitrale (9). S-a sugerat că fibroza subendocardică ar putea să explice creșterea torsiunii VS cu vârsta prin reducerea funcției subendocardice și amplificarea contracției subepicardice care nu mai are „antagonist”. Pe de altă parte, creșterea torsiunii ar putea reprezenta un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice la nivelul țesutului valvular, în special la nivelul valvelor mitrală și aortică, ce suferă un proces progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a tuturor circumferințelor valvulare. Această creștere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
proces progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a tuturor circumferințelor valvulare. Această creștere a fost mai mare în cazul valvelor semilunare față de cele atrioventriculare. În același studiu s-a observat că începând cu decada a patra de viață, circumferința valvei aortice a depășit circumferința valvei pulmonare și s-a apropiat ca dimensiune de aceea a valvei mitrale (1). Procesul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a tuturor circumferințelor valvulare. Această creștere a fost mai mare în cazul valvelor semilunare față de cele atrioventriculare. În același studiu s-a observat că începând cu decada a patra de viață, circumferința valvei aortice a depășit circumferința valvei pulmonare și s-a apropiat ca dimensiune de aceea a valvei mitrale (1). Procesul de îmbătrânire se asociază cu îngroșarea și calcificarea valvelor mitrală și aortică. Într-un studiu efectuat de Sahasakul și colaboratorii săi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]